de Isac Mihai | nov. 21, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, Știri, Turcia, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Liderul-turc-Erdogan-satisfacut-de-bunele-relatii-cu-omologul-sau-rus-Vladimir-Putin
Noul gazoduct din Rusia va fi operaţional în 2019 şi va transporta 31,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, a anunţat luni preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, care a participat, alături de omologul său rus Vladimir Putin, la o ceremonie ce a marcat finalizarea unei noi secţiuni a proiectului TurkStream, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Proiectul TurkStream va fi gata de operare în 2019, după efectuarea tuturor testelor. Cel puţin jumătate din gazele tranzitate prin noul gazoduct vor ajunge pe pieţele europene prin Turcia”, a declarat Erdogan, la ceremonia desfăşurată la Istanbul.
Ankara-Moscova, axă de 100 de miliarde
La rândul său, preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că gazoductul TurkStream va sprijini dezvoltarea economiei Turciei şi „va fi un factor important pentru asigurarea securităţii energetice pan-europene. Turcia va deveni un hub european major pentru sectorul energie”.
Putin şi-a exprimat încrederea că volumul schimburilor comerciale dintre Rusia şi Turcia ar putea ajunge la 100 de miliarde de dolari pe an, acesta fiind şi nivelul celor dintre Rusia şi China.
Turcia, redută energetică
Lucrările de construcţie la porţiunea submarină a conductei TurkStream au fost finalizate, un semnal al alianței energetice solide dintre Moscova și Ankara. Estimat la şapte miliarde de euro, proiectul TurkStream prevede construcţia a două conducte cu o capacitate de 15,75 miliarde de metri cubi de gaz pe an fiecare, ceea ce va permite Rusiei să îşi reducă dependenţa de Ucraina ca rută de tranzit pentru livrările sale de gaze destinate Europei.
Lucrările la gazoductul TurkStream, care va lega Rusia de Turcia via Marea Neagră, au început în luna mai 2017. Prima linie a acestui gazoduct este destinată aprovizionării cu gaze ruseşti a consumatorilor din Turcia, în timp ce a doua linie va permite furnizarea de gaze consumatorilor din sudul şi sud-estul Europei.
Ofensivă energetică
Potrivit informaţiilor apărute în mass-media internațională, Rusia analizează mai multe opţiuni pentru a extinde gazoductul TurkStream prin Bulgaria şi Serbia sau prin Grecia şi Italia. În acest sens, autoritățile din statele balcanice s-au înscris într-o adevărată cursă diplomatică pentru a obține favoarea Moscovei.
Luna trecută, vicepreşedintele Gazprom, Alexander Medvedev, a anunţat că Gazprom intenţionează să înceapă construcţia secţiunii terestre a celei de-a doua linii a gazoductului TurkStream în 2019, adăugând că TurkStream este programat să intre în funcţiune în luna decembrie 2019.
Gazprom asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei. Grupul rus aprovizionează Europa cu gaze naturale prin trei rute principale: conductele din Ucraina, ruta Yamal-Europe, via Belarus şi Polonia, precum şi gazoductul Nord Stream, care face legătura între Rusia şi Germania, prin Marea Baltică.
Gazprom, armă decisivă în politica externă rusă
Opoziție americană
Secretarul american al Energiei, Rick Perry, a cerut marţi Ungariei şi ţărilor vecine să respingă gazoductele ruseşti, care în opinia autorităţilor de la Washington sunt folosite pentru a consolida influenţa Moscovei asupra Europei Centrale şi de Est, transmite Reuters, citat de KARADENIZ PRESS.
Diversificarea surselor de aprovizionare cu energie va fi crucială pentru regiunea Europei Centrale şi de Est având în vedere că, în trecut, Rusia a utilizat energia ca o armă, a subliniat oficialul american. „Rusia utilizează un proiect de gazoduct denumit Nord Stream 2 precum şi unul denumit TurkStream în încercarea de a-şi întări controlul asupra securităţii şi stabilităţii Europei Centrale şi de Est”, a declarat Rick Perry cu ocazia unei vizite la Budapesta.
