20 de milioane de turiști străini, obiectiv ambițios pentru Istanbul în acest an

20 de milioane de turiști străini, obiectiv ambițios pentru Istanbul în acest an

Metropola turcă Istanbul stabileşte un obiectiv mai ridicat în turism, urmărind să primească 20 de milioane de vizitatori străini, spune Firuz Bağlıkaya, preşedintele Asociaţiei Agenţiilor de Turism din Turcia (TÜRSAB), citat de publicaţia The Hurriyet Daily News.

Turişti din peste 200 de ţări vizitează oraşul, a spus Bağlıkaya, adăugând că majoritatea turiştilor internaţionali au venit din Rusia, Germania, Iran, Statele Unite, Marea Britanie, Iran, Arabia Saudită, Franţa şi Italia anul trecut.

„Estimăm că peste 17 milioane de turişti au vizitat oraşul în 2023”, a afirmat el într-un comunicat.

Potrivit celor mai recente date oficiale, sosirile de turişti străini în Istanbul au crescut cu 9% în ianuarie-noiembrie 2023, faţă de aceeaşi perioadă din 2022, la peste 16 milioane de persoane.

„Istanbul este oraşul culturii, artei şi gastronomiei, atrăgând un număr mare de vizitatori. Aproximativ 76 de restaurante din oraş sunt incluse în Ghidul Michelin”, a subliniat el, menţionând că în 2022, 86 de muzee din Istanbul au primit 5,8 milioane de vizite.

Bağlıkaya a mai declarat că în primele 11 luni ale anului trecut, 219 nave de croazieră au vizitat Istanbulul, aducând peste 392.000 de vizitatori.

„Istanbul are un potenţial imens în turismul de croazieră. Noi la TÜRSAB lucrăm pentru a valorifica acest potenţial. De exemplu, transportăm pasageri de croazieră care ajung în port direct în peninsula istorică cu tramvaiul pentru a evita blocajul. În acest fel, vizitatorii economisesc timp”, spune reprezentantul Asociaţiei Agenţiilor de Turism din Turcia.

Istanbulul este, de asemenea, un centru important pentru turismul medical, potrivit lui Bağlıkaya.

„În oraş sunt 188 de spitale, 79 de centre medicale şi 435 de clinici şi ambulatorii cu certificate de la Ministerul Sănătăţii pentru turism medical. Numărul agenţiilor de turism care prestează servicii în domeniul turismului de sănătate a crescut la 590”, a mai spus el.

Conform siturilor de specialitate Turcia este preferată de turiști din mai multe motive, oferind o gama variata de experiente, de la plaje cu nisip fin pana la situri istorice impresionante si bucatarie delicioasa.

Turcia are o geografie variata, de la munti impaduriti, plaje cu nisip auriu, pana la deserturi spectaculoase.

Turcia este renumita pentru mancarea sa delicioasa, inclusiv kebab-uri, baklava si mezze.

Cu numeroase situri istorice, cum ar fi Efes sau Pamukkale, Turcia este o comoara pentru pasionatii de istorie. Intr-un sejur aici, turiștii pot explora vestigii antice si arhitectura impresionanta, mai punctează paginile de specialitate.

Share our work
2024, România consolidează flancul pontic al NATO și UE

2024, România consolidează flancul pontic al NATO și UE

Ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, va semna, joi, la Istanbul, alături de omologii bulgar şi turc, Memorandumul de înţelegere privind constituirea Grupului operativ pentru combaterea minelor marine în Marea Neagră – MCM Black Sea. Acțiunea este doar primul pas spre o prezență navală permanentă a NATO la Marea Neagră, dorită de România.

Inițiativă strategică

MCM Black Sea reprezintă o iniţiativă a celor trei aliaţi riverani la Marea Neagră menită să faciliteze siguranţa navigaţiei prin combaterea ameninţărilor reprezentate de minele marine.
Structura operaţională a MCM Black Sea, cu o comandă rotativă la fiecare şase luni şi două activări planificate în fiecare rotaţie, va asigura un nivel continuu de vigilenţă şi pregătire, contribuind şi la întărirea posturii aliate de descurajare şi apărare a Flancului Estic.
Partenerii riverani ai NATO, precum şi Grupurile Navale Permanente NATO şi Aliaţii non-litorali, vor putea participa la activităţile MCM Black Sea în scopul dezvoltării cooperării în sprijinul securităţii Mării Negre şi pentru a îmbunătăţi interoperabilitatea.

La rândul său, ministrul adjunct bulgar al Apărării Atanas Zaprianov se va deplasa în Turcia, unde va semna acest acord.

