Liderii din regiunea separatistă Transnistria au adoptat miercuri, 28 februarie, o serie de rezoluții importante în cadrul așa-numitului „Congres al aleșilor poporului de la toate nivelurile”. Conform presei locale, liderii din regiunea separatistă au luate câteva decizii importante. Printre acestea se numără solicitarea către parlamentul de la Moscova de a implementa „măsuri de protecție” în contextul creșterii presiunii din partea Republicii Moldova. De asemenea, au fost adresate cereri către Secretarul General al Organizaţiei Naţiunilor Unite, OSCE, CSI, Parlamentul Uniunii Europene și Comitetul Internaţional al Crucii Roşii, solicitând reducerea presiunii din partea autorităților de la Chișinău și garantarea drepturilor și libertăților cetățenilor din regiune. La cel de-al VII-lea Congres al aleşilor, de toate nivelurile, din Transnistria au participat, potrivit autorităţilor, 620 de delegaţi din cei 632 de aleşi ai regiunii.
În cadrul Congresului de la Tiraspol, așa-zișii deputați din regiunea separatistă transnistreană au aprobat o rezoluție prin care solicită Rusiei, să apere cei peste 220.000 de cetățeni ruși. Această mișcare vine în contextul acuzațiilor de „genocid” aduse de liderul regiunii separatiste, Vadim Krasnoselski, la adresa Chișinăului. Documentul menționează că, pe parcursul a 30 de ani, „genocidul” s-a manifestat în patru moduri: strangularea economică, distrugerea fizică a unei părți a poporului, negarea protecției juridice și încercarea de a impune cu forța limba. Cu toate acestea, nu se face nici o trimitere directă la cererea de alipire a Transnistriei la Federația Rusă, infirmând astfel zvonurile recente. Rezoluția adoptată în unanimitate subliniază că „suveranitatea Transnistriei este o condiție inalienabilă și fundamentală pentru apărarea identității distinctive și a drepturilor și libertăților fundamentale ale poporului multinațional, conform principiilor de bază ale dreptului internațional și prevederilor Cartei ONU.” Tiraspolul susține că se adresează Moscovei pentru ajutor, având în vedere „experiența pozitivă” a Rusiei în calitate de pacificator al conflictului de pe Nistru și faptul că în Transnistria locuiesc peste 220.000 de cetățeni ai Federației Ruse.
Reacțiile din partea Chișinăului și a Moscovei nu au întârziat să apară. Reprezentantul guvernului de la Chișinău a numit congresul desfășurat la Tiraspol drept o „scamatorie” și un mijloc de propagandă a narativelor rusești. Daniel Vodă a subliniat că nu există riscuri privind escaladarea situație dintre cele două maluri ale Nistrului. Cu privire la acest subiect s-a pronunțat și președintele Republicii Moldova. Maia Sandu a reiterat că reglementarea conflictului înghețat va fi soluționat exclusiv pe cale pașnică. La rândul său, ministrul rus de externe a declarat că protejarea cetățenilor ruși din Transnistria rămâne o prioritate pentru Kremlin. „Protejarea intereselor locuitorilor din Transnistria, a compatrioților noștri, este una dintre priorităţi. Toate cererile sunt întotdeauna examinate cu atenţie de către organismele ruse competente.”, a spus Serghei Lavrov. Aleksei Cepa, prim-vicepreședintele Comisiei pentru Afaceri Internaționale a Dumei de Stat, a subliniat că ajutorul solicitat de Tiraspol este de natură economică, nu militară. Aceeași poziție a fost exprimată și de prim-vicepreședintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Consiliul Federației, referindu-se la un ajutor umanitar.
Merită de evidențiat faptul că reprezentații Congresului s-au adresat parlamentului rus, dar nu personal lui Vladimir Putin, cum s-a procedat în cazul republicilor separatiste ucrainene din Donbas. Solicitare de „protecție” vine cu o zi înainte ca liderul de la Kremlin să susțină discursul anual în fața Adunării Federale Ruse. În cadrul acestui discurs președintele rus rezumă rezultatele și stabilește orientările strategice pentru următorii ani. În discurs de peste 2 ore, Vladimir Putin nu a menționat nimic specific cu privire la solicitarea Tiraspolului. Cu toate acestea, Kremlinul ar putea să își justifice potențialele acțiuni în zonă prin prisma acestui document.
De asemenea, Tiraspolul a făcut mai multe cereri prin care solicită recunoașterea independenței regiunii separatiste. În 2006 a avut loc un referendum în care peste 90% din locuitorii regiunii au votat pentru declararea independenței și alipirii la Federația Rusă. După semnarea acordului de asociere dintre Republica Moldova și UE, dar și în contextul anexării peninsulei Crimeea de către Rusia, în 2014 Tiraspolul a cerut în mod oficial Moscovei recunoașterea independenței. La ora actuală, nici un stat nu recunoaște independența Transnistriei, nici Federația Rusă.
Relațiile dintre cele două maluri ale Nistrului au început să devină mai tensionate după ce Republica Moldova a adoptat Noul Cod Vamal, începând cu 1 ianuarie 2024. Acesta prevede ca firmele din Transnistria care anterior erau înregistrate la Chișinău ca agenți economici moldoveni, acum să plătească taxe vamale la bugetul Republicii Moldova. Până acum, aceste companii plăteau taxe vamale la bugetul transnistrean. Autoritățile separatiste susțin că Noul Cod Vamal va aduce prejudicii bugetul transnistrean cuprinse între 5 și 30 milioane de dolari. Veniturile bugetare ale Tiraspolului pentru 2024 au totalizat 145,5 milioane de dolari. După invazia Rusiei în Ucraina, Kievul a decis să suspende activitatea punctelor de control pe tronsonul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. Drept urmare, toate schimburile comerciale ale regiunii separatiste se fac doar prin Republica Moldova. În 2023, aproximativ 70% din exporturile transnistrene au mers către piața UE. Ponderea exporturilor în spațiul CSI a scăzut la 18%.