În replică, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a spus că gazoductul TurkStream, care este în prezent construit între Rusia şi Turcia via Marea Neagră, este o veste bună pentru Ungaria, în condiţiile în care va avea o capacitate anuală de transport de 5-6 miliarde metri cubi şi una din ramurile acestui gazoduct ar urma să permită livrarea de gaze naturale în sudul Ungariei via o nouă rută.
Interese economice
Administraţia Trump încearcă să încurajeze achiziţiile de gaze din SUA sau alţi furnizori în dauna achiziţiilor din Rusia. „SUA se opun cu fermitate acestor proiecte şi cerem Ungariei şi ţărilor vecine să ni se alăture în respingerea lor”, a spus Perry.
Ungaria depinde în mare parte de Rusia pentru aprovizionarea cu gaze naturale, care ajung în Ungaria prin conducte via Ucraina. În plus, Rusia în prezent este implicată în construcţia de noi reactoare la singura centrală nucleară din Ungaria.
Peter Szijjarto a spus că Guvernul de la Budapesta este dispus că cumpere gaze naturale din Croaţia, care în prezent construieşte un terminal de gaze naturale lichefiate pe insula Krk, precum şi din România. Szijjarto a mai spus că a cerut SUA să sprijine eforturile de diversificare ale Ungariei, subliniind că în prezent o conducă de interconectare nu este capabilă să transporte gaze naturale importate din Marea Neagră via România. (M.B.)
de Razvan Iorga | apr. 30, 2018 | Federatia Rusa, Principal, Razboi energetic, Turcia, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Pe lângă războiul informațional pe care îl duce din plin în Europa prin canalele sale de propagandă, Rusia a apăsat pedala de accelerație și în domeniul energiei. Deținătoare a unor puternice atuu-uri energetice, Rusia a lasant în ultimii ani o ofensivă teribilă în Europa pentru a lega și apoi ține în șah UE prin forța pârghiei energetice.
Prin aceste rețelele enegetice ce cresc de la an la an, Moscova se contrapune regimului de sancțiuni occidentale și ale privațiuni pentru mulți lideri ce gravitează în jurul nucleaului de putere de la Kremlin.
În prezent, Rusia poartă acest „război energetic” pe două fronturi: cel nordic asigurat de proiectul Nord Stream 2 și cel putin asigurat de Turkish Stream. Dar ambele au în vizor scoaterea de pe rută a Ucrainei și oricărui tip de avantaje care să mijlocească relația comercială dintre Rusia și Europa. Deși UE mimează un soi de atașament față această chestiune delicată pentru Ucraina, singurul aliat puternic al Kievului în toată această poveste sunt SUA.
Acestea sunt principalele conducte prin care Rusia își propune alimentarea suplimentară a Europei cu gaz rusesc. Miza politică în nord este de ocolire a Ucrainei și de interconectare și mai profundă cu Germania, principala forță politică din UE, iar în sud întărirea legăturilor cu Turcia condusă de regimul din ce în ce mai autoritar al președintelui Erdogan și extensia spre zonă sud-estică a Europei în țările din Balcani.
Germania admite importanța politică
Luna aprilie a fost una extrem de importantă a discuțiilor Rusiei cu partenerii săi pe această dimensiune. Cu toate că și Germania vrea realizarea gazoductului Nord Stream 2, Berlinul realizează că astfel o mare parte a importanței strategice a Ucrainei, ca zonă tamponă între Rusia și Europa, se va pierde, iar negocierile de pace vor deveni unele și mai dificile pentru Kiev și aspirațiile sale europene.
La ultimele discuții de pe 10 aprilie pe tema conducetei Nord Stream 2, cancelarul german Angela Merkel a declarat într-o conferință comună cu liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, că Rusia trebuie să rcunoască întâi rolul Ucrainei în tranzitul gazelor naturale ruse către Europa.