Decizia de a aproba Memorandumul de către partea bulgară a fost luată la o reuniune guvernamentală la Sofia pe 13 decembrie 2023.
Crearea Grupului operativ pentru combaterea minelor marine în Marea Neagră (MCM Black Sea) a fost iniţiată de Turcia în august 2023 cu misiunea principală de a asigura securitatea rutelor maritime din Marea Neagră faţă de minele plutitoare şi de a contracara ameninţarea reprezentată de mine apărută după începerea agresiunii ruse împotriva Ucrainei, se arată în anunţ.
Activităţile MCM Black Sea au caracter complet paşnic şi nu sunt îndreptate împotriva niciunei alte ţări. Este de aşteptat ca acesta să contribuie la îmbunătăţirea interacţiunii şi relaţiilor de bună vecinătate dintre participanţi, fără a înlocui prezenţa NATO şi activităţile curente de descurajare şi apărare în regiunea Mării Negre.
Războiul din Ucraina, început de Rusia, duce la riscuri de securitate în regiune, în special în ce priveşte transportul, iar pentru a minimiza aceste riscuri forţele navale ale celor trei ţări se vor implica în eliminarea minelor plutitoare, a declarat la începutul lunii ministrul bulgar al Apărării, Todor Tagarev, citat de mass-media de la Sofia.

Axa București-Kiev

Preşedintele Klaus Iohannis a avut recent o discuţie telefonică cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, cei doi şefi de stat făcând un schimb aprofundat de opinii şi evaluări cu privire la situaţia de securitate din Ucraina şi din regiune, în special la Marea Neagră, a informat Administraţia Prezidenţială de la București.
„Preşedintele României l-a asigurat pe preşedintele Volodimir Zelenski de continuarea sprijinului ferm al ţării noastre pentru Ucraina”, a arătat Administraţia Prezidenţială.
El a reiterat condamnarea de către România a recentelor atacuri brutale intensificate ale Rusiei asupra Ucrainei, în special asupra infrastructurii civile.
Preşedinţii României şi Ucrainei au discutat şi despre dezvoltarea relaţiei bilaterale şi priorităţile în acest sens pentru anul 2024, în special proiectele transfrontaliere de interes reciproc şi dorinţa comună de a avansa substanţial în procesul de stabilire a unui Parteneriat strategic între cele două ţări, conform deciziilor luate cu prilejul recentei vizite a lui Volodimir Zelenski la Bucureşti, în octombrie 2023, şi conform Declaraţiei comune semnate la acel moment de cei doi şefi de stat.
În acest context, preşedintele Iohannis a salutat progresele referitoare la recunoaşterea de către Ucraina a inexistenţei aşa-zisei „limbi moldoveneşti”, ca urmare a celor convenite de cei şefi de stat în octombrie 2023, şi a subliniat importanţa respectării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi a continuării unui dialog bilateral constructiv, transparent şi principial între cele două ţări pe toate dosarele de interes reciproc.
Iohannis şi Zelenski au discutat şi despre sprijinul României pentru integrarea europeană a Ucrainei, şeful statului felicitând Ucraina pentru decizia istorică luată în luna decembrie 2023, în cadrul Consiliului European, de deschidere a negocierilor de aderare.
„Preşedintele Volodimir Zelenski a mulţumit în mod deosebit preşedintelui Klaus Iohannis pentru sprijinul valoros şi susţinerea acordate de şeful statului român personal şi de România în atingerea acestui obiectiv”, a transmis Administraţia Prezidenţială.
Cei doi preşedinţi au discutat şi despre parcursul euroatlantic al Ucrainei şi despre priorităţile la nivel aliat din acest an, precum şi despre continuarea sprijinului relevant pentru Ucraina, inclusiv în contextul pregătirii Summitului NATO de la Washington.

Opoziție turcă

Inițial, Turcia a anunţat că nu va permite tranzitarea Bosforului către Marea Neagră a celor două dragoare de mine pe care armata britanică le-a oferit Ucrainei, întrucât trecerea acestor nave contravine Convenţiei de la Montreux. Oficialii de la Ankara nu au oferit detalii privind o posibilă revizuire a deciziei lor.
După ce Rusia a lansat invazia asupra Ucrainei, Turcia a decis ca, în virtutea Convenţiei de la Montreux, semnată în anul 1936, să nu permită trecerea prin Bosfor a navelor militare care nu-şi au baza la Marea Neagră.
Regatul Unit a anunţat luna trecută că va transfera către Ucraina două nave specializate în identificarea şi neutralizarea minelor maritime, pentru a ajuta armata ucraineană în desfăşurarea operaţiunilor militare navale în războiul cu Rusia.
Dar Turcia şi-a informat aliaţii din NATO că, atât timp cât continuă războiul în Ucraina, nu va autoriza cele două dragoare de mine să tranziteze strâmtorile Bosfor şi Dardanele, precizează un comunicat emis de preşedinţia de la Ankara. Turcia a implementat imparţial şi riguros Convenţia de la Montreux pentru a preveni escaladarea în Marea Neagră, se arată în acelaşi comunicat, care dezminte „zvonurile apărute în unele mass-media” conform cărora ar fi autorizat trecerea celor două nave.