Kremlinul se pregătește să destabilizeze Republica Moldova, probabil ca parte a eforturilor de a împiedica integrarea sa în Uniunea Europeană, se arată în ultima analiză a Institutului pentru Studiul Războiului, citată de mass-media de la Kiev. Tensiunile dintre Moldova și Rusia au escaladat în urma invaziei ruse în Ucraina, guvernul pro-occidental al Moldovei acuzând în mod repetat Kremlinul de încercări de destabilizare.
Alexei Polishchuk, directorul în cadrul Ministerului de Externe al Rusiei responsabil cu relația cu țările membre CSI, a susținut într-un interviu acordat pe 28 ianuarie pentru mass-media de stat rusă TASS că R. Moldova a început „să-și distrugă legăturile” cu organizația CSI, deoarece intenționează să părăsească organizația până la sfârșitul anului 2024. CSI a fost înființată după destrămarea Uniunii Sovietice în 1991, iar în prezent grupează nouă foste republici sovietice. R. Moldova nu a părăsit oficial CSI, dar și-a suspendat efectiv participarea la organizație în 2022. Polishchuk a susținut că părăsirea CSI nu ar aduce beneficii cetățenilor sau economiei moldovenești. El a mai menționat că soluționarea chestiunii transnistrene în R. Moldova se află într-o „criză profundă”, iar Rusia ar putea remedia deteriorarea relațiilor dintre Moldova și Transnistria ca „mediator și garant” în această problemă.
Transnistria este o regiune separatistă recunoscută la nivel internațional ca parte a R. Moldova. Trupele ruse au ocupat Transnistria încă de la începutul anilor 1990, când Rusia a invadat regiunea sub pretextul protejării etnicilor ruși. Vicepremierul moldovean, Oleg Serebrian, a anunțat la radioul național pe 28 ianuarie că Moldova nu va reveni la procesul de negocieri 5+2 în Transnistria care a inclus Rusia, în timp ce invazia rusă a Ucrainei continuă. Vorbind la o conferință de presă în 29 ianuarie, Serebrian a spus că Chișinăul este hotărât să rezolve problema Transnistriei „exclusiv” prin mijloace pașnice. „Această poziție este susținută de colegii noștri de la Kiev. Nu există planuri de presiune militară sau de alt tip asupra Transnistriei”, a spus oficialul. Potrivit ISW, Rusia ar putea ridica pretenții similare față de Moldova ca și în cazul Ucrainei, referindu-se la acuzațiile Rusiei de „abandonare” de către Ucraina a Acordurilor de la Minsk, folosite ca parte a justificărilor pentru invazia la scară largă. Astfel, intenția Moscovei este de „a crea nemulțumiri economice în Moldova și să prezinte Rusia drept un garant economic și de securitate în Moldova.” „Rusia ar putea încerca să-și justifice eforturile de agresiune sau destabilizare în Moldova, pretinzând că rezidenții transnistreni sunt în pericol”, mai scrie Institutul pentru Studiul Războiului.
Într-o evaluare anterioară, ISW a menționat că Rusia modelează spațiul informațional și vizează destabilizarea Moldovei și justificarea oricăror campanii viitoare prin încadrarea Rusiei drept protector al „vorbitorilor de limbă rusă amenințați” din Moldova. Această abordare este aproape identică cu narațiunile construite de Rusia pentru a justifica invazia pe scară largă a Ucrainei. În ianuarie, mass-media de stat rusă a continuat să încurajeze separatiștii pro-ruși din Moldova, posibil în încercarea de a semăna instabilitate politică și dezbinare, a raportat ISW, citat de The Kyiv Independent. Ucraina susține puternic reglementarea pașnică a conflictului transnistrean, însă va reacționa prompt și decis în cazul organizării de provocări din partea adevărate conduceri de la Tiraspol, adică FSB-ul rusesc, pentru a nu admite atragerea regiunii transnistrene în războiul dintre Ucraina și Rusia. Declarația a fost făcută de ambasadorul cu Misiuni Speciale al Ucrainei responsabil de dosarul transnistrean, Păun Rohovei, în cadrul unui briefing comun cu vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, relatează mass-media de la Chișinău.
„Ucraina este pentru reglementarea pașnică a acestui conflict, dar va fi foarte promptă în acțiuni atunci când se vor organiza provocări din partea celor care conduc acolo, adică FSB-ul rusesc. Vom face tot posibilul să neutralizăm pericolele, vom fi foarte prompți și nu vom admite atragerea regiunii transnistrene în războiul dintre Ucraina și Rusia” a declarat Rohovei.
Acesta a notat că Ucraina este un participant activ la procesul de reglementare a conflictului transnistrean și va rămâne alături de aliatul său R. Moldova, însă consideră că actualul format de negociere, adică 5+2, nu mai este unul valabil.
„Ucraina este și va fi parte componentă a tratativelor de reglementare a conflictului transnistrean, însă acest format de jure existent este nefuncțional. Principalul motiv este prezența unui stat care nu mai are dreptul moral sau legal de a participa la aceste tratative. Este un stat care într-un mod barbar a atacat Ucraina în 2022, așa că stăm ferm pe poziția de a nu ne așeza la masa de tratative cu Rusia” a mai declarat Rohovei, care a subliniat că scopul Ucrainei este ca R. Moldova să reobțină drepturile depline asupra acestei părți a teritoriului său.
La rândul său, vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, a reiterat că Ucraina este un partener esențial în procesul reglementării transnistrene, exprimându-și aprecierea pentru sprijinul pe care Kievul îl oferă inclusiv pe această dimensiune.
„Am discutat despre provocările în care suntem verbal atrași de transnistreni, inclusiv la situația de la frontiera moldo-ucraineană pe segmentul transnistrean. Vreau să subliniez că R. Moldova e determinată să soluționeze conflictul transnistrean exclusiv pe cale pașnică. Poziția e susținută și de colegii de la Kiev. Nu este niciun plan de sugrumare militară a regiunii. Tot ce ne dorim este aducerea graduală a regiunii în câmpul legal al R. Moldova” a declarat Serebrian.
