Integrarea in UE: Romania sustine Ucraina

Integrarea in UE: Romania sustine Ucraina

Preşedintele Traian Băsescu a avut o întrevedere bilaterală luni, în marja Summitului NATO de la Chicago, cu omologul ucrainean, Viktor Ianukovici.
„Cei doi şefi de stat au discutat aspecte ale agendei bilaterale, precum şi ale relaţiilor Ucrainei cu UE şi NATO. Domnul preşedinte Traian Băsescu a reconfirmat dorinţa României pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale dintre România şi Ucraina într-o logică a predictibilităţii şi a cultivării dialogului, de natură să contribuie la soluţionarea tuturor dosarelor aflate încă pe agendă, şi a exprimat convingerea că instrumentele în acest demers rămân contactele consecvente la toate nivelurile, susţinute de rezultatele concrete ale mecanismelor de cooperare create în baza tratatelor şi acordurilor bilaterale în vigoare”, informează Administraţia Prezidenţială.
În ceea ce priveşte cooperarea Ucrainei cu Uniunea Europeană, Traian Băsescu a reconfirmat susţinerea României pentru parcursul european al Ucrainei, cu accentuarea rolului unei implementări consecvente a reformelor, precum şi deschiderea pentru împărtăşirea experienţei de aderare a ţării noastre la spaţiul Uniunii. „Preşedintele Ucrainei şi-a exprimat disponibilitatea pentru creşterea frecvenţei contactelor bilaterale, inclusiv la vârf, în vederea aprofundării cooperării bilaterale între cele două state vecine”, mai informează sursa citată.
De asemenea, şeful statului a avut o întâlnire bilaterală la Chicago şi cu preşedintele Poloniei, Bronisław Komorowski. „În cadrul întrevederii cu omologul polon, cei doi şefi de stat au evaluat ca fiind pozitivă evoluţia implementării Parteneriatului Strategic dintre România şi Polonia, exprimând satisfacţia pentru implementarea Planului de Acţiune subsumat acestuia. Preşedintele român a evocat cooperarea excelentă existentă între cele două state la toate nivelurile, pe teme ce ţin de agenda europeană, regională, inclusiv de securitate, precum şi de agenda internaţională”, precizează Administraţia Prezidenţială.
„În cadrul discuţiilor a fost evidenţiată şi poziţia comună a celor două state cu privire la negocierile pentru noua Perspectivă Financiară 2014 – 2020, inclusiv alocările pentru Politica de Coeziune, precum şi cu privire la Pactul fiscal. Atât preşedintele României, cât şi cel al Poloniei au afirmat că o colaborare strânsă şi continuă este deosebit de importantă pentru susţinerea, la nivelul Uniunii Europene, a intereselor regiunii Europei Centrale şi de Est. Totodată, cei doi şefi de stat au convenit să intensifice eforturile pentru dezvoltarea cooperării bilaterale şi regionale”, mai arată sursa citată.

Share our work
Scutul antiracheta: Romania sustine transparenta totala fata de Federatia Rusa

Scutul antiracheta: Romania sustine transparenta totala fata de Federatia Rusa

România susţine o transparenţă totală a informaţiilor în raport cu Federaţia Rusă, pentru a crea condiţia de încredere, a declarat preşedintele Traian Băsescu, duminică, la Chicago.
„În ceea ce priveşte poziţia faţă de Rusia, am prezentat-o şi în Consiliu. România susţine o transparenţă totală a informaţiilor în raport cu Federaţia Rusă, pentru a crea condiţia de încredere. În acelaşi timp, România respinge orice soluţie prin care un terţ din afara NATO ar putea să ridice probleme de legitimitate sau să pună condiţii legate de dreptul nostru de a implementa acest sistem de protejare a cetăţenilor şi a teritoriului României, într-o lume care adesea are accente de nesiguranţă”, a afirmat Traian Băsescu, după participarea la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic. El a reiterat că sistemul de apărare antirachetă este unul defensiv şi nu este îndreptat împotriva nimănui.
„Este construit şi dezvoltat pentru a da securitate cetăţenilor din statele membre ale Alianţei. În ceea ce ne priveşte, România continuă să dezvolte sistemul în parteneriat cu SUA. După ce sistemul va fi operaţional şi în măsura în care graficele de implementare a sistemului se vor respecta, sistemul româno-turco-american, şi mai punem şi polonez, dacă vreţi, dar nu vreau să credeţi că sistemul va fi transferat către NATO abia după ce se termină şi etapa poloneză. Dar, imediat ce sistemul din România va fi operaţional, în 2015, există disponibilitatea ambelor părţi, şi a SUA şi a României, de a integra acest sistem în sistemul NATO”, a arătat Băsescu.
În altă ordine de idei, premierul rus, Dmitri Medvedev, care l-a înlocuit pe preşedintele rus la summitul G8 de la Camp David, a declarat că l-a asigurat pe şeful statului american Barack Obama de continuitatea liniei urmate de Moscova în materie de politică externă după revenirea lui Vladimir Putin la preşedinţia ţării. „Am spus că venirea mea aici, la Camp David, în calitate de şef al delegaţiei ruse, în momentul în care preşedintele este ocupat cu aprobarea candidaturilor membrilor guvernului, poate fi văzută de asemenea ca un anumit simbol al continuităţii politicii externe şi a resetării”, a declarat Medvedev într-o conferinţă de presă la finalul summitului G8.