Piedica Montreux

Turcia „a considerat imediat drept „război” operaţiunea militară specială a Rusiei împotriva Ucrainei”, prin urmare, conform prevederilor Convenţiei de la Montreux, „a închis strâmtorile pentru navele militare ale celor două părţi aflate în război (Rusia şi Ucraina)”, argumentează preşedinţia turcă.
Conform respectivei convenţii, navele militare ale părţilor nebeligerate pot tranzita strâmtoarea chiar şi pe timp de război, dar aceeaşi convenţie oferă Turciei posibilitatea de a avea ultimul cuvânt şi de a refuza autorizarea trecerii oricărei nave dacă estimează că există un risc ca această ţară să fie atrasă în război.
Cele două dragoare de mine – din clasa Sandown – donate Ucrainei de către Regatul Unit sunt nave relativ mici, având 52 de metri lungime, 10,5 metri lăţime şi un pescaj de 2,3 metri. Aceste dimensiuni se încadrează în cele autorizate pentru navigaţia pe canalul Rhin-Mein-Dunăre pentru a fi astfel transportate pe Dunăre până la Marea Neagră, dar înălţimea lor nu permite trecerea pe sub podurile acestei căi navigabile.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan încearcă să menţină relaţii echilibrate cu Kievul şi Moscova în timp ce continuă războiul în Ucraina. Totuşi, Turcia a provocat iritarea Rusiei după ce, în urma unei vizite efectuate la Istanbul de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a predat în luna iulie Kievului comandanţi ai batalionului ucrainean Azov luaţi prizonieri de armata rusă. Aceşti prizonieri ar fi trebuit să rămână în Turcia până la sfârşitul războiului, în virtutea unui acord tripartit încheiat între Ankara, Kiev şi Moscova, prin care aceasta din urmă a acceptat eliberarea lor din detenţie. Rusia şi-a exprimat nemulţumirea şi faţă de livrarea unor drone turceşti Bayraktar către Ucraina.

Zelenski avertizează

Ezitările occidentalilor cu privire la livrările de ajutoare către Kiev îl încurajează pe (preşedintele rus) Vladimir Putin, care vrea să ”ocupe” întregul teritoriu al Ucrainei, a avertizat miercuri preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit AFP şi Reuters.
”Trebuie să acordăm atenţie retoricii lui Putin. El nu se va opri. Vrea să ne ocupe complet”, a declarat Zelenski în timpul unei vizite la Vilnius.
”Putin nu va încheia (războiul) atât timp cât noi, împreună, nu vom termina cu el”, a explicat şeful statului ucrainean într-o conferinţă de presă comună cu omologul său lituanian Gitanas Nauseda.
El a atenţionat că, în cazul înfrângerii Ucrainei, alte ţări din apropierea Rusiei riscă să fie atacate. ”Trebuie să înţelegem că Lituania, Letonia, Estonia şi Republica Moldova ar putea fi viitoarele victime dacă nu rezistăm”, a explicat preşedintele ucrainean.
Acesta a insistat că ţara sa duce ”lipsă gravă” de sisteme occidentale de apărare antiaeriană, pe fondul intensificării în ultimele săptămâni a bombardamentelor ruse în Ucraina.
”În ultimele zile, Rusia a lovit Ucraina cu un total de 500 de proiectile, dintre care noi am distrus 70%”, a detaliat el.
Volodimir Zelenski a precizat că nu există presiuni din partea partenerilor Kievului în sensul opririi luptei contra forţelor ruse ce au invadat Ucraina începând din februarie 2022.

„Există mai multe voci în mass-media, le-am citit pe toate. Dar cred că partenerii noştri oficial încă nu intenţionează să ne dea astfel de semnale. Cel puţin eu personal nu i-am auzit”, a adăugat preşedintele ucrainean.
Pe de altă parte, preşedintele ucrainean a spus că la summitul NATO de la Washington din iulie acest an, ce va marca 75 de ani de la crearea Alianţei Nord-Atlantice, Ucraina aşteaptă cel puţin un pas concret pe calea către integrarea sa în organizaţie.

Portul Constanța, salvarea Ucrainei

Portul Constanţa a stabilit în 2023 un nou record în ceea ce priveşte exporturile de cereale, graţie majorării livrărilor de cereale provenite din Ucraina precum şi proiectelor de îmbunătăţire a infrastructurii finanţate de Uniunea Europeană, au declarat reprezentanţi ai autorităţii portuare din România, citați de Reuters.
Potrivit surselor, portul Constanţa a expediat anul trecut o cantitate record de 36 milioane de tone de cereale, în creştere cu 50% comparativ cu 2022, iar cerealele ucrainene au fost responsabile pentru aproximativ 40% din volumul total. Pe parcursul anului trecut, Ucraina a expediat aproximativ 14 milioane de tone de cereale prin portul Constanţa, în creştere de la o cantitate de 8,6 milioane de tone pe întreg parcursul anului 2022.
Precedentul record privind cantităţile de cereale expediate într-un singur an prin portul Constanţa este de puţin peste 25 milioane de tone.
Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de cereale, iar portul Constanţa este acum cea mai importantă rută alternativă de export pentru Kiev, în condiţiile în care cerealele ajung în portul românesc cu camioanele, pe calea ferată sau cu barjele pe Dunăre.
Guvernul de la Bucureşti vrea să dubleze capacităţile de tranzit pentru cerealele ucrainene prin portul Constanţa, până la patru milioane de tone pe lună, şi în prezent lucrează la modernizarea infrastructurii feroviare şi rutiere din şi din jurul portului Constanţa. Miercuri, reprezentanţii autorităţii portuare au precizat că proiecte de investiţii finanţate de Uniunea Europeană, cu o valoare de 546,8 milioane de euro, au fost finalizate anul trecut sau urmează să fie finalizate în 2024. De asemenea, noi proiecte de investiţii cu o valoare de 218 milioane de euro aşteaptă în prezent să fie aprobate.
Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, declara în luna decembrie că România va asigura tranzitul a cel puţin 4 milioane tone de cereale lunar dinspre Ucraina, lucru posibil şi prin implementarea proiectului PRIMUS dedicat navigaţiei pe timp de noapte pe Canalul Sulina. „De astăzi navigaţia pe Canalul Sulina este posibilă şi pe timp de noapte! Proiectul PRIMUS a fost finalizat, iar sistemul de balizaj va permite navelor să navigheze în condiţii de siguranţă 24 de ore din 24”, a afirmat ministrul Sorin Grindeanu.
Traficul total de marfă prin portul Constanţa s-a ridicat la 92,5 milioane de tone în 2023, în creştere cu 22,5% comparativ cu 2022, au precizat reprezentanţii autorităţii portuare.