Vicepremierul pentru Reintegrare a subliniat că nu există altă soluție decât reintegrarea plenară a regiunii transnistrene în R. Moldova și i-a mulțumit lui Rohovei pentru sprijinul oferit de Ucraina pentru această abordare a Chișinăului. La final, Serebrian și-a exprimat speranța că în 2024 vor fi înregistrate mai multe succese în procesul de reintegrare a regiunii.
În 2023, Institutul pentru Studiul Războiului arată că Federația Rusă vrea să stabilească condițiile de informare pentru a organiza o operațiune cu steag fals în Transnistria ocupată, în Republica Moldova. Ministerul rus al Apărării afirma în 2023 că forțele ucrainene plănuiesc să desfășoare o provocare armată împotriva Transnistriei în viitorul apropiat. Ministerul Apărării din Rusia a afirmat că forțele ucrainene se vor îmbrăca ca militari ruși și vor organiza o presupusă ofensivă rusă de pe poziții din Transnistria.
Guvernul de la Chișinău a negat acuzațiile oficialilor ruși. Oficialii din R. Moldova au menționat că cel mai probabil că Ministerul rus al Apărării a căutat să promoveze această narațiune falsă pentru a denatura avertismentul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski adresat președintelui moldovean Maia Sandu, potrivit căruia Kremlinul pregătește provocări în Moldova, dar și oferta lui Zelenski de a ajuta R. Moldova dacă forțele ruse din Transnistria amenință integritatea teritorială a Ucrainei.
Difuzarea de către Ministerul rus al Apărării a acestei narațiuni false nu indică faptul că Putin intenționează să atace Republica Moldova – o întreprindere pentru care nu are capacitatea militară – deși indică o escaladare a eforturilor sale continue de subminare a statului R. Moldova.
Pseudo-autorităţile de la Tiraspol au anunţat că se pregătesc pentru un protest de amploare convocat pentru miercuri, 24 ianuarie, şi îndreptat împotriva „presiunilor economice ale Chişinăului”. Oficialii de la Chișinău au respins acuzațiile regimului separatist.
Războiul protestelor hibride
În acest context, liderul regiunii separatiste, Vadim Krasnoselski, le-a cerut forţelor neconstituţionale din regiune să îşi sporească activitatea de „monitorizare şi contracarare a posibilelor acte teroriste”.
Acţiunea de protest ar urma să aibă loc din cauza recentelor modificări operate de Chişinău la Codul vamal, care obligă agenţii economici din regiunea transnistreană să achite taxele pentru importuri la bugetul Republicii Moldova, începând cu 1 ianuarie 2024, ceea ce a stârnit furia liderului transnistrean.
„În adresa Administraţiei oraşului Tiraspol şi a oraşului Dnestrovsc a parvenit o sesizare privind organizarea unui miting, pe 24 ianuarie, a colectivelor muncitoreşti împotriva discriminării economice a locuitorilor din Transnistria de către conducerea Republicii Moldova”, anunţă autorităţile de la Tiraspol, potrivit relatează mass-media de la Chisinău.
În acest context, liderul administraţiei de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a dat ordin „forţelor armate şi ale securităţii” din regiune – considerate neconstituţionale de Chişinău – să îşi întărească supravegherea cu drone, să „întărească frontierele” şi „lupta cu atacurile cibernetice”, dar în acelaşi timp să depună eforturi pentru „a facilita trecerea frontierei”.
Chișinăul răspunde
Nu există un pericol la adresa stabilității Republicii Moldova. O spune vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, după ce liderul de facto de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a cerut forțelor neconstituționale din regiune să-și consolideze capacitățile în prevenirea unor eventuale atacuri teroriste.
Oleg Serebrian spune că retorica administrației de la Tiraspol are menirea de a distrage atenția populației de la problemele economice cu care se confruntă regiunea, notează IPN.
La 22 ianuarie, liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a cerut forțelor neconstituționale din regiune să-și sporească activitatea de monitorizare și contracarare a unor eventuale atacuri teroriste. De asemenea, liderul separatist cere „forțelor armate și de securitate” din regiune să asigure consolidarea „frontierelor”. Vicepremierul Oleg Serebrian spune că retorica este una falsă și are menirea de a prezenta opiniei publice din stânga Nistrului pericole inexistente.
„Este o stare de nervozitate, care este menținută artificial. E vorba de menținerea sentimentului de cetate asediată. Pentru a menține controlul asupra societății și regiunii e nevoie de un dușman extern, pe ideea pericolului extern permanent. Prin toate știrile din presa din stânga Nistrului referitor la iminența unui atac fie dinspre Chișinău, fie dinspre Kiev, societății i se induce ideea că regiunea e sub pericol, că sunt vremuri grele, dar e nevoie să existe o coeziune în societate. În acest fel atenția societății este distrasă de la problemele economice și sociale cu care se confruntă regiunea. În ultimii doi ani acest gen de alerte au fost destul de frecvente, alerte cu bombă, pericole de atentat. Mai nou, în presa din regiune apar comentarii despre grupuri de teroriști antrenați în Republica Moldova care s-ar putea orienta spre regiunea transnistreană să o destabilizeze. Toate aceste idei vin în continuarea primei teze. Pentru moment, nu vedem un pericol pentru stabilitatea Republicii Moldova” a spus Oleg Serebrian în cadrul emisiunii „La 360 de grade” de la Radio Moldova.
Vicepremierul spune că, în situația actuală, regiunea din stânga Nistrului nu prezintă un pericol militar eminent. De la izbucnirea războiului din Ucraina, regiunea transnistreană este izolată, iar venirea unor militari ruși în zona separatistă este imposibilă.