Până acum, Berlinul a dat asigurări că era vorba despre o infrastructură pur „comercială” şi a ridicat, la sfârşitul lui martie, ultimele obstacole din calea construirii acestui gazoduct care leagă Rusia şi Germania prin marea baltică, un complemt al Nord Stream 1.
„Există de asemenea factori politici de luat în considerare”, a declarat Merkel. Ea a apreciat că Nord Stream 2 este „un proiect fără claritate cu privire la rolul Ucrainei în tranzit nu este posibil”. Cancelarul a recunoscut că proiectul gazoductului nu va schimba cu nimic importanta dependenţă a Europei de gazele naturale ruse.
Mai precis, este vorba despre garantarea pentru Kiev a drepturilor tranzitului terestru, plătit de Moscova. Rusia încearcă să scape de această povară și financiară, dar și ca pârghie de negocieri politice între Kiev și Moscova. Într-un interviu acordat cotidianului german Handelsblatt, Poroşenko a acuzat recent Rusia că vrea să impună o „blocadă economică şi energetică” Ucrainei prin această conductă submarină.
„Proiectul nu are fundament economic”, a dat el asigurări, apreciind că Nord Stream 2 este un ”proiect politic finanţat de Rusia” şi că modernizarea reţelei transucrainene este posibilă la un preţ mai mic.
De asemenea, În cadrul Uniunii Europene (UE), cu Polonia în frunte, proiectul gazoductului Nord Stream 2 este foarte criticat, din cauza importanţei politico-economice pe care o are pentru Rusia. Principalul motiv este legat de faptul că acest gazoduct ar ocoli Ucraina, în prezent un loc tranzit esenţial pentru vânzarea gaxelor ruse către Europa.
Proiectul ar de asemenea o importantă miză economică pentru Germania. Proiectul Nord Stream 1 a fost lansat în 2005 și avea ca obiectiv să pună aprovizionarea cu gaze naturale a Europei la adăpost de conflictul în domeniul gazelor, recurent, între Moscova şi Kiev.
Nord Stream 1 a fost dat în folosinţă în 2011, iar Nord Stream 2 ar urma să dubleze capacitatea la 55 de miliarde de metri cubi, la sfârşitul lui 2019.
Însă şantierul celui de-al doilea gazoduct scoate la suprafață tensiunile din cadrul UE, iar Comisia Europeană (CE) şi mai multe ţări din Europa de Est doresc să-şi reducă dependenţa faţă de gigantul rus Gazprom.
Consumul de gaze naturale ruse în Europa continuă să crească an de an, partea de piaţă a Gazprom reprezentând, în 2017, 35% în UE cu 28 de membri. În Germania, importurile de la Gazprom reprezintă 60%, astfel că Rusia caută să consolideze această dependenţă de gazele sale.
Garanții dubioase
La scurt timp după discuțille dintre Angela Merkel și Petro Poroșenko, Bruxelles-ul a precizat că Ucraina a dovedit că poate fi un nod de tranzit important pentru Europa pentru gazul rusesc. Astfel, că Bruxelles-ul și Berlin au promis să garanteze tranzitul de gaze rusești prin Ucraina și după construirea Nord Stream 2
Ministerul Federal al Germaniei pentru Afaceri Economice și Energie, Peter Altmaier, și vicepreședintele Comisiei Europene pentru Energie, Maroš Šefčovič, au făcut astfel de declarat după o întâlnire de la Berlin de pe 16 aprilie.
„Trebuie să spun că Ucraina, în ciuda condițiilor dificile, a reușit să pompeze 97 de miliarde de metri cubi de gaz într-un mod sigur în ultimii ani, în ultimele ierni, după ce au stabilit un nou record, ceea ce confirmă faptul că tranzitul funcționează bine și este de importanță strategică pentru furnizarea cu gaz nu numai a unei țări atât de mari ca Ucraina, ci și a Europei Centrale și de Est. Prioritatea noastră este să ne asigurăm că tranzitul este menținut mai departe „, a spus Sefcovic.