Sprijin pentru R. Moldova

Republica Moldova este expusă la acţiunile hibride ale Moscovei, de aceea România va continua sprijinul său în domeniile în care Chişinăul are cea mai mare nevoie, a afirmat recent ministrul Apărării, Angel Tîlvăr.
Angel Tîlvăr, alături de şeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad, s-a întâlnit cu ministrul Apărării al Marelui Ducat de Luxemburg, Yuriko Backes şi cu şeful luxemburghez al Apărării, generalul Steve Thull, la Centrul Naţional de Instruire Întrunită „Getica”, din Cincu, Braşov.
Întrevederile au avut loc cu prilejul vizitei pe care oficialii aliaţi au efectuat-o la trupele luxemburgheze din cadrul Grupului de Luptă NATO, dislocat în facilitatea românească de pregătire.
În context, ministrul Tîlvăr a prezentat eforturile multidimensionale depuse de România pentru sprijinul Ucrainei încă din primele zile ale declanşării invaziei ruse, precum şi hotărârea Guvernului de la Bucureşti de a continua acest sprijin. Angel Tîlvăr a subliniat importanţa sprijinirii procesului de instruire a militarilor armatei ucrainene, reliefând, în acest context, importanţa Centrului European de Instruire F-16 inaugurat la Feteşti, la sfârşitul anului trecut, unde se pot pregăti piloţi români, dar şi din ţări aliate şi partenere, inclusiv Ucraina.â
În context, cei doi oficiali au analizat modalităţile concrete prin care cele două ţări pot colabora pentru sprijinirea instruirii piloţilor ucraineni în cadrul Centrului.
„România găzduieşte unul dintre cele mai mari contingente luxemburgheze dislocate în afara graniţelor, în ultimii ani, aceasta fiind o dovadă a unei cooperării excelente în cadrul unui proiect esenţial pentru postura aliată de descurajare şi apărare în regiunea Mării Negre. Apreciem relaţia foarte bună de cooperare pe care o avem cu toţi aliaţii care participă la Grupul de Luptă al NATO din ţara noastră – Franţa, Belgia şi Luxemburg. Împreună depunem eforturi pentru dezvoltarea continuă a acestuia, inclusiv a infrastructurii”, a spus Angel Tîlvăr, citat în comunicat.
Generalul Gheorghiţă Vlad a remarcat că prezenţa militarilor străini în ţara noastră reprezintă un mesaj foarte important al unităţii statelor NATO în faţa deteriorării situaţiei regionale de securitate. „În continuare, sunt planificate antrenamente şi exerciţii pentru creşterea capacităţii comune de reacţie, precum şi a interoperabilităţii Grupului de Luptă cu capabilităţi ale Forţelor Terestre Române”, a afirmat şeful Statului Major al Apărării din România.
Cei doi miniştri au discutat şi despre importanţa Summit-ului NATO de la Washington, care va avea loc în acest an, Angel Tîlvăr subliniind necesitatea menţinerii unei prezenţe aliate consolidate în regiunea Mării Negre, precum şi importanţa creşterii sprijinului pentru partenerii vulnerabili din zonă, în special a Republicii Moldova.

Share our work
Ministrul de externe turc Hakan Fidan: UE consideră Turcia un „rival mai degrabă decât un partener”

Ministrul de externe turc Hakan Fidan: UE consideră Turcia un „rival mai degrabă decât un partener”

Ministrul de externe turc Hakan Fidan a făcut în 21 decembrie 2023 o serie de declarații prin care a exprimat nemulțumirea Turciei referitoare la atitudinea Uniunii Europene față de țara sa. Oficialul turc a deplâns faptul că UE consideră Turcia un „rival mai degrabă decât un partener”, iar membrii NATO nu iau în considerare preocupările de securitate ale Ankarei. Subliniind că Turcia este hotărâtă să avanseze procesul de integrare cu UE, el a mai spus că blocul comunitar trebuie să demonstreze „voința necesară”.

„Este esențial ca UE să scape de lipsa de viziune strategică și de bun simț cauzată de interesul propriu îngust al unora dintre membrii săi. Din păcate, UE nu face aceiași pași încurajatori pentru Turcia ca și pentru alte țări candidate”, a menționat el.