Share our work
Nicolae Timofti: Cetatenia romana, ceruta din atitudinea fata de istorie, de neam

Nicolae Timofti: Cetatenia romana, ceruta din atitudinea fata de istorie, de neam

Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a spus joi, în timpul unei discuţii cu Traian Băsescu, că libera circulaţie în UE nu este principalul motiv pentru care cetăţenii moldoveni depun cereri spre a primi cetăţenia română, ci „atitudinea faţă de istorie, de neam”.
Oficialul de la Chişinău a replicat astfel la afirmaţia omologului de la Bucureşti, care declarase că tinerii din Republica Moldova, datorită politicii pe care România a generat-o, pot circula şi învăţa în Uniunea Europeană.
„Nu ştim când se va întâmpla ca cetăţenii Republicii Moldova să aibă posibilitatea să circule liber prin ţările Europei, însă aceasta este o posibilitate, dar nu cred că este principalul motiv pentru care cetăţenii Republicii Moldova depun cereri pentru a primi cetăţenia României. Aceste porniri au la bază atitudinea faţă de istorie, de neam şi cred că acesta este motivul principal. Nu exclud că este şi motivul de a avea acces în alte state, dar ăsta, mai puţin. Şi dacă ne întoarcem la modul cum s-a petrecut conferirea acestei cetăţenii, e clar că au fost şi unele probleme. Ştim că a fost recunoscut oficial de către organele competente că unii cetăţeni au făcut abuz la acest capitol. Eu aş vrea ca toţi cetăţenii care într-adevăr doresc să posede această cetăţenie să o facă legal, cinstit şi din suflet”, a spus Nicolae Timofti.
„În primul rând, trebuie să priviţi la legea cetăţeniei şi din alt unghi. Noi nu absorbim decât o parte din cetăţenii Republicii Moldova, cărora le acordăm cetăţenia. O mare parte primesc cetăţenia fiind domiciliaţi în Republica Moldova, pentru că aici este, dacă vreţi, unicitatea legii noastre – acordăm cetăţenie şi cetăţenilor Republicii Moldova, fără a le cere să aibă domiciliul pe teritoriul României”, a afirmat Băsescu, la Radio România Actualităţi, întrebat despre eventualele consecinţe în plan politic, în contextul în care peste 250.000 de cetăţeni moldoveni au redobândit cetăţenia română, în ultimii 20 de ani, iar Republica Moldova nu are un număr foarte mare de locuitori.

Dreptul fiecăruia să-şi aleagă cetăţenia

La rândul său, preşedintele Nicolae Timofti a precizat că în Republica Moldova situaţia redobândirii cetăţeniei române este privită diferit de către curentele politice. El a subliniat că este un drept al omului să decidă ce cetăţenie să-şi ia, iar faptul că legislaţia moldoveană permite ca un cetăţean din R. Moldova să aibă şi o altă cetăţenie este un factor pozitiv.
Băsescu a precizat că România înţelege foarte bine situaţia R. Moldova, având în vedere că şi pentru cetăţenii români era „extrem de dificil”, să circule cu restricţii în UE sau când tinerii nu puteau primi burse date de Uniune pentru studiu la „facultăţi bune din vechea Europă”. „Înlesnind tinerilor – şi ei sunt primii solicitanţi, să ştiţi – obţinerea cetăţeniei române, nu-i lipsim de cetăţenia moldoveană, legea noastră nu obligă să renunţe la cetăţenia Republicii Moldova, le dăm însă şansa de studia nu numai în România, dar oriunde în teritoriul UE. Mai mult decât atât, le dăm şansa să muncească în locuri mai bine plătite, este un fenomen pe care îl ştim foarte bine de la noi, românii se duc să lucreze în străinătate, aceeaşi şansă o dăm şi cetăţenilor Republicii Moldova. Mai mult decât atât, aproape s-a creat un automatism, la absolvirea liceului sau a facultăţii, dacă îşi depun actele din vreme, odată cu diploma, primesc şi cetăţenia română şi zicem noi că aşa i-am ajutat foarte mult”, a completat Băsescu.
El a amintit şi de importanţa, în context, a acordului bilateral legat de micul trafic de frontieră, care permite o circulaţie continuă 50 de kilometri în jurul frontierei comune dintre cele două state. „Deci, cred că nu este un pericol pentru Republica Moldova, dimpotrivă, este o şansă pentru generaţia tânără. Imaginaţi-vă că Republica Moldova abia acum negociază tratatul pentru libera circulaţie, îl negociază, nu se ştie când va fi aprobat de toate statele membre ale Uniunii, va mai dura probabil câţiva ani. De trei ani tinerii din Republica Moldova, datorită politicii pe care România a generat-o, pot circula în UE, au acces la educaţie în UE”, a arătat preşedintele Traian Băsescu.