„La nivel tehnic, schimbări mari nu au cum să aibă loc, pentru că regiunea este izolată. Recruții sunt de pe loc. Aceste unități ruse sunt alimentate cu material uman din regiune. E vorba de tineri care au pașaport rusesc, dar probabil și pașaportul Republicii Moldova. Sunt localnici, mulți dintre ei sunt tineri din localitățile românești din partea stângă a Nistrului. În situația actuală sperăm că regiunea nu prezintă un pericol militar sporit, dar asta nu înseamnă că nu prezintă un pericol militar, în general”, a explicat vicepremierul pentru Reintegrare.
Disensiunile dintre Chișinău și Tiraspol s-au întețit după ce, de la 1 ianuarie 2024 au intrat în vigoare noile prevederi ale Codului Vamal. Potrivit documentului, agenții economici din stânga Nistrului sunt obligați să achite taxe vamale la bugetul de stat la fel ca și agenții economici din dreapta Nistrului.
Vise panruse
Pseudo-lider transnistrean, Vadim Krasnoselski, a dispus ca aşa-numitul minister de externe al „rmn” autoproclamate să „interacționeze cu regularitate cu participanții internaționali la procesul de negocieri în formatul „5+2”. Aceste declarații vin pe fondul blocării negocierilor în acest format de câțiva ani.
Potrivit agenției „INFOTAG”, el a declarat acest lucru luni, într-un mesaj către autoritățile din regiunea transnistreană, în care a solicitat „utilizarea mecanismelor existente și a platformelor legitime de negocieri pentru a proteja statalitatea și identitatea Transnistriei, drepturile și libertățile cetățenilor transnistreni, precum și interesele entităților economice”. „În formatul „5+2”, Transnistria, împreună cu alți participanți la acest format – Moldova, Rusia, Ucraina, UE și SUA – au drepturi și obligații egale, adică Transnistria are drept de vot. Și nimeni nu poate ocoli asta. (…) Prin urmare, Transnistria, desigur, pledează în mod tradițional pentru reluarea activității în acest format, continuarea acestuia”, a spus Krasnoselski, dându-i instrucţiuni instituţiei responsabile de politica externă „să promoveze și să pună în aplicare dorința de a continua dialogul în formatul „5+2”, indiferent de pozițiile actorilor internaționali”. Printre alte „probleme globale de bază”, el a menţionat „obținerea cetățeniei Federației Ruse de către tineri și cei născuți după prăbușirea URSS”. „Din păcate, cetățenii transnistreni nu au o astfel de oportunitate. Mai exact, oportunitatea există, dar nu toată lumea o are. Nu este corect. Prin urmare, Sovietul suprem, alte instituţii, inclusiv ministerul de externe, trebuie să intensifice activitatea pe această direcție. (…) Faceţi eforturi pentru a stabili contacte directe cu ţări străine şi organizaţii ale sistemului ONU”, a enumerat liderul de la Tiraspol. De asemenea, în mod tradițional, el a cerut „promovarea poziționării internaționale a Transnistriei ca stat independent, iubitor de pace și participant responsabil în relațiile internaționale, a cărui bază este poporul unit multinațional transnistrean cu propria identitate unică”.
Declarațiile pseudo-liderului de la Tiraspol au fost criticate de mass-media de la Chișinău și Kiev. Oficialii din cele două state nu au menționat când ar putea fi reluate negocirile în acest format.
Apel la calm
Conform NewsMaker, Biroul pentru Politici de Reintegrare de la Chişinău şi-a exprimat „regretul” în privinţa protestului anunţat în stânga Nistrului. „Tiraspolul continuă regizarea evenimentelor propagandistice ce nu au nimic în comun cu libertatea de exprimare şi cu libertatea de întrunire, care sunt nu doar interzise în regiune, ci şi persecutate penal, mai ales dacă nu coincid cu poziţiile factorilor decizionali regionali”, au declarat reprezentanţii Biroului.
În ceea ce priveşte indicaţiile date de Kransnoselski, Biroul pentru politici de reintegrare de la Chişinpu a precizat că autorităţile naţionale competente vor monitoriza „cu atenţie” evoluţia situaţiei din regiune şi vor interveni cu „măsurile ce se impun”.
„Semnalele de alertă invocate de Tiraspol nu este clar la ce se referă şi pe ce argumente se bazează, persistând senzaţia că se navighează în spaţii virtuale”, a comentat Biroul de reintegrare.
Un protest similar cu cel anunţat pentru miercuri a fost organizat în 11 ianuarie, la punctul Bender-Varniţa. Manifestanţii au spus atunci că modificările la Codul vamal vor duce la creşterea bruscă a preţurilor şi le-au cerut autorităţilor de la Chişinău să renunţe la ele. „Jefuirea poporului nu este calea spre Europa”, au scandat ei. În replică, Biroul pentru politici de reintegrare a declarat atunci că „este important să facem diferenţa între libertatea de exprimare care în mod continuu este cenzurată şi persecutată în regiunea transnistreană şi evenimentele regizate de actori propagandistici ce încalcă constant suveranitatea şi integritatea teritorială a ţării”.
Noul Cod vamal al Republicii Moldova, intrat în vigoare la 1 ianuarie, obligă agenţii economici din regiunea transnistreană să plătească taxe vamale la bugetul de stat. Până acum, deşi companiile din stânga Nistrului erau înregistrate la Chişinău, plăteau taxe vamale la bugetul transnistrean. Schimbarea a provocat nemulţumirea autorităţilor de la Tiraspol, care acuză Chişinăul că împovărează fiscal companiile transnistrene.
Vicepremierul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, a dat asigurări la 10 ianuarie că, în pofida presiunilor Tiraspolului, Chişinăul nu va renunţa la modificările din Codul vamal.
Avertismente dure
În cea mai recentă analiză a sa, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) de la Washington atrage atenţia că Moscova urmăreşte să destabilizeze Republica Moldova şi să justifice orice viitoare escaladare rusă în regiune, iar pentru aceasta liderii separatişti din Transnistria sunt încurajaţi de Rusia să încerce să semene instabilitate şi divizare în Republica Moldova.