Principalul diplomat al Turciei spune că atitudinea UE față de țara sa generează o problemă iar atitudinea inconsistentă a Europei a determinat Turcia „să dezvolte mai multe capacități și strategii alternative”. Nu este o alegere pentru noi, a spus el, ci a devenit o necesitate pentru „supraviețuirea statului și a națiunii turce”. Cu alte cuvinte, mesajul său este un avertisment că Uniunea Europeană împinge, din cauza politicii sale, Turcia către rivalii Occidentului.

În ceea ce privește relațiile cu NATO, Fidan a subliniat ca politicile organizației au fost unul dintre subiectele importante ale politicii externe a Turciei în ultimii 70 de ani dar nici aici lucrurile nu stau prea bine: „Când ne uităm la politicile implementate de unele țări NATO în ultimii ani, sprijinul acordat PKK/YPG în Siria și sancțiunile impuse Turciei în industria de apărare creează o contradicție”.

Aceste contradicții dăunează și securității țărilor NATO și prezintă riscuri geostrategice, a menționat el.

Revenind la Uniunea Europeană, Turcia a depus cererea de aderare în 1987 și este un candidat oficial pentru aderarea la blocul comunitar de 24 de ani însă discuțiile de aderare au stagnat în ultimii ani din cauza preocupărilor europene cu privire la încălcările drepturilor omului și respectarea statului de drept. Nici politica neo-otomană a lui Tayyp Erdoğan, cu siguranță, nu a fost pe placul Occidentului și, astfel, nu a fost de natură să grăbească realizarea acestui deziderat.

În 16 septembrie 2023 președintele turc a declarat că țara sa s-ar putea „despărți” de Uniunea Europeană, dacă este necesar, atunci când a fost întrebat despre conținutul unui raport al Parlamentului European privind Turcia care spunea că procesul de aderare al Turciei la blocul de 27 de membri nu poate fi reluat în circumstanțele actuale și a cerut UE să exploreze „un cadru paralel și realist” pentru legăturile sale cu Ankara.

„UE încearcă să se desprindă de Turcia”, a spus Erdoğan. „Vom face evaluările noastre în raport cu aceste evoluții și, dacă este necesar, ne putem despărți de UE”.

Ministerul de Externe al Turciei a declarat atunci că raportul Parlamentului European conține acuzații și prejudecăți nefondate și a adoptat o abordare „superioară și nevizionară” a legăturilor Turciei cu UE.

Cu toate acestea, relațiile dintre Uniunea Europeană și Turcia au rămas pe agenda Ankarei pe un loc prioritar după ce președintele turc a lansat, recent, o campanie diplomatică pentru a reaprinde relațiile și interesul blocului comunitar pentru Turcia, un punct important fiind relansarea relațiilor cu Grecia.

Vizita președintelui turc Tayyip Erdoğan în Grecia din 7 decembrie 2023 este o expresie a abilităților sale politice prin care vrea să normalizeze relațiile cu Atena și cautǎ să se ofere o soluție la spinoasa problemă a migrației cǎtre granițele Uniunii.

Având în vedere proiectul său de integrare în Uniunea Europeană, Ankara consideră că relațiile mai bune cu Grecia sunt cheia pentru refacerea legăturilor tensionate cu Bruxelles-ul și cu Occidentul, în general. Migrația ilegală devine o problemă acută în interiorul UE iar controlarea acestui fenomen va depinde esențial de faptul că Turcia va ajuta Europa în controlarea fluxurilor de migranți. Turcia este principala gazdă de refugiați din lume, cu aproximativ 4 milioane și, deși nu este confortabil, Ankara are aici un argument important în negocierile cu Bruxelles-ul.

Asadar, în fruntea discuțiilor dintre Erdoğan și Kyriakos Mitsotakis s-a aflat un acord de migrație, care stabilește linii de comunicație între agențiile de pază de coastă ale celor două țări, care operează în apele dintre continentul Turciei și insulele grecești din apropiere, pe rute preferate pentru migrația ilegală în UE. Drept rezultat, s-a încheiat un acord revoluționar în baza căruia oficiali ai pazei de coastă grecești vor fi instalați în Smirna și membri ai pazei de coastă din Turcia vor fi trimiși la Lesbos.

Revenind la Hakan Fidan, ministrul turc a lăsat, totuși, într-un ton optimist, mingea în terenul Bruxelles-ului: „Cred că dacă Uniunea ia măsuri concrete pentru a revitaliza procesul de aderare al țării noastre, acest lucru va crea noi oportunități pentru ambele părți”.

Share our work
Global Firepower 2023: Ucraina urcă 10 poziții în topul puterilor militare mondiale

Global Firepower 2023: Ucraina urcă 10 poziții în topul puterilor militare mondiale

Potrivit Indicelui Global Firepower pentru anul 2023, Ucraina și-a consolidat poziția în clasamentul privind cele mai puternice armate ale lumii. Comparativ cu 2021, când se afla pe locul 25 între Vietnam și Thailanda, armata ucraineană a urcat cu 3 poziții în 2022, depășind Canada și situându-se în spatele Taiwanului. În prezent, în 2023, Ucraina ocupă locul 15 în lume, în ceea ce privește capacitățile militare, cu un scor de 0.2516 (unde 0.00 este considerat ideal). SUA (0.0712), Federația Rusă (0.0714), China (0.0722), India (0.1025) și Marea Britanie (0.1435) rămân cele mai mari puteri militare, ocupând primele poziții în clasament.

