de Isac Mihai | oct. 27, 2018 | România, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Premierul-Ungariei-Orban-mobilizează-maghiarimea-din-România-în-războiul-cu-Ucraina
În absența amendamentelor la legea ucraineană privind educația, precum şi adoptarea de către Rada Supremă a noii legi referitoare la limba de stat, situaţia din Ucraina s-a deteriorat, a declarat de ministrul Afacerilor Externe al Ungariei, Péter Szijjártó, după întâlnirea cu secretarul general al NATO la Bruxelles, notează Evropeiska pravda cu referire la serviciul de presă al guvernului maghiar, citată de mass-media de la Kiev. După întâlnirea cu Jens Stoltenberg, Szijjártó a spus că Kievul acționează împotriva minorității maghiare. Potrivit lui, noua lege privind limba de stat „îngrădeşte dreptul comunităţilor naţionale de a folosi limba maternă în mass-media, cultură, învăţământ şi autoguvernare”.
Piedici maghiare
„Este clar că în aceste condiții nu putem aproba organizarea unei reuniuni a miniștrilor de externe la nivelul Consiliului NATO-Ucraina”, a menționat oficialul, citat de mass-media.
Péter Szijjártó a declarat că pentru deblocarea orgănizării acestei reuniuni este necesară modificarea legislaţiei ucrainene în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția. „Péter Szijjártó l-a întrebat pe Stoltenberg dacă angajamentul Ucrainei față de NATO ar putea fi luat în serios, în timp ce Kievul nu este capabil să îndeplinească condiții simple, care erau cunoscute acum un an” se arată în declarația serviciului de presă al guvernului maghiar.
Reamintim că autoritățile de la Kiev a făcut apel la Adunarea Parlamentară NATO să influențeze Ungaria, care blochează aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei.
Diaspora maghiară din România, armă politică pentru Budapesta
Reprezentanţii partidelor şi organizaţiilor politice maghiare din România au atras atenţia, printr-o declaraţie comună, asupra rolului pe care Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) trebuie să îl joace în domeniul protecţiei minorităţilor naționale din Transcarpatia, relatează Libertatea Cuvântului, citată de KARADENIZ PRESS. Concomitent, Budapesta a făcut o ofertă de pace Kiev-ului, ofertă menite să îmbunătățească relațiile dintre cele două state, grav afectate în ultimele luni. In această perioadă relațiile Ucrainei cu NATO și UE au fost afectate de opoziția Budapestei față de implicarea Kiev-ului.
„Acum, când în Ucraina, minorităţile din Ucraina Subcarpatică sunt nu doar deposedate de drepturile lor, ci maghiarii sunt de-a dreptul persecutaţi, trebuie subliniat şi mai puternic articolul 2 al declaraţiei, care prevede interzicerea discriminării. Solicităm ca ONU să se ocupe de obiectivele include în documentul său de înfiinţare şi să avertizeze Ucraina asupra obligaţiei de respectare a documentului adoptat şi de către aceasta”, se arată în declarația semnată de reprezentanţii Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), ai Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), ai Partidului Civic Maghiar (PCM), respectiv ai Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT) şi ai Consiliului Naţional Secuiesc (CNS). Aceștia s-au reunit miercuri, la Cluj-Napoca, la iniţiativa însărcinatului premierului ungar pentru activitatea de mediere, Katalin Szili.
Rolul ONU
Atragerea atenţiei asupra rolului pe care ONU îl are în domeniul protecţiei minorităţilor a avut loc cu ocazia faptului că 24 octombrie este Ziua Naţiunilor Unite. Participanţii la reuniune au arătat că declaraţia privind drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, etnice, religioase sau lingvistice, adoptată de către Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, prevede în mod clar că ONU are un rol important în domeniul protecţiei minorităţilor.
Documentul a fost semnat de Anna Horváth, vicepreşedintele executiv al UDMR, Tibor T. Toró, preşedintele executiv al PPMT, deputatul Terza József Kulcsár din partea PCM, Krisztina Sándor, preşedintele executiv al CNMT şi Balázs Izsák, preşedintele CNS.