În acelaşi timp, Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) al Republicii Moldova a anunţat săptămâna trecută că a obţinut informaţii despre o nouă grupare, din care fac parte foşti angajaţi corupţi ai serviciilor secrete, care intenţionează să destabilizeze situaţia din Moldova şi să pună în pericol securitatea regională. Gruparea ar urmări cu precădere compromiterea relaţiilor diplomatice dintre Moldova şi Ucraina şi subminarea încrederii între structurile de stat ale celor două ţări, a avertizat SIS.
Recent, şi preşedinta Maia Sandu, care la începutul anului trecut a denunţat o tentativă de lovitură de stat orchestrată de Rusia, a declarat că autorităţile moldoveneşti ştiu că în primăvara anului 2024 Moscova îşi va relua acţiunile prin care va încerca destabilizarea situaţiei din Moldova. Declaraţiile au fost făcute la Timişoara, într-o conferinţă de presă susţinută cu ocazia primirii premiului Timişoara pentru Valori Europene, ceea ce a stârnit furia Rusiei, care a reacţionat printr-o serie de acuze la adresa Maiei Sandu şi a României.
De la 1 ianuarie 2024 a intrat în vigoare noul Cod vamal al Republicii Moldova, în virtutea căruia firmele din Transnistria vor trebui să plătească taxe vamale la bugetul Republicii Moldova. Până acum, deşi companiile din regiunea transnistreană erau înregistrate la Chişinău ca agenţi economici moldoveni, ele plăteau taxe vamale la bugetul transnistrean. Schimbarea a provocat nemulţumirea autorităţilor de la Tiraspol, care acuză Chişinăul că împovărează fiscal companiile transnistrene şi că au introdus măsura brusc, fără a o anunţa în prealabil.
Atac furibund
Pseudo-liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, se arată indignat de faptul că oamenii de afaceri din Transnistria trebuie să achite taxele vamale începând cu ianuarie 2024. În acest sens, acesta a publicat o adresare video către conducerea de la Chişinău, în care acuză „colectarea forţată” a taxelor vamale de la entităţile economice din stânga Nistrului şi spune că această practică „nu reprezintă valori europene, ci o încălcare a dreptului la activitatea antreprenorială”, menționează Vocea Basarabiei.
„Europa a fost cea care a acordat Transnistriei dreptul de a desfăşura activitate economică externă cu Uniunea Europeană prin programul DCFTA, iar autorităţile de la Chişinău au făcut totul pentru a pune o spiţă în roţi la această decizie. Voi sunteţi cel care nu deschideţi conturi bancare pentru întreprinderile noastre care sunt înregistrate în Moldova. Voi veţi paraliza sistemul bancar”, le-a reproşat Krasnoselski liderilor de la Chişinău.
El acuză, de asemenea, că a fost vorba despre o decizia unilaterală, care nu are temei juridic.
Liderul de la Tiraspol a cerut autorităţilor moldoveneşti „să-şi vină în fire, să iasă de pe calea agresiunii şi să ia calea negocierilor politice paşnice”.
„Acesta nu este un pas puternic, este un pas slab. Sunteţi lideri slabi. Pur şi simplu nu înţelegeţi consecinţele care pot urma în urma acţiunilor voastre. Manifestarea puterii este o conversaţie, un dialog. Şi ceea ce aţi făcut este un drum spre nicăieri, spre gol”, a mai declarat acesta.
Politicianul a adăugat că „noile decizii ale Chişinăului de presiune economică au fost o surpriză pentru Transnistria, dar nu un şoc, pentru că întreaga istorie a relaţiilor dintre Tiraspol şi Chişinău este plină de astfel de evenimente şi situaţii”.
Vadim Krasnoselski a discutat joi despre această situaţie cu aşa-zişii şefi ai direcţiilor economice şi de politică externă ale regiunii, Serghei Obolonic, respectiv Vitali Ignatiev.
Vitali Ignatiev a spus că la sfârşitul anului trecut Chişinăul şi Tiraspolul au purtat negocieri între grupurile de lucru pe probleme economice, dar „nu au existat semnale din partea Republicii Moldova cu privire la introducerea acestui tip de povară fiscală”.
„Am încercat să clarificăm această problemă în cadrul actualelor formate de negociere 5+2, însă partea moldovenească nu a anunţat o poziţie obiectivă. Lucrăm pentru o colaborare, încercăm să înţelegem mecanismele a ceea ce se întâmplă. Nu există o poziţie clară în acest moment. Dar, din păcate, semnalele care vin sunt destul de negative”, s-a plâns şi Serghei Obolonic.
Compromis?
Fostul vicepremier moldovean pentru reintegrare Alexandru Flenchea a criticat noua regulă. Flenchea spune că regula este „descurajatoare” în raport cu agenţii economici care sunt independenţi de grupul Sheriff – deţinătorul a mai multor companii-monopol în regiunea transnistreană, inclusiv uzina metalurgică din Râbniţa, care primeşte autorizaţii de mediu preferenţiale din partea Chişinăului în schimbul energiei electrice „ieftine”.
„În pofida statisticilor oficiale care arată că UE este piaţa principală pentru exporturile din Transnistria, principalul cumpărător al mărfurilor din regiunea transnistreană, respectiv principala sursă de bani, este chiar Republica Moldova. Din banii veniţi de pe malul drept, cea mai mare parte se duce către achiziţia de energie electrică care, se ştie, fiind produsă din gaz pentru care Transnistria nu plăteşte, este cea mai ieftină din zonă. Nevoia de energie ieftină face ca Chişinăul să fie nevoit să meargă în întâmpinarea Tiraspolului şi să ofere uzinei metalurgice de la Râbniţa autorizaţii de mediu, necesare pentru exportul de oţel pe piaţa UE”, a explicat Flenchea.