În regiunea Mării Negre, Turcia se menține drept a doua cea mai puternică forță militară după Federația Rusă, ocupând locul 11 la nivel global, România este clasată drept a patra putere militară în regiune, după Ucraina, și se află pe locul 47 în clasamentul mondial, Bulgaria se situează pe locul 59, în timp ce Georgia și Republica Moldova ocupă, pozițiile 85 și 144.

Cu toate că forțele armate ucrainene au reușit să avanseze cu 10 poziții în ultimii doi ani, o comparație între capacitățile militare ale Kievului și Moscovei evidențiază superioritatea netă a Kremlinului în ceea ce privește potențialul militar. Federația Rusă beneficiază de o populație de aproximativ trei ori mai mare decât Ucraina, asigurând astfel o forță de muncă și de mobilizare de circa trei ori mai mare decât cea a vecinul său. Chiar dacă forțele aeriene ruse nu au reușit să obțină controlul total asupra spațiului aerian ucrainean, balanța în privința puterii aeriene înclină decisiv în favoarea Rusiei, având un total de 4182 de aeronave ( dintre care 773 avioane de luptă) în comparație cu cele 312 ale Ucrainei.. O situație similară se observa și în cazul forțelor terestre. Kievul are la dispoziție 37000 de vehicule blindate, 953 unități de artilerie cu autopropulsie, 889 unități de artilerie tractată și 647 de lansatoare multiple de proiectile reactive, iar Moscova poate scoate pe câmpul de luptă peste 151000 de vehicule blindate, 6575 unități de artilerie cu autopropulsie, 4336 unități de artilerie tractată și 3887 de lansatoare multiple de proiectile reactive. Puterea navală rusă este de peste 15 ori mai mare decât cea ucraineană, 598 de nave rusești împotriva a 38 ucrainene.

De menționat că, întru-un raport al Stockholm International Peace Research Institute (SIPRI), se arată că, înainte de izbucnirea conflictului, bugetul militar ucrainean era de 5,94 miliarde USD, echivalentul a 3,23% din PIB. În 2022, Kievul a avut un buget militar în valoare de 44 miliarde USD, iar pentru 2023 au fost destinate peste 48,7 miliarde USD pentru necesitățile de apărare. O creștere exponențială a cunoscut și bugetul militar rus. În 2021, Kremlinul a alocat 65,91 miliarde USD (4,08% din PIB), în 2022 a alocat 86,37 miliarde USD (4,1% din PIB), în 2023 a alocat 72,1 miliarde USD, iar pentru următorul an Kremlinul a pregătit o sumă record de 140 miliarde USD (7% din PIB).

Creșterea cheltuielilor militare sunt un indicator puternic al faptului că războiul va continua și în anul 2024. În acest context geostrategic și alte state din bazinul Mării Negre își măresc bugetul militar, Turcia planificând să aloce 40 miliarde USD pentru apărare (cu 150% mai mult decât în 2023), iar România va aloca peste 21 miliarde $ (cu 44% mai mult față de anul precedent)

Share our work
Turcia și Ucraina, o relație complicată pe frontul grânelor

Turcia și Ucraina, o relație complicată pe frontul grânelor

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că va vorbi în curând cu omologul său rus Vladimir Putin pentru a îndemna Moscova să relanseze iniţiativa privind cerealele din Marea Neagră, conform postului de televiziune Haberturk şi altor instituţii media.

Efort geopolitic

„În curând, vom vorbi cu preşedintele rus Vladimir Putin şi îi vom spune că ‘trebuie să operăm coridorul de cereale (din Marea Neagră) cu orice preţ’. Cu voia lui Dumnezeu, primind un răspuns pozitiv de la el, putem continua pe drumul nostru”, le-a declarat Erdogan jurnaliştilor în timpului zborului său de întoarcere dintr-o vizită la Budapesta.
Rusia s-a retras în iulie din acordul – intermediat de Turcia şi Organizaţia Naţiunilor Unite – care permitea Ucrainei să exporte în siguranţă cereale din porturile sale de la Marea Neagră, spunând că înţelegerea nu livrează cereale celor mai sărace naţiuni şi că încă se confruntă cu bariere în calea propriilor exporturi de cereale şi îngrăşăminte.

Vicepremierul ucrainean Oleksandr Kubrakov a anunţat marţi că ţara sa a exportat zece milioane de tone de produse către 24 de ţări, de la crearea, în luna august, a unui coridor prin Marea Neagră, în pofida ameninţărilor ruseşti de represalii asupra navelor care circulă în zonă.
„De la începutul operaţiunii, am majorat cantitatea de la 278.000 tone în prima lună la aproape cinci milioane de tone. În pofida atacurilor sistematice asupra infrastructurii portuare a Ucrainei, porturile au acceptat 33 de nave pentru a fi încărcate”, a spus Kubrakov într-un mesaj pe platforma de social media X.
Ministrul ucrainean al Economiei, Yulia Svyrydenko, a afirmat că volumul de mărfuri exportate a fost cu 19,3% mai scăzut în primele 11 luni din 2023, faţă de perioada similară din 2022, din cauza blocadei porturilor de către Rusia şi a atacurilor.