Ofertă de pace
Ungaria îi propune Ucrainei semnarea unui acord cu privire la protecţia minorităţilor naţionale, a indicat miercuri ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, relatează Agerpress, citată de KARADENIZ PRESS. „Trebuie reconstruită încrederea între cele două ţări”, a declarat Szijjarto la Varşovia, unde a purtat convorbiri cu omologul său ucrainean Pavlo Klimkin, în marja unui forum pe teme de securitate. Peter Szijjarto a mai menţionat miercuri că Ucraina s-a angajat să studieze propunerea.
În baza propunerii ungare de acord, cele două ţări trebuie să se abţină de la aplicarea oricăror politici susceptibile să ducă la asimilarea unei comunităţi naţionale sau să modifice componenţa etnică a unei regiuni. Propunerea va asigura drepturile minorităţilor naţionale în ce priveşte educaţia, religia, cultura şi administraţia.
Conflict prelungit
Acum două săptămâni, un parlamentar al partidului de guvernământ ungar Fidesz, Pal Barna, a anunţat că Ungaria a iniţiat adoptarea în cadrul Consiliului Europei a unei rezoluţii privind situaţia minorităţilor în Ucraina, rezoluţie care potrivit acestuia trebuie să menţioneze faptul că noile reglementări ucrainene în sectorul educaţiei contravin normelor internaţionale la care Ucraina a subscris anterior.
Noua lege ucraineană a educaţiei, adoptată în luna septembrie 2017 şi promulgată de preşedintele Petro Poroşenko, a introdus sistemul de 12 clase în Ucraina şi extinde utilizarea limbii ucrainene în sfera educaţiei. Conform noului act normativ, studiul în învăţământul secundar şi superior în Ucraina se face exclusiv în limba de stat (ucraineană), iar educaţia în limbile minorităţilor este disponibilă doar în grădiniţe şi şcoli primare.
Anunţul parlamentarului Pal Barna a survenit în aceeaşi zi în care guvernul de la Budapesta l-a convocat pe ambasadorul ucrainean în contextul continuării disputei privind acordarea cetăţeniei ungare unor etnici maghiari din Ucraina. Această dispută a dus la expulzarea reciprocă a unor diplomați. (N.G.)
de Isac Mihai | oct. 26, 2018 | România, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Premierul-Ungariei-Orban-mobilizează-maghiarimea-din-România-în-războiul-cu-Ucraina
Reprezentanţii partidelor şi organizaţiilor politice maghiare din România au atras atenţia, printr-o declaraţie comună, asupra rolului pe care Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) trebuie să îl joace în domeniul protecţiei minorităţilor naționale din Transcarpatia, relatează Libertatea Cuvântului, citată de KARADENIZ PRESS. Concomitent, Budapesta a făcut o ofertă de pace Kiev-ului, ofertă menite să îmbunătățească relațiile dintre cele două state, grav afectate în ultimele luni. In această perioadă relațiile Ucrainei cu NATO și UE au fost afectate de opoziția Budapestei față de implicarea Kiev-ului.
„Acum, când în Ucraina, minorităţile din Ucraina Subcarpatică sunt nu doar deposedate de drepturile lor, ci maghiarii sunt de-a dreptul persecutaţi, trebuie subliniat şi mai puternic articolul 2 al declaraţiei, care prevede interzicerea discriminării. Solicităm ca ONU să se ocupe de obiectivele include în documentul său de înfiinţare şi să avertizeze Ucraina asupra obligaţiei de respectare a documentului adoptat şi de către aceasta”, se arată în declarația semnată de reprezentanţii Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), ai Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), ai Partidului Civic Maghiar (PCM), respectiv ai Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT) şi ai Consiliului Naţional Secuiesc (CNS). Aceștia s-au reunit miercuri, la Cluj-Napoca, la iniţiativa însărcinatului premierului ungar pentru activitatea de mediere, Katalin Szili.