Potrivit acestuia, Comisia Europeană a susținut declarația cancelarului Angela Merkel în acest context. Comisarul european a mulțumit șefului guvernului german pentru asistență continuă în situațiile în care a fost necesar să se discute ceva la nivel trilateral – Ucraina, Rusia și Europa – în special atunci când era necesar să se convină asupra tranzitului neîntrerupt al gazelor în timpul iernii au existat probleme.
În ceea ce privește Nord Stream 2, poziția Comisiei Europene, a reamintit vicepreședintele, este că conducta ar trebui construită în conformitate cu aceleași reguli ca toate celelalte conducte din UE.
Opoziția SUA
Apropierea energetică din Germania și Rusia prin intermediul extinderea conductei Nord Stream, ocolind Ucrainei, nu este văzută cu ochi buni la Washington. Subiectul a fost discutat, la Washington, între ministrul ucrainean de Interne, Arsen Avakov și secretar de stat adjunct în diplomația americană pentru afaceri europene și euroasiatice, Wess Mitchell.
Părțile au discutat despre „modul în care, în cooperare cu partenerii americani, să se prevină construcția conductei de gaze”, a declarat un diplomat ucrainean prezent la discuții, citat de Ukrinform.
Poziția SUA pe acest subiect este aspru criticată constant de la Moscova. Într-un interviu recent pentru Tass, ministrul adjunct al Afacerilor Externe al Rusiei, Alexander Grușko, a declarat că implementarea proiectului de gazoduct Nord Stream 2 depinde de faptul dacă Uniunea Europeană va fi capabilă să reziste presiunii Statelor Unite pe acest subiect.
„Ideea este dacă Europa va rezista presiunii americanilor, care au folosit toate oportunitățile pentru a împiedica implementarea acestui proiect și în același timp convinge europenii să cumpere LNG din SUA”, a spus Grușko.
El a mai spus că, din perspectiva Rusiei, proiectul va asigura o securitate energetică sporită Europei.
„Credem că, dacă securitatea energetică a Europei va avea o prioritate maximă, nu va exista nicio îndoială că acest proiect o va asigura”, a subliniat ministrul adjunct de externe al Rusiei.
Frontul turcesc
Construcția primului picior la mare adâncime al conductei Turkish Stream a fost finalizată luni lângă litoralul turc al Mării Negre, a precizat Gazprom.
Viteza medie a construcției în zona de adâncime, efectuată de vasul „Spirit Pioneering”, a ajuns la 4,3 km pe zi. Eficiența maximă – 5,6 km pe zi – a fost realizată de două ori în luna februarie, detaliază un comunicat al Gazprom, citat de Karadeniz Press.
Nava amintită va continua construirea la mare adâncime a celui de-al doilea segment al conductei de gaze în al treilea trimestru din 2018.
„Proiectul Turkish Stream continuă cu succes și a fost realizată o etapă importantă – a fost construită prima etapă a gazoductului. Rata de construcție este una ridicată”, a declarat Alexei Miller, directorul executiv al Gazprom.
Începând cu data de 7 mai 2017, când a început construcția din larg a gazoductului Turkish Stream, au fost construite un total de 1.161 km de gazoduct sau 62% din totalul conductei, a precizat Miller. „Fără îndoială, Turkish Stream va juca un rol important în îmbunătățirea securitatea energetică a Turciei și a Europei „, a mai spus directorul Gazprom.
Gazprom a început construcția secțiunii din apă a gazoductului lângă coasta rusă a Mării Negre în mai 2017. Proiectul presupune construcția conductei de gaze prin Marea Neagră către partea europeană a Turciei și granița cu Grecia. Lungimea părții din mare a conductei ar trebui să ajungă undeva pe la aproximativ 930 km, iar cea terestră de pe teritoriul turc la circa 180 km.