Războiul declarațiilor

Totuşi, coridorul prin Marea Neagră şi mecanismul de asigurare a navelor au permis majorarea exporturilor pe mare cu 70% în noiembrie, comparativ cu octombrie. Exporturile Ucrainei de mărfuri şi servicii ar putea creşte cu 9% în 2024, cu 19,4% în 2025 şi cu 20,6% în 2026 dacă rămân în vigoare coridorul prin Marea Neagră şi mecanismul de asigurare, a declarat Svyrydenko.
După ce Rusia s-a retras în iulie din înţelegerea care permitea exportul cerealelor ucrainene printr-un coridor maritim sigur, Ucraina a organizat un „coridor umanitar” pentru a ocoli blocada rusească de facto asupra porturilor sale din Marea Neagră. Guvernul de la Kiev a notificat atunci Organizaţia Maritimă Internaţională asupra stabilirii unei rute temporare de transport maritim, care trece şi prin apele teritoriale ale României.
Ulterior, un oficial din Ministerul Agriculturii din Ucraina a declarat că ruta va fi folosită şi pentru livrările de cereale spre ţări din Africa şi Asia.
Duminică, ministrul rus al Agriculturii, Dmitri Patruşev, a declarat, conform agenţiei ruse de presă ruse, că Moscova nu este interesată în prelungirea acordului privind exportul cerealelor ucrainene prin Marea Neagră.
Oficialul rus a adăugat că este vorba în mare parte de o decizie politică, dar că Rusia va continua să-şi exporte cerealele, întrucât are cumpărătorii săi.
Guvernul de la Kiev se aşteaptă ca recolta de cereale şi seminţe oleaginoase să se situeze la 79 milioane tone în 2023, iar excedentul exportabil în 2023/2024 să fie de aproximativ 50 milioane tone.

Opoziție rusă

Rusia nu este interesată în prelungirea acordului privind exportul cerealelor ucrainene prin Marea Neagră, a relatat duminică agenţia de presă rusă RIA, citându-l pe ministrul rus al agriculturii Dmitri Patruşev.
Oficialul rus a adăugat că este vorba în mare parte de o decizie politică, dar că Rusia va continua să-şi exporte cerealele, întrucât are cumpărătorii săi.
„Volumele noastre de export de grâne, ţinând cont de încetarea acordului privind cerealele, nu au scăzut în niciun caz, chiar au crescut uşor”, a declarat Patruşev, potrivit RIA.
Rusia s-a retras în iulie din acordul care a permis Ucrainei să exporte cereale via porturile sale la Marea Neagră. Rusia a argumentat că acest acord nu asigură livrarea de cereale către ţările cele mai sărace, precum şi că exporturile ruse de cereale şi îngrăşăminte continuă să se confrunte cu obstacole, aminteşte Reuters.
La începutul lui decembrie, Ucraina a susţinut că a exportat şapte milioane de tone de mărfuri de la crearea, în luna august, a unui coridor prin Marea Neagră, în pofida ameninţărilor ruseşti de represalii asupra navelor care circulă în zonă.
La rândul său, Nikolai Patruşev afirma la sfârşitul lui noiembrie că, după o recoltă record de peste 151 de milioane de tone cereale şi legume – inclusiv aproape 99 de milioane de tone de grâu -, Rusia îşi va putea acoperi propriile necesităţi şi va putea expedia cantităţi record „partenerilor străini”.

Recoltă bogată

Ministerul ucrainean al Agriculturii a îmbunătăţit vineri prognozele referitoare la recolta de cereale din 2023, până la 59,7 milioane de tone, adăugând că producţia la hectar a atins un nou record.
Recolta totală de cereale şi oleaginoase este estimată să ajungă la 81,3 milioane de tone, a precizat Ministerul ucrainean al Agriculturii într-un comunicat, comparativ cu estimarea precedentă din luna octombrie care era de 79,1 milioane de tone.
În comunicat se precizează că producţia medie de grâu a urcat până la 54,7 chintale la hectar în 2023, depăşind-o pe cea de 53,6 chintale la hectar înregistrată în 2021. Un chintal este echivalent cu 100 de kilograme.
Potrivit noilor prognoze revizuite, recolta de grâu este estimată la 22,2 milioane de tone, cea de orz la 5,8 milioane de tone iar cea de porumb la 30,1 milioane de tone. Prognozele referitoare la recolta de floarea soarelui şi soia boabe au fost lăsate la 13 milioane de tone, respectiv 4,6 milioane de tone. Recoltatul rapiţei s-a finalizat iar producţia a fost de peste patru milioane de tone.
În mod tradiţional, Ucraina exporta cele mai mari cantităţi de cereale prin porturile sale de la Marea Neagră. De la începerea invaziei ruse în Ucraina în februarie 2022, care a inclus o blocadă navală a porturilor ucrainene de la Marea Neagră, Kievul face eforturi pentru a-şi putea exporta produsele, mai ales cerealele.