„Cea mai recentă autorizaţie de mediu a fost emisă în ultima zi de lucru a anului 2023. (…) Nu mai este secret pentru nimeni că autorizaţiile de mediu pentru uzina de la Râbniţa sunt parte a deal-lului energetic. (…) Integrând plenar economia regiunii în RM (tacit şi stângace) descurajăm puţinele companii independente de Sheriff prin impozitarea importurilor. Aceasta în timp ce oferim contracte preferenţiale şi autorizaţii nemeritate companiilor mari controlate de Sheriff”, a scris Flenchea pe reţelele sociale, mai menționează NewsMaker.
Trupele ruse, acuzate de încălcări
Trupele ruse staţionate în Transnistria au încălcat mai multe reglementări ale statutului lor pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv folosind necorespunzător drone în timpul unor exerciţii desfăşurate la sfârşitul anului 2023, au acuzat autorităţile de la Chişinău, în timp ce vocile care susţin Kremlinul acuză presiuni tot mai mari din partea Chişinăului asupra Transnistriei, arată Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) în ultima sa analiză în care estimează că aceste mişcări ale Moscovei fac parte probabil dintr-o operaţiune de informare menită să destabilizeze Moldova şi să justifice orice viitoare escaladare rusă în regiune.
Membrii delegaţiei moldoveneşti la Comisia Comună de Control (CCC) a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) au cerut, în timpul unei reuniuni a CCC din 18 ianuarie, ca CCC să efectueze o investigaţie asupra forţelor ruse din Transnistria pentru utilizarea de arme de calibru mic, drone şi arme de imitaţie în timpul unui exerciţiu care a avut loc la 22 decembrie 2023 şi care a simulat respingerea unui atac de sabotaj asupra unui avanpost al forţelor ruse din zona de securitate moldovenească.
Autorităţile moldovene au spus că prezenţa şi utilizarea acestor arme de către forţele ruse de menţinere a păcii în interiorul zonei de securitate a încălcat protocoalele, iar forţele ruse de menţinere a păcii nu au declarat în mod corespunzător unele dintre aceste arme şi drone ca făcând parte din arsenalul lor.
Un blogger militar rus proeminent, afiliat Kremlinului, Rybar, a afirmat în replică, la 21 ianuarie, că autorităţile moldoveneşti exercită presiuni tot mai mari asupra republicii separatiste Transnistria, susţinută de Rusia, prin solicitarea retragerii forţelor de menţinere a păcii ruseşti şi prin presiuni economic. Bloggerul a menţionat că guvernul moldovean a impus taxe „duble” asupra companiilor transnistrene, care se ridică la aproximativ 16 milioane de dolari într-un interval de timp nespecificat şi care vor creşte costul vieţii în Transnistria.
Rybar susţine că această presiune sprijină „reintegrarea cu forţa” a Transnistriei în Moldova şi că Rusia ar trebui să se pregătească pentru o escaladare ulterioară, amintind şi de acuzaţiile recente ale preşedintelui transnistrean Vadim Krasnoselski.
„Afirmaţiile bloggerului militar afiliat Kremlinului şi acuzaţiile lui Krasnoselski fac probabil parte dintr-o operaţiune de informare menită să destabilizeze Moldova, care se învecinează cu România, membră NATO, şi să justifice orice viitoare escaladare rusă în regiune”, conchide analiza ISW, think tank cu sediul la Washington, care publică zilnic evaluări despre situaţia războiului din Ucraina.
Instabilitate etnică
Retorica recentă a Kremlinului şi a mass-media ruseşti, care vizează ameninţarea Chişinăului, continuă probabil să-i încurajeze pe liderii separatişti pro-ruşi din Moldova să încerce să semene instabilitate politică şi divizare în Moldova, scrie Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) în cea mai recentă analiză asupra situaţiei războiului din Ucraina.
Potrivit ISW, Rusia stabileşte condiţii de comunicare menite să destabilizeze Moldova şi să justifice orice campanii viitoare prin prezentarea Rusiei ca o protectoare a vorbitorilor de limbă rusă presupus a fi ameninţaţi din Moldova. Este o abordare care se aseamănă foarte mult cu narativele ruseşti folosite pentru a justifica invazia la scară largă a Ucrainei, subliniază ISW.
Astfel, Vadim Krasnoselski, liderul republicii separatiste Transnistria, a afirmat într-un interviu acordat agenţiei de presă a Kremlinului, TASS, publicat la 9 ianuarie, că bugetul mai mare alocat cheltuielilor militare ale Republicii Moldova, exerciţiile comune cu NATO, precum şi subvenţiile şi livrările militare din partea statelor europene sunt o dovadă a „militarizării” Republicii Moldova, care ameninţă Transnistria.
Krasnoselski susţine în schimb că Tiraspolul nu ameninţă Republica Moldova şi a respins ideea că eforturile de consolidare militară ale Republicii Moldova sunt determinate de nevoia Chişinăului de a se apăra, deşi că trupele ruseşti ocupă din 1992 regiunea din stânga Nistrului, după ce Federaţia Rusă a intervenit în favoarea Transnistriei separatiste sub pretextul protejării populaţiilor de etnie rusă şi vorbitoare de limbă rusă.
În 2018, Krasnoselski şi-a luat angajamentul că Transnistria va deveni în cele din urmă parte a Rusiei, reaminteşte ISW.
În interviul pentru TASS, liderul separatist a susţinut că Republica Moldova „a atacat perfid oraşele paşnice (ale Transnistriei) în trecut” şi a comis încălcări „masive” ale drepturilor omului. Krasnoselski a acuzat, de asemenea, Chişinăul că a oprit dialogul cu Transnistria şi a abandonat acordurile încheiate anterior.
Krasnoselski a mai afirmat că Moldova „urmează în mod constant calea escaladării” şi a declarat în mod ameninţător că Moldova „poartă responsabilitatea pentru consecinţele inevitabile ulterioare”.