Rolul ONU
Atragerea atenţiei asupra rolului pe care ONU îl are în domeniul protecţiei minorităţilor a avut loc cu ocazia faptului că 24 octombrie este Ziua Naţiunilor Unite. Participanţii la reuniune au arătat că declaraţia privind drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, etnice, religioase sau lingvistice, adoptată de către Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, prevede în mod clar că ONU are un rol important în domeniul protecţiei minorităţilor.
Documentul a fost semnat de Anna Horváth, vicepreşedintele executiv al UDMR, Tibor T. Toró, preşedintele executiv al PPMT, deputatul Terza József Kulcsár din partea PCM, Krisztina Sándor, preşedintele executiv al CNMT şi Balázs Izsák, preşedintele CNS. (N.G.)
de Isac Mihai | oct. 25, 2018 | Principal, Știri, Ucraina
Ungaria, pregătită să cadă la pace cu Ucraina
Ungaria îi propune Ucrainei semnarea unui acord cu privire la protecţia minorităţilor naţionale, a indicat miercuri ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, relatează Agerpress, citată de KARADENIZ PRESS. „Trebuie reconstruită încrederea între cele două ţări”, a declarat Szijjarto la Varşovia, unde a purtat convorbiri cu omologul său ucrainean Pavlo Klimkin, în marja unui forum pe teme de securitate. Peter Szijjarto a mai menţionat miercuri că Ucraina s-a angajat să studieze propunerea.
În baza propunerii ungare de acord, cele două ţări trebuie să se abţină de la aplicarea oricăror politici susceptibile să ducă la asimilarea unei comunităţi naţionale sau să modifice componenţa etnică a unei regiuni. Propunerea va asigura drepturile minorităţilor naţionale în ce priveşte educaţia, religia, cultura şi administraţia.
Conflict prelungit
Acum două săptămâni, un parlamentar al partidului de guvernământ ungar Fidesz, Pal Barna, a anunţat că Ungaria a iniţiat adoptarea în cadrul Consiliului Europei a unei rezoluţii privind situaţia minorităţilor în Ucraina, rezoluţie care potrivit acestuia trebuie să menţioneze faptul că noile reglementări ucrainene în sectorul educaţiei contravin normelor internaţionale la care Ucraina a subscris anterior.
Noua lege ucraineană a educaţiei, adoptată în luna septembrie 2017 şi promulgată de preşedintele Petro Poroşenko, a introdus sistemul de 12 clase în Ucraina şi extinde utilizarea limbii ucrainene în sfera educaţiei. Conform noului act normativ, studiul în învăţământul secundar şi superior în Ucraina se face exclusiv în limba de stat (ucraineană), iar educaţia în limbile minorităţilor este disponibilă doar în grădiniţe şi şcoli primare.
Anunţul parlamentarului Pal Barna a survenit în aceeaşi zi în care guvernul de la Budapesta l-a convocat pe ambasadorul ucrainean în contextul continuării disputei privind acordarea cetăţeniei ungare unor etnici maghiari din Ucraina. Această dispută a dus la expulzarea reciprocă a unor diplomați. (N.G.)
de Isac Mihai | mart. 25, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Procesul de apropiere al Ucrainei de Uniunea Europeană, amenințat de disputele dintre Kiev și Budapesta
Budapesta „va readopta bucuroasă poziția pro-Ucraina dacă Kievul oferă garanţii legale că Ucraina va aduce modificări substanţiale la legea sa a educaţiei şi va amâna punerea ei în aplicare până în 2023”, a declarat recent reporterilor ministrul ungar de externe Peter Szijjarto, informează MTI, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Vorbind în marja unei întâlniri a omologilor săi din UE desfăşurată la Bruxelles, Szijjarto a insistat că importanţa geopolitică a Ucrainei „nu scuteşte această ţară de obligaţia de a respecta dreptul internaţional şi de a proteja minorităţile etnice”, el cerând de asemenea guvernului ucrainean să iniţieze „discuţiile necesare” cu maghiarii din Ucraina.