Plan turcesc

Turcia, România şi Bulgaria intenţionează să semneze în ianuarie un plan comun pentru înlăturarea minelor care plutesc în derivă pe Marea Neagră în urma războiului din Ucraina, a anunţat sâmbătă ministrul turc al apărării, Yasar Guler, după mai multe luni de discuţii pe acest subiect între aliaţii din NATO, transmite Reuters.
Miniştrii apărării din cele trei ţări au avut discuţii asupra acestui plan la o reuniune a NATO desfăşurată la Bruxelles în octombrie, apoi la o altă reuniune care a avut loc luna trecută la Ankara în timp ce lucrau la finalizarea iniţiativei.
Adresându-se presei la Ankara, ministrul turc al apărării a declarat că „Iniţiativa Trilaterală” va include deocamdată numai aceste trei ţări, Turcia, România şi Bulgaria, iar miniştrii lor ai apărării au planificat să participe la ceremonia de semnare a iniţiativei pe 11 ianuarie la Istanbul.
„Din cauza războiului între Ucraina şi Rusia, au fost amplasate mine atât în porturile ucrainene cât şi în cele ruseşti. Acestea uneori se desprind şi ajung purtate de curenţi pe ţărmurile noastre”, a explicat ministrul turc.

„Dragoarele noastre de mine vor patrula constant până în punctul unde se termină frontierele (martitime ale) României”, a adăugat ministrul Yasar Guler.

La rândul său, Regatul Unit va furniza apărării ucrainene două nave pentru a ajuta Kievul să detecteze minele marine ruseşti în Marea Neagră şi să-şi relanseze exporturile pe cale maritimă, a anunţat luni guvernul britanic.
Aceste vase „vor oferi Ucrainei capacităţi vitale care vor ajuta la salvarea de vieţi pe mare şi vor deschide rute cruciale de export”, a afirmat ministrul britanic al apărării, Grant Shapps, citat într-un comunicat.
Exporturile ucrainene au fost reduse semnificativ de la începutul invaziei ruse în februarie 2022, Marea Neagră devenind un teren major de confruntare între Moscova şi Kiev.
Furnizarea acestor nave de către Londra coincide cu anunţul, luni, de către Grant Shapps şi omologul său norvegian, Björn Arild Gram, a unei Coaliţii pentru capacitate maritimă (Maritime Capability Coalition).
Acesta este „un nou efort dedicat al Regatului Unit, Norvegiei şi aliaţilor noştri pentru a consolida mijloacele maritime ale Ucrainei pe termen lung”, a declarat Grant Shapps, citat într-un comunicat.
Obiectivul este de a permite Kievului „să-şi apere apele teritoriale şi de a întări securitatea în Marea Neagră”, a adăugat el.
Această nouă coaliţie a fost decisă în cadrul ultimelor întâlniri ale Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, care reuneşte aproximativ cincizeci de ţări.
De la începutul invaziei ruse a Ucrainei în februarie 2022, Regatul Unit a contribuit deja cu 4,6 miliarde de lire sterline (5,3 miliarde de euro) ca ajutor militar Ucrainei.

Sprijin financiar masiv

Ucraina are nevoie anul viitor de un ajutor de 37,3 miliarde de dolari (peste 34 de miliarde de euro) pentru menţinerea stabilităţii financiare, potrivit unei estimări a Fondului Monetar Internaţional (FMI) publicate miercuri de Ministerul ucrainean de Finanţe.
Sosirea „la timp” a ajutorului financiar oferit Ucrainei de partenerii internaţionali este „vitală” pentru a menţine pe linia de plutire economia acestei ţări în timp ce continuă agresiunea militară rusă, a subliniat ministrul ucrainean de finanţe, Serhii Marcenko.
Ucraina încheie anul 2023 într-o stare de incertitudine asupra ajutorului financiar promis de acum înainte de SUA şi UE.
În SUA, un nou pachet de asistenţă financiară de 61,4 miliarde de dolari destinat Ucrainei şi pentru care preşedintele democrat Joe Biden a cerut aprobarea Congresului este în continuare blocat de republicani, care le cer democraţilor, în schimbul aprobării lui, sporirea măsurilor împotriva migraţiei ilegale.
În acest timp, nici UE nu a reuşit să aprobe un nou ajutor financiar pentru Ucraina în valoare de 50 de miliarde de euro pentru următorii patru ani cerut de Comisia Europeană, după ce Ungaria s-a opus la summitul european de săptămâna trecută, dar discuţiile vor continua şi un nou summit este convocat pentru 1 februarie.
Ministrul ucrainean de finanţe a mai menţionat că suma ajutorului financiar extern de care ţara sa are nevoie anul viitor a scăzut cu aproximativ 4 miliarde de dolari faţă de estimările anterioare, în urma „măsurilor de maximizare a veniturilor la buget, activării pieţei interne a creditelor” şi diminuării unor cheltuieli publice. Ministrul Serhii Marcenko a subliniat că Ucraina are nevoie de asistenţă externă pentru acoperirea cheltuielilor sociale, întrucât bugetul este axat pe acoperirea cheltuielilor militare.

Share our work