În interviul său pentru TASS, Krasnoselski s-a plâns de introducerea de către Moldova a taxelor vamale începând cu 1 ianuarie 2024 spunând că este o politică „nerezonabilă” care încalcă acordul comercial dintre Transnistria şi UE. El a acuzat Moldova că împinge relaţiile moldo-transnistrene spre „o confruntare mai mare”.
Krasnoselski a subliniat, de asemenea, că Transnistria se străduieşte să construiască o comunicare directă cu Comunitatea Statelor Independente (CSI) şi a subliniat cadrele „extinse” de cooperare bilaterală ale Transnistriei cu Rusia ca mijloc de a „ajuta la evitarea riscurilor provocate” de politica Moldovei.
Supărarea lui Krasnoselski faţă de modificarea recentă a Codului vamal moldovenesc l-a motivat probabil să continue eforturile Kremlinului de a stabili astfel de condiţii de comunicare şi de a semăna instabilitate în Republica Moldova. Liderul transnistrean este strâns legat de omul de afaceri moldo-rus Viktor Guşan, care controlează efectiv guvernul Transnistriei şi o mare parte din economia acesteia, punctează ISW. Kremlinul a desfăşurat probabil o operaţiune sub steag fals în aprilie 2022, menită să atragă Transnistria în invazia sa în Ucraina, dar în cele din urmă nu a reuşit să obţină sprijinul lui Guşan, deoarece afacerile lui Guşan beneficiază de legăturile cu Occidentul şi Ucraina, arată ISW.
Moldova a adoptat un nou Cod vamal în martie 2023, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024 şi care impune companiilor din Transnistria să plătească taxe vamale pentru importuri către bugetul Republicii Moldova. Cu toate acestea, Krasnoselski a susţinut pe 5 ianuarie că schimbarea a fost o „surpriză” pentru Transnistria.
Jurnaliştii de investigaţie moldoveni au relatat în 2020 că două companii transnistrene legate de grupul Sheriff al lui Guşan au importat ţigări în valoare de aproximativ 22 de milioane de dolari în Transnistria fără a plăti taxe, menţionează ISW.
SIS avertizează
Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) al Republicii Moldova a anunţat recent că a obţinut informaţii despre o nouă grupare, din care fac parte foşti angajaţi corupţi ai serviciilor secrete, care intenţionează să destabilizeze situaţia din Moldova şi să pună în pericol securitatea regională.
Acest grup de persoane, printre care se numără şi foşti ofiţeri de informaţii, pregăteşte o campanie de dezinformare, scopul principal fiind să destabilizeze situaţia din Moldova şi să pună în pericol securitatea regională, susţine SIS.
Gruparea ar urmări cu precădere compromiterea relaţiilor diplomatice dintre Moldova şi Ucraina şi subminarea încrederii între structurile de stat ale celor două ţări.
Potrivit SIS, o altă ţintă a noii etape a campaniei de dezinformare şi manipulare este reducerea interoperabilităţii existente între organele de securitate, apărare şi ordine de drept ale Republicii Moldova şi ale Ucrainei, o cooperare care are ca scop asigurarea securităţii regionale.
„Conform datelor obţinute, un grup de persoane pregăteşte lansarea în spaţiul public al narativului prin care acuză instituţiile statului de acţiuni orientate contra unor cetăţeni ai Ucrainei, care ocupă diverse funcţii în instituţiile guvernamentale ucrainene. (…) De asemenea, pentru a da o pseudo-credibilitate acţiunilor sale, se intenţionează publicarea unei pretinse copii a unui document, parte a unui dosar penal gestionat de una din procuraturile specializate”, detaliază un comunicat SIS.
Printre membrii grupului, conform informaţiilor SIS, sunt foşti angajaţi ai serviciilor secrete, cetăţeni ai Republicii Moldova, care au fost demişi din cauza corupţiei, a abuzului de putere, pentru însuşirea banilor publici, sechestrări de persoane, interacţiuni ilegale cu servicii speciale străine. SIS nu a oferit însă nume.
Pe de altă parte, SIS avertizează că în anii 2024-2025, odată cu apropierea alegerilor prezidenţiale şi legislative, este de aşteptat înmulţirea campaniilor de dezinformare, îndreptate spre destabilizarea situaţiei în ţară, influenţarea proceselor electorale şi în special a negocierilor privind aderarea la UE.
Recent, şi preşedinta Maia Sandu, care la începutul anului trecut a denunţat o tentativă de lovitură de stat orchestrată de Rusia, a declarat că autorităţile moldoveneşti ştiu că în primăvara anului 2024 Moscova îşi va relua acţiunile prin care va încerca destabilizarea situaţiei din Moldova.
Guvernul de la Chișinău a primit o solicitare din partea autorităților Federației Ruse pentru organizarea pe teritoriul Republicii Moldova a unor secții de vot pentru alegerile prezidențiale ruse din 15-17 martie, dar deocamdată nu a fost oferit un răspuns oficial, relatează mass-media de peste Prut. Surse politice de la Tiraspol au precizat, pentru agenția de presă Karadeniz Press că partea rusă dorește deschiderea a unui număr de cel puțin 25 de secții de votare în regiunea separatistă din estul R. Moldova.
„Solicitarea este în prezent în proces de examinare, iar un răspuns va fi furnizat într-un interval de timp rezonabil”, a precizat Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, răspunzând în scris unei întrebări a postului Europa Liberă.
Alegerile la care președintele rus Vladimir Putin are toate șansele să obțină un nou mandat pe șase ani ar fi primul scrutin rusesc ținut și pe teritoriul R. Moldova după invadarea de către Rusia a Ucrainei vecine, în februarie 2022.
Autoritățile electorale ruse au recunoscut, după anunțarea datei alegerilor prezidențiale, că de data aceasta votarea în străinătate ar putea fi mai greu de organizat, mai ales în așa-numitele „țări ostile”, adică statele democratice care critică politica rusă în diferite domenii, condamnând mai ales invadarea Ucrainei.