Prima ramificație va oferi gaz rusesc pieței turcești, iar a doua pentru furnizarea de gaze către țările din Europa de Sud și Sud-Est. Capacitatea fiecărui segment atinge 15,75 miliarde metri cubi de gaz pe an.
Primele livrări de gaze sunt planificate pentru sfârșitul anului 2019. Construcția unei secțiuni maritime a conductei de gaze este realizată de către South Stream Transport B.V., o subsidiară a Gazprom.
Investitiile Gazprom în construcția conductei de gaze turcești pentru 2018 sunt planificate la aproximativ 182,4 miliarde de ruble (2,9 miliarde de dolari) față de aproape 93 miliarde de ruble (1,49 miliarde de dolari) în 2017. Gazprom estimează costul Turkish Stream la circa 7 miliarde de euro.
Turcia este a doua piață de export a Gazprom. În prezent, livrările rusești de gaze către Turcia sunt efectuate prin conducta de gaz Blue Stream și coridorul trans-balcanic.
Toate aceste ecuații energetice devin din ce în ce mai complicate, iar rolul Ucrainei în asigurarea tranzitului gazelor rusești către Europa este pe cale să fie estompat. Acest fapt va reduce la minimul puterea de negociere a Kievului cu Moscova pe toate nivelurile. În astfel de condiții, este puțin probabil ca Rusia să își înceteze implicarea militară în războiul din estul Ucrainei și să-și anuleze anexarea peninsulei Crimeea. (M.N.)
de Razvan Iorga | sept. 25, 2017 | Federatia Rusa, Principal, Știri, Turcia, UE
Directorul Gazprom, Alexei Miller și directorul Botaș, Mehmet Konuk, la semnarea înțelegerii pentru Turkish Stream
Consiliul director al Gazprom a aprobat, luni, crearea unei companii noi de tip joint-venture cu turcii de la Botas pentru construcția terestră a gazoductului Turkish Stream, se precizează într-un comunicat al gigantul energetic rus. Membrii board-ul Gazprom au aprobat achiziția a 50% din acțiunile noii companii ce poată numele de TurkAk·m Gaz Tas·ma A.S., cu o sumă totală de 50.000 de lire turcești
O sursă din cadrul companiei a precizat pentru Tass că această companie de tip joint-venture a fost creată pe baze de paritate pentru construirea secțiunii terestre a celei de-a doua linii a gazoductului Turkism Stream pe teritoriul Turciei. Gazprom a anunțat deja o posibilă injecție financiară în gazoductul Turkish Stream de 50 de miliarde de ruble în 2017 (echivalentul a 863 de milioane de dolari. Anterior, compania rusă a preconizat o investiție de 41,92 de miliarde de ruble rusești (circa 695 de milioane de dolari) în 2017.
Pe 14 septembrie, Comitetul de Management al Gazprom a aprobat revizuirea documentelor legate de programul investițional și optimizarea costurilor pentru 2017. Ca urmare a acestor rectificări, investiția totală în acest proiect energetic se va ridica la 19,4 miliarde, cu 23,9% mai mult decât programul investițional aprobat în 2016.
Turkish Stream se vrea a fi un gazoductul menit să lege Rusia, pe sub Marea Neagră către partea europeană a Turciei și mai departe până la granița cu Grecia. Tronsolul submarin al acestuia va avea o lungime de 910 kilometri, iar cea terestră pe teritoriul Turciei va fi de 180 de kilometri. Pe data de 7 mai, Rusia a demarat construirea secțiunii subacvatice din Marea Neagră. Prima linie a gazoductului va fi destinată aprovizionării cu gaze naturale rusesști pentru piața internă a Turciei, iar cea de-a doua pentru piețele europene din sudul și sud-estul continentului.