Condiții clare
Ungaria şi UE se aşteaptă ca Ucraina să urmeze recomandările Comisiei de la Veneţia, să negocieze cu minorităţile etnice şi să respecte interdicţia de a priva comunităţile de drepturile dobândite, a spus Szijjarto. În ceea ce priveşte planificatul amendament al Ucrainei la legea sa privind limba, potrivit căruia o minoritate naţională ar putea utiliza oficial propria limbă doar dacă proporţia ei în cadrul societăţii locale reprezintă 33% (în creştere faţă de 10% în prezent), Szijjarto a considerat că propunerea este inacceptabilă.
Îngrijorare maghiară
În cursul întâlnirii, Szijjarto şi-a exprimat îngrijorarea faţă de planurile ucrainene de a transfera un batalion al armatei naţionale din estul Ucrainei la Berehove. El a spus că motivul avansat de Ministerului Apărării ucrainean, care susţine că deplasarea de trupe este impusă de „ameninţările la adresa integrităţii teritoriale a Ucrainei”, este chiar şi mai „îngrijorător”. „Aceasta înseamnă că Kievul consideră comunitatea etnică maghiară drept o ameninţare, un lucru îngrozitor şi pe care Ungaria îl respinge în modul cel mai ferm”, a insistat el.
Szijjarto a subliniat că Ungaria a sprijinit eforturile Ucrainei de a elimina obligativitatea vizelor pentru cetăţenii ucraineni în statele UE, precum şi pentru a ajunge la un acord de asociere cu blocul comunitar.
Budapesta amenință Kiev-ul cu NATO
Ucraina, sabotată la NATO
„În ceea ce priveşte Ucraina, Ungaria nu are alt instrument decât să contracareze eforturile internaţionale ale Kievului”, a spus Szijjarto, adăugând că Ungaria şi-a retras sprijinul pentru desfăşurarea unei reuniuni a miniştrilor apărării din NATO şi Ucraina la Kiev în aprilie, precum şi pentru un summit NATO-Ucraina planificat pentru vară. „Ungaria va sprijini aceste obiective doar dacă Ucraina îndeplineşte cerinţele menţionate şi va respecta obligaţiile sale internaţionale”, a conchis Szijjarto.
Acuzații de la Budapesta
„Ne asumăm toate disputele şi luptele pentru apărarea maghiarilor, fie în Ungaria, fie în afara graniţelor ţării”, a declarat ministrul ungar de externe la o conferinţă de presă susţinută la Budapesta. El a subliniat că „în Ucraina este clar că partidele şi ideologiile extremiste şi naţionaliste se află în plină expansiune. Această tendinţă poate fi observată de mult, pe de o parte, la Kiev, în deciziile Parlamentului ucrainean, iar pe de altă parte, în Transcarpatia, unde maghiarii sunt supuşi permanent atacurilor şi intimidărilor”.
Péter Szijjártó a mai precizat că a purtat discuţii de mai multe ori cu liderii OSCE şi a solicitat de la aceştia ca observatorii speciali ai organizaţiei să fie prezenţi permanent nu numai în partea estică a Ucrainei, ci şi în partea vestică, precum şi în Transcarpatia, şi să adopte o poziţie pentru ca maghiarii din Transcarpatia să numai fie intimidaţi şi să nu mai aibă loc atacuri asupra acestei comunităţi.
„Atât secretarul general al OSCE, cât şi Înaltul Comisar al OSCE pentru Minorităţi Naţionale au reacţionat pozitiv, corect şi deosebit de deschis faţă de această iniţiativă”, a mai precizat oficialul ungar.
Ministrul maghiar de Externe, Péter Szijjártó, vârf de lance în ofensiva diplomatică maghiară
OSCE pentru Transcarpatia
Ministrul afacerilor externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a avut, recent, o întrevedere cu reprezentanţi ai Uniunii pentru Cultura Maghiară din Transcarpatia, al cărui sediu a fost incendiat de două ori în cursul lunii februarie 2018.
