Gul: Turcia va fi cea mai puternica economie europeana pana in 2050

Gul: Turcia va fi cea mai puternica economie europeana pana in 2050

ABDULLAH GULTurcia va ajunge cea mai puternica economie europeana pana in 2050, a declarat sambata presedintele acestei tari, Abdullah Gul. Situatia Turciei este similara cu cea a Suediei, in timp ce mai multi indicatori economici, precum cresterea economica, somajul si deficitul bugetar sunt mai buni decat cei din UE, a declarat seful statului turc in cadrul unui interviu pentru cotidianul suedez Dagens Nyheter, cu doua zile inainte de vizita pe care o va efectua la Stockholm. Afirmatiile lui Gul vin dupa publicarea recenta a raportului „Lumea în 2050” care a analizat 17 mari economii. Conform acestuia, Turcia ar putea depasi economia Italiei, iar Nigeria, Vietnamul si Africa de Sud vor patrunde si ele in grupul celor mai mari 20 de economii ale lumii. Gul va vizita Suedia la invitatia regelui Carl XVI Gustaf. Prima efectuata de un lider turc in aceasta tara. Potrivit agentiei de stiri Anadolu, Gul va participa la ceremonia de deschidere a Institutului pentru Studii Turcice de la Universitatea din Stockholm. In cadrul aceleeasi vizite de doua zile in Suedia, Gul se va adresa Parlamentului suedez. Acesta va fin insotit de o delegatie de 100 de oameni de afaceri.

Share our work
Bulgaria. Etnicii turci dau statul in judecata pentru genocid

Bulgaria. Etnicii turci dau statul in judecata pentru genocid

Etnici turci, victime ale represiunilor în perioada comunistă, au depus o plângere la Tribunalul Penal Internaţional de la Haga prin care acuză Bulgaria de genocid.
Potrivit celor 11 organizaţii neguvernamentale ale bulgarilor de etnie turcă stabiliţi în Turcia, începând din anii 50 ai secolului XX, şi în special în anii 70 şi 80, Bulgaria a dus o campanie sistematică de genocid împotriva celor 1,5 milioane de cetăţeni bulgari de etnie turcă sau adepţi ai islamului, scrie presa de la Sofia. Autorii plângerii susţin că această politică continuă şi acum. Într-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui, premierului, procurorului general şi şeful parlamentului, ei afirmă că procesul penal împotriva unui grup mic de persoane acuzate pentru aşa- numitul „proces de renaştere” din anii 80 ai secolului trecut, în cadrul căruia sute de mii de musulmani bulgari au fost forţaţi să emigreze în Turcia, continuă de mai bine de 20 de ani. În opinia organizaţiilor de emigranţi, asta înseamnă că aceste persoane au fost de fapt achitate.
La începutul anului 2012, parlamentul bulgar a adoptat o declaraţie care condamnă campania din a doua jumătate a anilor 1980 destinată asimilării forţate a etnicilor turci din ţară. Lansat de regimul totalitar al lui Todor Jivkov în 1984, aşa-numitul „proces de renaştere” a culminat în 1989, când peste 360 000 de cetăţeni bulgari de origine turcă au fost forţaţi să-şi părăsească locuinţele şi să caute adăpost în Turcia vecină. În cadrul campaniei, autorităţile comuniste ale ţării au încercat iniţial să îi forţeze pe etnicii bulgari musulmani, şi apoi pe etnicii turci, să-şi schimbe numele turco-arabe cu nume „tradiţionale” bulgare. Au existat cazuri de bătăi, ucideri şi reţinere ilegală în închisoare a persoanelor care au refuzat să facă aceasta.

Share our work
Bulgaria. Epurarea turcilor, dovedita de documente din arhiva BKP

Bulgaria. Epurarea turcilor, dovedita de documente din arhiva BKP

Emigrarea în Turcia a 340.000 de membri ai comunităţii turce din Bulgaria, între iunie şi septembrie 1989, a constituit o epurare etnică, dovedesc documente ale fostului partid comunist bulgar (BKP).
În cursul unei şedinţe din 7 iunie 1989 a conducerii partidului, Todor Jivkov, şeful statului şi al partidului comunist, dădea asigurări că Bulgaria urma să se confrunte cu o puternică dorinţă de emigrare a minorităţii turce. „Acesta este binevenită şi necesară. Dacă nu facem să plece 200.000-300.000 de persoane din această populaţie, în 15 ani Bulgaria nu va mai exista. Va fi precum Ciprul”, divizat după intervenţia militară turcă din 1974, spunea liderul comunist de la Sofia, aşa cum reiese din procesului-verbal al reuniunii.
La 29 mai 1989, Bulgaria şi-a deschis frontiera cu Turcia pentru a-i expulza pe bulgarii de origine turcă (10% din populaţie), pe care îi considera o „coloană a cincea” a statului vecin. Membri ai comunităţii turce organizaseră în 1989 manifestaţii pentru a-şi redobândi numele de origine, schimbate în mod forţat cu patronime bulgare între 1984-1985. „Am dat ordin Ministerului de Interne să îi deporteze rapid pe extremişti prin forţă, via Austria, şi să îi expulzeze masiv pe fanaticii aflaţi în centrul acestor evenimente”, mai declara Jivkov. Ceilalţi membri ai minorităţii erau puternic incitaţi să părăsească Bulgaria.