de Razvan Iorga | aug. 17, 2017 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, Razboi energetic, Știri, Turcia, Ucraina, UE
Gazprom a mărit estimările privind livrările de gaz natural pentru consumatori prin gazoductul Turkish Stream de la 1 ianuarie 2017 la 15 august 2017, a precizat compania într-un comunicat remis joi. Mai precis, livrările de gaz pentru Turcia sunt în creștere, la fel și pentru sudul și sud-estul Europei. Exporturile au crescut cu 22,4% de la an la an pentru Turcia, cu 13,2% pentru Grecia și cu 40,8% pentru Serbia, la fel cu 11,1% pentru Bulgaria și 24,4% pentru Ungaria.
Gazprom și-a mărit exporturile pentru țările din afara CSI-ului cu 12% din fiecare an, mai exact cu 12,7 miliarde de metri cubi în perioada 1 ianuarie – 15 august 2017, ajung la o cifră de 118,3 miliarde de metri cubi, a mai precizat gigantul energetic rus.
Anterior, directorul executiv al Gazprom, Alexei Miller a precizat că, în 2016, a crescut livrarea de gaz pentru țările străine cu 12,5% de la an la an, ajungându-se la 179,3 miliarde de metri cubi, acesta fiind vârful exporturilor. În 2017, exporturile ar putea depăși 180 de miliarde de metri cubi de gaze naturale.
Cu o lungime de 900 de kilometri, gazoductul Turkish Stream va lega Anapa de regiunea Thracia de pe coasta turcească a Mării Negre. Una din cele două linii ale gazoductului este destinată aprovizionării pieţei din Turcia cu gaze naturale ruseşti iar cea de-a doua ar urma să transporte gaze naturale către ţările din sudul şi sud-estul Europei. Fiecare din cele două lunii ale gazoductului Turkish Stream ar urma să aibă o capacitate de 15,75 miliarde metri cubi pe an. Turkish Stream face parte din planurile Rusiei de a ocoli Ucraina, principala conductă de tranzit pentru livrările de gaze naturale ruseşti destinate Europei.
de Razvan Iorga | iun. 14, 2017 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Razboi energetic, Știri, Turcia, UE
Compania austriacă OMV și grupul rus Gazprom analizează posibilitatea relansării unui proiect vizând un gazoduct care să facă legătura între Rusia și Europa Centrală și de Sud via Marea Neagră, informează un articol publicat marți în cotidianul austriac Der Standard, preluat de Reuters. Publicația austriacă scrie că acest subiect ar fi fost discutat la forumul economic de la Sankt Petersburg de cancelarul austriac Christian Kern și președintele rus Vladimir Putin. La același forum OMV și Gazprom au semnat, în mod oficial, un memorandum de înțelegere care precizează principiile unei potențiale cooperări între Gazprom și OMV în coordonarea activităților pentru dezvoltarea infrastructurii de transport a gazelor naturale necesare pentru furnizarea de gaze naturale în Europa Centrală și de Sud-Est.
Ziarul austriac susține că proiectul ar consta într-o prelungire a gazoductului Turkish Stream, pe care Gazprom intenționează să îl finalizeze în 2019. La rândul său, o sursă citată de Reuters a precizat că deocamdată este prea devreme să se vorbească despre costurile proiectului sau investițiile necesare. Însă dacă acest proiect va fi realizat ar crește importanța hub-ului de gaze pe care OMV îl are la Baumgarten, Austria, care distribuie anual aproximativ 57 miliarde de metri cubi de gaze naturale.
Atât OMV, cât și Gazprom, nu au dorit să comenteze aceste informații. În luna decembrie 2014, Rusia a anunțat că renunță la proiectul gazoductului „South Stream”, care urma să permită furnizarea de gaze naturale rusești spre Bulgaria, Serbia și Ungaria, via Marea Neagră, în favoarea proiectului „Turkish Stream”, care prevede construcția unei conducte de gaze din Rusia până în Turcia, via Marea Neagră.