În cadrul întrevederii, Szijjártó s-a pronunţat în favoarea extinderii prezenței misiunii OSCE în Transcarpatia, regiune din vestul Ucrainei. „Ne îngrijorează tot mai mult seria de atacuri asupra minorității maghiare. Așteptăm ca autorităţilor ucrainene să garanteze siguranța maghiarilor din Transcarpatia și salutăm prezența sporită a observatorilor OSCE în regiune” – a remarcat şeful diplomaţiei maghiare.
Totodată, Szijjártó a subliniat că se așteaptă ca Ucraina să asigure securitatea maghiarilor din această regiune. „Ungaria va sprijini din nou aspiraţiile europene şi euroatlantice ale Ucrainei numai în cazul în care nu vor fi implementate legi care restricționează drepturile maghiarilor” – a adăugat Péter Szijjártó.
Autonomie etnică
Mass-media de la Kiev a relatat pe larg faptul că în urmă cu câteva săptămâni ambasadorul Ungariei în Ucraina, Ernő Keskeny, a declarat că nu există nimic în neregulă legat de o autonomie maghiară în Transcarpatia și a atras atenţia că „solicitările minorității maghiare din regiune de a obține autonomie nu sunt o formă de separatism”. Ulterior, Ministerul Afacerilor Externe de la Kiev a comunicat că ambasadorul ungar şi-a depășit atribuţiile, iar ministrul adjunct de externe al Ucrainei, Vasil Bondar, a declarat că înfiinţarea unei autonomii maghiare în regiunea Transcarpatia„este imposibilă prin definiție”
Atribuții depășite
Ministrul adjunct al afacerilor externe al Ucrainei, Olena Zerkal, a declarat că ambasadorul Ungariei la Kiev, Ernő Keskeny, şi-a depășit atribuţiile prin declaraţia potrivit căreia Budapesta va continua să blocheze aspiraţiile euroatlantice ale Ucrainei, din cauza legii ucrainene a educaţiei. Totodată, oficialul ucrainean a menţionat că „este planificată o discuție cu partea ungară în acest sens”. „Avem programată o întâlnire cu partea ungară referitoare la faptul că ambasadorul își depășește atribuţiile de diplomat în Ucraina” – a subliniat Zerkal, adăugând că Ucraina nu şi-a schimbat poziţia cu privire la legea educației. „Ungurii se joacă de-a alegerile nu numai pe teritoriul nostru, ci şi în România, şi în Slovacia. România sunt deja în UE, iar noi încă depindem de modul în care ungurii se comportă în cadrul NATO. În același timp, cred că noi am adoptat o poziție destul de dură, o poziţie neschimbată atât în privinţa legii învățământului, cât şi privind alte chestiuni” – a explicat ministrul adjunct al afacerilor externe de la Kiev.
Lege controversată
Amintim că ambasadorul Ungariei în Ucraina, Ernő Keskeny, a declarat că Budapesta va continua să blocheze aspirațiile internaționale ale Kievului până la modificarea noii legi ucrainene a educației. „Poziția noastră este următoarea: atâta timp cât Ucraina nu modifică articolul 7 din Legea educaţiei, noi nu putem sprijini aspirațiile internaționale ale Ucrainei” – a subliniat ambasadorul, comentând decizia Ungariei de a blocara reuniunile Ucraina-NATO. Totodată, diplomatul a remarcat că, în opinia sa, astfel de acțiuni ale conducerii ungare nu reprezintă un șantaj în relaţia cu partea ucraineană. „Este o nouă confuzie. Ucraina, prin adoptarea legii învățământului, o lege care încalcă grav drepturile minorităților, nu doar că nu îşi respectă angajamentele față de Uniunea Europeană, ci ignoră şi obligațiile asumate față de NATO. Ucraina, în cadrul programului național anual de pregătire pentru aderarea la NATO, s-a angajat să respecte și să promoveze drepturile minorităților, însă adoptarea noii legi privind educația este absolut contrară acestui principiu” a explicat ambasadorul Ungariei în Ucraina, Ernő Keskeny, citat de mass-media. (N.G./M.I.)