Un alt impediment semnalat de Moscova este că un număr mare de diplomați ruși, care ar trebui să se implice în organizarea alegerilor rusești peste hotare, au fost expulzați din anumite țări.
Pe de altă parte, la 11 decembrie Moscova a anunțat că la alegerile prezidențiale vor putea vota și alegătorii din teritoriile ucrainene ocupate, chiar și cele pe care forțele ruse le controlează doar parțial.
Autoritățile ruse au afirmat recent că în unele țări considerate de Kremlin ca fiind „neprietenoase” consulatele ar putea să nu deschidă secții de votare la viitoarele alegeri rusești. Este vorba de 49 de state, care au condamnat invadarea Ucrainei.
Precizăm că, Vladimir Putin, în vârsta de 71 de ani a anunțat că va candida pentru un nou mandat la alegerile prezidențiale din 2024. El deține puterea în Rusia din 1999 și mizează pentru al cincilea mandat.
Amintim că, la anteriorul scrutin prezidențial rusesc, din 2018, au fost deschise 400 de secții de vot în consulate din 145 de țări. Aproape 450.000 de oameni au votat în străinătate, dintre care majoritatea pro-Putin. Tot atunci au fost deschise mai multe secții de votare în stânga Nistrului, unde au votat aproape 74 de mii de cetățeni ruși din regiune, deși Rusia anunța că are 220 de mii de cetățeni.
Pentru alegerile legislative în Duma de stat, desfășurate în iulie 2021, Federația Rusă a deschis 30 de secții de votare în Republica Moldova. Cele mai multe dintre acestea, 27, au fost deschise în stânga Nistrului, fiind și cel mai mare număr de secții de votare deschise într-o țară străină și cu șase mai multe decât la alegerile precedente.
Numai două dintre secțiile din stânga Nistrului, au fost deschise în perioada 17-19 septembrie 2021, adică în toată perioada votului în Federația Rusă.
La celelalte 25 de secții votul a avut loc doar duminica, 19 septembrie 2023. Administrația transnistreană a deschis atunci în cinci cele mai mari orașe din regiune „linii fierbinți” care oferă informații despre procedura de votare.
Pe lista țărilor și regiunilor separatiste unde au fost deschise secții de votare pentru ultimele alegeri din Rusia, publicată de Comisia Electorală de la Moscova, au figurat și Abhazia, cu 9 secții, și Osetia de Sud, cu 10 secții de votare. Cele două regiuni separatiste ale Georgiei au fost recunoscute ca state independente numai de Rusia.
Rusia a ținut deja alegeri în teritorii ucrainene anexate sau ocupate ilegal, în ciuda protestelor Kievului și ale lumii democratice, care nu au recunoscut acele scrutine.
Ucraina a spus deja că nu va recunoaște votarea pentru „prezidențialele” rusești în regiunile Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson, după cum nici în Crimeea, cerând comunității internaționale să facă la fel și să-i sancționeze pe cei care se vor implica în organizarea lor.
În data de 1 ianuarie 2024 a intrat în vigoare noul Cod Vamal al Republicii Moldova. Conform informațiilor furnizate de Serviciul Vamal, toți agenții economici, inclusiv cei din regiunea transnistreană, sunt obligați să respecte principiile generale de plată a taxelor vamale. Noile modificări au fost aplicat în concordanță cu prevederile tratatelor și acordurilor internaționale ratificate anterior de Republica Moldova. Astfel, după un lung interval de zeci de ani în care întreprinderile transnistrene au fost scutite de aceste plăți, acum vor aduce o contribuție la bugetul național prin achitarea taxelor vamale.
Decizia autorităților de la Chișinău nu a rămas fără reacție de partea cealaltă a Nistrului, câteva zeci de persoane din Transnistria manifestându-și nemulțumirea, în 11 ianuarie, la punctul de frontieră dintre Varnița și Tighina. Participanții la protest au afișat pancarte pe care erau scrise mesaje, cum ar fi: ,,Nu jefuirii poporului!”, ,,Jefuirea poporului nu este calea spre Europa”, ,,Ne-ați oprit întreprinderile”, „Nu vom plăti tribut”.
Introducerea unor taxe vamale a fost criticată și de liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, care a declarat: „Acest lucru va atrage după sine procese inflaționiste sub forma creșterii prețurilor la majoritatea bunurilor și, în consecință, o scădere a puterii de cumpărare a locuitorilor din Transnistria și a bunăstării lor generale. Permiteți-mi să vă reamintesc că, pe lângă plata dublă a taxelor sub formă de tribut medieval, așa-numita Moldova pro-europeană menține și alte măsuri restrictive pentru economia noastră, care împreună dăunează situației socio-economice a fiecărui locuitor al Transnistriei”. Mai mult, drept răspuns la noile modificări privind legislația vamală, care ar provoca prejudicii de circa 5 milioane de dolari Transnistriei, Tiraspolul a anunțat că a abrogat „regimul vamal preferențial” pentru fermierii din raionul Dubăsari, care au terenuri agricole amplasate după traseul Râbnița-Tiraspol.
De menționat că Noul Cod Vamal al Republicii Moldova are ca scop alinierea și armonizarea legislației vamale naționale la standardele Uniunii Europene, oferind în același timp agenților economici avantaje sporite, precum servicii digitalizate și reducerea birocrației. Printre principalele măsurile ce urmează să fie implementate se regăsesc: prezentarea informațiilor în format electronic necesare vămuirii, prelungirea termenului de depunere a contestației asupra deciziilor de la 10 zile până la 30 de zile, modernizarea și alinierea instrumentelor de facilitare a comerțului la standardele internaționale și dreptul la replică al solicitantului asupra unei decizii vamale, prin care înainte de a lua o decizie cu consecințe negative pentru solicitant, Serviciul Vamal îi comunică motivele și îi oferă posibilitatea de a-și exprima dezacordul în termen de 30 de zile.
