ONG-urile de la Chișinău cer transparență autorităților pe vreme de pandemie de Coronovirus

ONG-urile de la Chișinău cer transparență autorităților pe vreme de pandemie de Coronovirus

Protest al jurnaliștilor la Chișinău. Foto: Unimedia

Organizațiile non-guvernamentale de media din R. Moldova au semnat, duminică, un protest comun în care acuză autoritățile de lipsă de transparență cu privire la amploarea pandemiei de Coronavirus, relatează portalul Balkan Insight.

„Organizațiile neguvernamentale din domeniul mass-media cer autorităților Republicii Moldova […] să asigure informarea operativă și completă despre situația epidemiologică în contextul extinderii pandemiei COVID-19. Totodată, cerem instituțiilor și funcționarilor publici să asigure o colaborare corectă și profesionistă cu instituțiile mass-media, abținându-se de la acuzații nefondate și insinuări în adresa jurnaliștilor care solicită informații de interes public și au datoria să informeze obiectiv și complet”, se arată într-un comunicat semnat de opt ONG-uri.

Cererea vine după ce două cazuri de medici infectați din spitale diferite au fost raportate în 19 martie și 22 martie. Cu toate acestea, autoritățile nu le-au confirmat în prima fază. Doar mass-media a raportat despre acestea.

De asemenea, autoritățile au evitat să ofere date precise privind stocurile de aprovizionare medicală și numerele specifice legate de pandemie. „Au blamat presa pentru critici, dar, de fapt, nu oferă informații complete despre criza epidemiologică… premierul și președintele au răspuns dur la reacțiile presei care încercau să afle mai multe informații”, a declarat pentru BIRN directoarea Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova, Cornelia Cozonac.

Ea a spus că jurnaliștilor li se interzice să pună întrebări „live” în timpul confernțelor de presă despre pandemie și chiar și cei care au voie să pună întrebări scrise nu primesc răspunsuri directe.

„Nu este normal în această criză. Autoritățile trebuie să fie mult mai deschise, deoarece solicită cetățenilor să coopereze. Noi, ca jurnaliști, dorim ca autoritățile să fie responsabile și să ofere informații cât mai exacte și să răspundă la întrebările jurnaliștilor pentru a informa mai bine cetățenii ”, a adăugat ea.

Jurnaliștii au cerut autorităților să organizeze cel puțin video-conferințe cu sesiuni de întrebări și răspunsuri. Cererea lor nu a primit încă un răspuns.

Pe 19 martie, autoritățile au deschis o platformă online gratuită pentru a prezenta numărul de cazuri infectate în fiecare raion al țării, dar luni, după o scurtă suspendare tehnică a site-ului, a fost introdusă necesitatea de obținere a unei parole pentru fiecare utlizator.

Președintele Igor Dodon i-a acuzat, luni, în cadrul unui briefing de presă, pe unii jurnaliști că ar încerca să „facă show” din situația prezentă legată de domeniul sănătății publice.

„Pentru unele surse media care încearcă în ultima vreme să speculeze și să scoată din context, atunci când am spus că sunt 2.000 de locuri pregătite [în spitale], atunci înseamnă că atâtea sunt. Atunci când au spus că sunt doar 500 de aparate în Chișinău, atunci cineva a încercat să interpreteze că sunt doar 500 de locuri. Nu este corect. Din 94 de cazuri, doar două au avut nevoie de aceste aparate”, a spus el.

Atât Dodon, cât și premierul Ion Chicu și echipa sa de comunicare, au acuzat în mod repetat mass-media că nu au informat în mod corespunzător populația despre pandemie. Cu toate acestea, pe 16 martie, când un sat întreg a fost pus sub carantină după ce autoritățile au organizat alegeri în raionul Hâncești, pe fondul pandemiei, mass-media a fost cea care a scos acest fapt la suprafață.