de Isac Mihai | feb. 25, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Minoritați, Principal, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Federația Rusă, acuzată de Kiev că folosește serviciile secrete pentru a provoca conflicte interetnice în Ucraina
Şeful adjunct al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), Viktor Kononenko, a declarat vineri, 23 februarie, că cetăţenii străini care au provocat un incendiu la sediul Centrului Cultural Maghiar din Ujgorod, regiunea Transcarpatia, au fost coordonaţi de serviciile speciale ruseşti, relatează agenţia de ştiri Liga, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Oficialul SBU a mai declarat că serviciile secrete ucrainene au mai „identificat transferul unei sume băneşti în avans din Rusia pentru incendierea a două şcoli cu predare în limba română din regiunea Cernăuţi. Am reuşit să preîntâmpinăm această provocare”.
Declarațiile oficialului SBU vin pe fondul deteriorării vizibile a relațiilor dintre puterea de la Kiev și minoritățile naționale din Ucraina în urma adoptării unei controversate legislații în domeniul învățământului, aspru criticate de diferite guverne din state UE și lideri ai minorităților maghiară și română. Anterior, autoritățile de la Kiev nu au luat nicio măsură pentru a opri atacurile elementelor naționaliste ucrainene împotriva românilor din regiunea Cernăuți.
Radicali din stat UE
„Am descoperit imediat această infracţiune şi am găsit doi executanţi. Confirmăm informaţiile potrivit cărora este vorba despre doi străini, membri ai unui partid radical dintr-un stat din UE”, a dezvăluit oficialul ucrainean. Potrivit lui Kononenko, sediul Centrului Cultural Maghiar din Transcarpatia a fost ales drept ţintă de către serviciile secrete ruseşti în decembrie 2017. „Atunci, reprezentanţi ai serviciilor speciale ruseşti au început să caute executanţi pe teritoriul Ucrainei. Noi am documentat imediat tentativa cetăţeanului rus David Ponomariov de a selecta ucraineni care să comită această infracţiune”, a declarat şeful adjunct al SBU.
„Ponomariov ne este cunoscut din 2015, când căuta printre cetăţenii Ucrainei persoane care să comită un atac terorist în Mikolaiv. Atunci am reţinut trei complici de-ai lui, cetăţeni ai Ucrainei, aflaţi acum sub urmărire penală. De Ziua Constituţiei, Ponomariov a pregătit o diversiune, fiind instruit de serviciile speciale ruseşti. SBU, însă, a reuşit să împiedice aruncarea în aer a crucişătorului de rachete Ucraina”, a adăugat oficialul de la Kiev.
Cocktail Molotov în Transcarpatia
Kononenko susţine că ruşii nu au mai reuşit să recruteze ucraineni pentru a comite un atac terorist la Centrul Cultural Maghiar din Transcarpatia, aşa că a apelat la opţiunea de rezervă, recurgând la cetăţeni străini. „Aceşti infractori au fost identificaţi şi vor fi traşi la răspundere în conformitate cu procedurile internaţionale”, a precizat Kononenko.
În dimineaţa zilei de 4 februarie 2018, persoane necunoscute au aruncat un cocktail Molotov înspre sediul Centrului Cultural Maghiar din Ujgorod. Datorită faptului că geamul avea sticlă dublă, substanţa incendiară nu a afectat interiorul clădirii şi, astfel, nu a provocat daune semnificative.
