Dublin 5+2. Incepe runda de negocieri in problema transnitreana
Cea de-a doua rundă a negocierilor oficiale în formatul 5+2 în problema transnistreană începe marţi la Dublin, în Irlanda, acestea fiind însă primele negocieri cu participarea reprezentanţilor noii conduceri de la Tiraspol.
Pe agenda de lucru figurează două chestiuni – definitivarea documentului care ţine de principiile şi reglementările viitorului proces de negocieri şi agenda procesului de negocieri, care va cuprinde subiectele ce vor fi discutate în viitor, a declarat recent vicepremierul moldovean responsabil pentru reintegrare, Eugen Carpov. Din punctul de vedere al Chişinăului, aceste discuţii vor trebui să se axeze pe reglementarea politică a conflictului, aspecte de securitate şi militare, aspecte social-economice, circulaţia liberă între cele două maluri ale Nistrului, anumite garanţii necesare pentru perioada de tranziţie şi reabilitare post-conflict.
Nu se discută despre misiunea de pacificare
Chişinăul a reluat recent demersurile privind necesitatea transformării misiunii de pacificare de pe Nistru, după un incident care a avut loc la începutul anului. Această chestiune însă nu va fi discutată la negocieri, după ce Tiraspolul a anunţat că nu va accepta includerea acesteia. La negocierile privind problema transnistreană de la Dublin, delegaţia Transnistriei nu va pune în discuţie formatul misiunii de pace de pe Nistru, a declarat aşa-zisul preşedinte transnistrean, Evgheni Şevciuk, într-un interviu pentru ITAR-TASS. ‘Dorinţa includerii pe agenda reuniunii a formatului operaţiunii este calificată de Tiraspol ca o tentativă de blocare a spaţiului de discuţii’, potrivit acestuia.
Analiştii de la Chişinău consideră că noile autorităţi de la Tiraspol ar putea fi mai flexibile la negocieri, dar oricum nu aşteaptă evoluţii spectaculoase în cadrul acestora. Negocierile oficiale în formatul 5+2 (R.Moldova, Transnistria, OSCE, Rusia şi Ucraina, plus SUA şi UE în calitate de observatori) au fost reluate la sfârşitul lunii noiembrie 2011, la Vilnius, după o pauză de aproape şase ani
Viceprim-ministrul Eugen Carpov a avut joi o întrevedere cu şeful Misiunii EUBAM, generalul Udo Burkholder. În cadrul întrevederii au fost discutate mai multe probleme legate de segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene şi, în special, noile iniţiative ale Misiunii EUBAM privind sporirea măsurilor de încredere între cele două maluri ale Nistrului. Eugen Carpov a ţinut să menţioneze că Misiunii EUBAM îi revine un rol prioritar în ce priveşte respectarea regimului de frontieră moldo-ucraineană pe segmentul transnistrean, schimbul de informaţii, mecanismele şi căile de perfectare a exporturilor din regiune. Cei doi oficiali au discutat, de asemenea, şi posibilitatea reluării, în timpul cel mai apropiat, a circulaţiei trenurilor marfare pe segmentele transnistrene a căilor ferate din Republica Moldova. Eugen Carpov a menţionat că, la moment, au fost soluţionate problemele tehnice ce ţin de circulaţia trenurilor cu marfă, urmînd ca experţii pe problemele vamale să elaboreze schemele tehnologice de transportare a mărfurilor prin tronsoanele de cale ferată amplasate în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Şeful misiunii EUBAM a confirmat disponibilitatea experţilor europeni în domeniul vamal din cadrul EUBAM de a acorda suportul necesar la definitivarea documentelor menţionate în corespundere cu standardele internaţionale. La capitolul activităţii grupurilor de experţi vamali din Chişinău şi Tiraspol, Şeful misiunii a menţionat că rămîn în vigoare iniţiativele EUBAM, prezentate în noiembrie 2009, privind organizarea a trei întîlniri ale reprezentanţilor Serviciului Vamal al Republicii Moldova şi ale structurilor respective din regiunea transnistreană cu participarea Misiunii EUBAM la Chişinău, Tiraspol şi, respectiv, la Odesa. Udo Burkholder a spus că EUBAM susţine abordarea Chişinăului privind reluarea circulaţiei trenurilor moldoveneşti pe segmentele transnistrene şi propunerile lansate la ultima reuniune în format 1+1 de la Bender din 12 iulie curent. În opinia oficialului european, aceasta ar fi nu doar o relansare sub aspect economic, dar şi un pas în direcţia consolidării încrederii între oamenii de pe cele două maluri ale Nistrului.