 

Share our work
Mass-media de la Chisinau, obligata la transparentizare

Mass-media de la Chisinau, obligata la transparentizare

mas media RMPatronii institutiilor media din Republica Moldova vor fi nevoiti sa isi dezvaluie identitatea si sursele de finantare, conform unui proiect de lege votat, joi, in Parlamentul de la Chisinau. Documentul prevede ca, anual, patronii institutiilor media sa prezinte un raport de activitate, conform modelului aprobat de Consiliul Coordonator al Audiovizualului, relateaza Unimedia.info. „Trebuie sa cunoastem cine este beneficiarul final al institutiilor media. Acest proiect a fost necesar sa fie racordat la recomandarile europene. Va intra in vigoare la sase luni dupa data publicarii”, a subliniat Chiril Lucinschi, care este autorul proiectului. Intrebat de ce propunerea liberalului Corina Fusu, privind interzicea inregistrarii institutiilor media in zonele off-shore, nu a fost sustinuta, Lucinschi a declarat: „Aceasta propunere depaseste scopul proiectului, fiindca acest proiect ofera oamenilor sa cunoasca cine este beneficiarul institutiei mass-media. Nu conteaza ce fel de persoana juridica este, oricum la depunerea dosarului, proprietarul institutiei media trebuie sa prezinte toate datele privind ultimul beneficiar”, a subliniat Lucinschi. Masura nu este insa tocmai una revolutionara, deoarece multi dintre oamenii politici de la Chisinau care detin astfel de institutii media le controleaza prin intermediul unor alte persoane.

Share our work
Parlamentarii de la Chisinau vor sa transparentizeze finantarea partidelor politice de peste Prut, dar din 2017

Parlamentarii de la Chisinau vor sa transparentizeze finantarea partidelor politice de peste Prut, dar din 2017

 parlament-chisinauFinantarea formatiunilor politice de peste Prut ar putea deveni o chestiune transparenta, dupa ce Parlamentul de la Chisinau a aprobat joi in prima lectura proiectul de lege cu privire la finantarea partidelor politice, propus de Guvern. Proiectul de lege propune ca partidele politice sa fie finantate, partial, din bugetul de stat prin alocarea pana la 0,2% din banii publici. Banii urmeaza sa fie repartizati conform scorului electoral in alegeri, 50% vor fi impartiti in mod egal partidelor care au acces in Parlament, iar 50% – formatiunilor care au obtinut reprezentare politica in administratiile locale. Banii se vor transfera lunar pe conturile formatiunilor politice si anual ele vor prezenta rapoarte privind gestionarea fondurilor, relateaza Unimedia.info. „Una din sursele coruptiei din Republica Moldova, evident, tine de modul in care sunt finantate partidele politice. Partidele politice au cheltuieli, persoanele fizice si juridice contribuie, iar ulterior asteapta restituirea datoriilor prin functii, favoruri sau contracte.

Atat timp cat partidele politice sunt pilonii unei democratii, partidele trebuie sa fie democratice si finantate transparent. Partidele politice sunt finantate de un numar mic de persoane”, a afirmat deputatul PLDM George Mocanu. Initiativa legislativa mai prevede si plafonarea donatiilor din partea persoanelor fizice si a celor juridice. Guvernul propune pentru donatii un plafon de 40 de salarii medii. Mai mult decat atat, formatiunile vor fi obligate sa manifeste o transparenta totala la capitolul cheltuieli si donatii. in timpul campaniilor electorale, fiecare concurent va deschide un cont bancar in care vor fi varsate fonduri proprii sau primite de la alte persoane pentru desfasurarea campaniei. De asemenea, proiectul prevede interzicerea finantarii directe sau indirecte, sustinerea materiala sub orice forma a campaniilor electorale ale candidatilor la alegeri si ale concurentilor electorali din strainate. Masurile ar urma sa fie aplicate din 2017, dupa alegerile parlamentare ce se vor desfasura in aceasta toamna.

Share our work