Naționaliștii extremiști ucraineni au atacat frecvent obiective culturale și diplomatice românești din Ucraina
Episodul românesc
Serviciile secrete ruse au încercat să destabilizeze situaţia în nordul Bucovinei prin tentativa de incendiere a două şcoli româneşti din regiunea Cernăuţi, a declarat atunci şeful-adjunct al Serviciului de Securitate al Ucrainei, Victor Kononenko, preluat de Agenţia BucPress. „Reprezentantul serviciilor secrete ruse, David Ponomariov, a planificat o provocare brutală în Bucovina. Am identificat transferul unei sume băneşti în avans din Rusia pentru incendierea a două şcoli cu predare în limba română din regiunea Cernăuţi. Am reuşit să preîntâmpinăm această provocare”, a comunicat Victor Kononenko.
Reprezentantul SBU a specificat că în urma acţiunilor prevenitive ale serviciilor speciale ucrainene, executorii provocării, care urma să aibă loc în regiunea Cernăuţi, n-au reuşit să realizeze ideea inumană. Potrivit ultimelor informații, este vorba de tentativa de incendiere a școlilor din satul Lunca, raionul Herța, și Ostrița-Mahala din raionul Noua Suliță, notează Serviciul de Presă al Serviciului de Securitate al Ucrainei.
Reacția MAE de la București
”Am luat nota cu preocupare de informatiile prezentate public de Serviciul de Securitate al Ucrainei privind tentativele de incediere a unor scoli cu predare in limba romana din regiunea Cernauti. In prezent, intreprindem demersurile necesare privind obtinerea de elemente suplimentare referitoare la circumstantele producerii acestor tentative, precum si a modului in care au actionat autoritatile ucrainene in drept in aceasta situație. MAE condamna ferm orice acțiune îndreptată împotriva unor instituții de învățământ cu predare in limba romana din Ucraina” a transmic MAE pentru ȘTIRIPESURSE.RO., preluat de KARADENIZ PRESS.
Reamintim că autoritățile ucrainene nu au luat nicio măsură de securitate în decembrie 2017, când un grup numeros de naționaliști radicali ucraineni a atacat Centrul Cultural Românesc din Cernăuți, bruscând și amenințând participanții, majoritatea etnici români, la manifestări dedicate zilei naționale a României. Anterior, în septembrie 2017, câteva zeci de militanţi naţionalişti ucraineni au încercat să i-a cu asalt Consulatul General al României din Cernăuţi, pe motiv că România s-ar implica în problemele interne ale statului ucrainean, după ce Bucureştiul a luat atitudine faţă de controversata Lege a Educaţiei, care restricţionează predarea în limbile minorităţilor naţionale în Ucraina, inclusiv în limba română.
Românii, miză frecventă în războaiele media dintre Kiev și Moscova
Și în 2015, mass-media din Ucraina a tirajat pentru câteva zile informații false despre o așa-zisă Adunare a Românilor din Bucovina, care ar fi cerut președintelui de la Kiev Petro Poroșenko, acordarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice. Informații false, lansate de mass-media din Rusia, au fost dublate de comentarii și declarații belicoase la adresa românilor din Ucraina și a guvernului de București prin care se cerea chiar expulzarea în masă a etnicilor români din Ucraina.
„Decizia președintelui de a le oferi autonomie teritorială tătarilor din Crimeea a creat un precedent juridic și politic, în cadrul căruia toate comunitățile care locuiesc compact în Ucraina pot pretinde un statut similar. Iar noi, românii din Bucovina, avem circumstanțe speciale pentru a fi lideri în această problemă”, se arată în declarația „Consiliului Adunării Românilor din Bucovina”, structură inexistentă.
Lideri inexistenţi ai aşa-numitei Adunări a Românilor din Bucovina (Dorina Chirtoacă şi Cornelia Rusu) au promis ‘să lupte pentru un statut special al etnicilor români în cadrul Ucrainei, iar toţi cei prezenţi au votat în unanimitate în favoarea acestei rezoluţii’.
Reamintim că România a susținut în permanență integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei în timpul conflictului din Donbass cu Federația Rusă și forțele separatiste. (N.G.)