Turcii, ce mai mare minoritate din Bulgaria

Potrivit documentelor de partid, aceasta se pregătea să facă faţă unui deficit de forţă de muncă în sectoare precum agricultura, construcţiile şi industria. Campania de epurare etnică a provocat în epocă vii reacţii internaţionale şi nu a fost susţinută de Moscova. Ea a accelerat căderea lui Todor Jivkov, la 10 noiembrie 1989, după 35 de ani petrecuţi la putere. Începând de luni, pe site-ul www.archives.bg/politburo sunt disponibile 2.459 de procese-verbale şi hotărâri ale Biroului politic al comuniştilor bulgari, dintre care 897 rămase secrete până acum.
În 2001, turcii constituiau 9.4% din populaţia totală a Bulgariei şi formau cea mai mare comunitate etnică minoritară din această ţară. Turcii din Bulgaria sunt descendenţii grupurilor turcice venite din Anatolia peste Dardanele şi Bosfor în urma cuceririi Balcanilor de către otomani, la sfârşitul secolului al XIV-lea şi la începutul secolului al XV-lea, precum şi a bulgarilor care s-au convertit la islam şi care au adoptat limba turcă de-a lungul secolelor în care actualul teritoriu al Bulgariei făcea parte din Imperiul Otoman. Comunitatea turcă s-a format ca grup etnic minoritar după Războiul Ruso-Turc din 1877-1878. Această comunitate are conştiinţă etnică turcă şi se diferenţiază prin limbă, religie, cultură, obiceiuri şi tradiţii de grupul etnic bulgar majoritar şi de celelalte comunităţi etnice din Bulgaria. Astăzi, turcii din Bulgaria trăiesc predominant în două zone rurale din nordest (Ludogorie/Deliorman) respectiv din sudest (Rodopii de est). Turcii formează majoritatea absolută în regiunea Kărgeali ş majoritatea relativă în regiunea Razgrad.

Share our work
Militari turci ucisi de PKK

Militari turci ucisi de PKK

Patru militari turci au fost ucişi miercuri, iar alţi doi au fost răniţi, din cauza mai multor explozii care au vizat un convoi militar din sud-estul Turciei, potrivit unor surse militare.
În urma unei ambuscade organizate de către membrii Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), au avut loc patru explozii pe un drum al oraşului Semdinli (din provincia Hakkari) pe care circula convoiul militar. Confruntările au continuat miercuri seara în Semdinli, localitate aflată în apropiere de graniţa cu Irakul.
Aceste incidente au survenit după un atac de luni cu o maşină-capcană, care s-a soldat cu nouă morţi, dintre care patru copii, şi zeci de răniţi, în provincia Gaziantep. Oficialii turci au acuzat PKK-ul că a organizat atentatul de luni dar rebelii nu au revendicat atacul.
La începutul lunii august, nouasprezece persoane au murit in urma unor confruntari ce au avut loc in sud-estul Turciei intre armata turca si rebeli kurzi in apropiere de frontiera cu Irakul, a anuntat duminica guvernatorul local citat de agentia Anadolu. Sase soldati, doi agenti de paza si 11 combatanti kurzi au fost ucisi si alti 15 soldati raniti, dupa ce kurzii au atacat un post al armatei intr-o localitate din provincia Hakkari, potrivit bilantului oficial. in urma unor atacuri similare ce au avut loc in ultima perioada, Ankara a lansat recent o ampla ofensiva terestra si aeriana impotriva PKK, desfasurând circa 2.000 de soldati in regiune in incercare a-i alunga pe rebeli din orasul Semdinli. Frontiera turco-irakiana, lunga de circa 350 de kilometri, se afla intr-o zona muntoasa, fiind astfel propice infiltrarilor rebelilor kurzi. PKK a lansat in 1984 o campanie militara pentru obtinerea autonomiei regiunii din sud-estul Turciei, conflictul soldându-se cu peste 45.000 de morti.

Share our work
Turcii din Germania ar dori sa revina in tara

Turcii din Germania ar dori sa revina in tara

Patruzeci şi cinci la sută dintre turcii sau persoanele de origine turcă din Germania doresc să revină în Turcia, în timp ce numai 15% dintre ei consideră Germania drept patria lor, faţă de 21% în 2009, potrivit unui studiu dat publicităţii vineri.
Printre motivele invocate pentru stabilirea în Turcia se numără dorinţa de regăsire a originilor, dar şi cea de a trăi la pensie într-o climă mai blândă. Cei mai numeroşi dintre cei care îşi exprimă dorinţa de a reveni în Turcia au vârsta cuprinsă între 30 şi 49 de ani.
Conform aceluiaşi studiu, 62% dintre cei intervievaţi afirmă că se simt cel mai bine în compania altor turci. Potrivit autorilor studiului, valorile religioase şi tradiţionale joacă un rol tot mai mare printre aceşti imigranţi. De pildă, 55% dintre cele 1.000 de persoane intervievate doresc ca în Germania să fie construite mai multe moschei.
În Germania trăiesc circa 3 milioane de cetăţeni turci sau de origine turcă, dintre care 700.000 deţin cetăţenia germană. Dezbaterea privind integrarea turcilor şi, mai general, a imigranţilor revine cu regularitate în spaţiul public după ce, în 2010, cancelarul Angela Merkel a declarat eşecul multiculturalismului în Germania.

Share our work