Share our work
Timofti si Basescu au discutat despre anexarea Basarabiei de către Rusia tarista

Timofti si Basescu au discutat despre anexarea Basarabiei de către Rusia tarista

“Am discutat şi chestiuni de ordin bilateral; sigur că nu puteam să trec peste două date semnificative la acest început de an 2012: la 27 martie s-au împlinit 94 de ani de la Declaraţia de unire a Basarabiei cu România şi pe 16 mai se vor împlini 200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Rusia ţaristă”, a declarat Traian Băsescu în timpul întâlnirii cu preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti.
De asemenea, Traian Băsescu a afirmat că, indiferent de culoarea politică a Guvernului de la Bucureşti, România va avea aceeaşi atitudine faţă de Republica Moldova. „Nu există Guvern al României, indiferent ce structură politică are, care să nu susţină trei lucruri fudamentale în politica externă – România în NATO, România în UE, relaţia strategică România – R. Moldova. Aceştia sunt trei piloni de politică externă fundamentală pentru România şi sunt piloni recunoscuţi pentru toate partidele, indiferent de culoarea lor politică. Niciun risc, indiferent de ce Guvern se instalează la Bucureşti”, a declarat Băsescu, la Palatul Cotroceni, întrebat dacă noul guvern român va menţine „aceeaşi linie” în relaţia cu Chişinăul.
La rândul său, preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a subliniat că indiferent de orientarea politică a guvernării, România va avea aceeaşi atitudine faţă de ţara sa. „Eu cred că susţinerea din partea României va fi semnificativă pentru realizarea ideii noastre de aderare a Republicii Moldova la UE”, a spus Timofti.
”Suntem două state suverane, având ca locuitori preponderent români. Ne leagă istoria, ne leagă limba, ne leagă tradiţiile, ne leagă bucuriile şi necazurile care au trecut peste români în ultimele secole”, a  mai spus preşedintele României.

O biserică de lemn în dar

România dăruieşte Republicii Moldova o biserică maramureşeană din lemn şi un milion de cărţi în limba română, a anunţat preşedintele Traian Băsescu. “L-am informat pe domnul preşedinte Timofti că dăruim cu ocazia vizitei dânsului la Bucureşti o biserică de lemn maramureşeană care să fie amplasată într-un loc stabilit de Preşedinţia Republicii Moldova şi un milion de cărţi în limba română, care vor fi donate Guvernului Republicii Moldova”, a declarat preşedintele.
De asemenea, Băsescu a subliniat şi perspectiva majorării numărului de burse acordate studenţilor din R. Moldova. “L-am informat pe domnul preşedinte Timofti că vom menţine numărul de cinci mii de burse şi pentru anul şcolar următor, cu perspectiva ca în anii următori, în funcţie de resursele bugetare, să urcăm până la 10 mii de burse acordate tinerilor din Republica Moldova”, a spus preşedintele Băsescu.

Trupele ruse vor părări teritoriul R Moldova

Nimeni nu are în vedere crearea unui tampon între NATO – Rusia sau UE – Rusia, utilizând Republica Moldova, a declarat joi preşedintele Traian Băsescu.
“Vă rog să mă credeţi că v-o spune un şef de stat autorizat: nimeni nu are în vedere crearea unui tampon între NATO şi Federaţia Rusă sau UE şi Federaţia Rusă, utilizând Moldova. De altfel, cred că termenul este depăşit având în vedere tehnologiile militare ale momentului. Cum vă imaginaţi că R. Moldova poate fi un tampon? Pentru ce? Doar pentru că România are un număr de rachete pe teritoriul său? Nu! Ce vă pot spune însă cu certitudine şi nu o să contenesc în a face această susţinere – când împreună cu partenerii noştri strategici pe linie de securitate, cu SUA, am stabilit instalarea elementelor scutului antirachetă pe teritoriul României, nimeni nu a luat în consideraţie că Federaţia Rusă ar putea fi un risc la adresa securităţii naţionale a României sau a unor state membre NATO”, a spus Traian Băsescu.
El a arătat că atât România, cât şi Federaţia Rusă sunt interesate de securitatea cetăţenilor celor două state şi că Moscova înţelege că elementele de securitate care vor fi amplasate în România nu vor pune sub semnul întrebării securitatea sa.
Preşedintele R. Moldova, Nicolae Timofti, a afirmat că problema transnistreană va găsi o rezolvare şi că se va reuşi, la un moment dat, ca trupele ruseşti să fie retrase de pe teritoriul moldovean.
“Aşezarea geografică a Republicii Moldova este sub anumite interese geopolitice a diferitelor state şi grupări. Eu sunt de părere că noi o să reuşim, nu pot să vă spun când, dar o să reuşim ca trupele ruseşti de pe teritoriul R. Moldova să fie retrase. Acesta este un punct clar în politica R. Moldova. Am avut o întrevedere cu domnul Rogozin, recent, când s-a aflat în vizită în Republica Moldova, şi am avut discuţii sincere, deschise. După, dumnealui a fost de părere că această problemă trebuie să fie rezolvată în baza unor discuţii, a tratativelor şi a relaţiilor bilaterale”, a precizat Nicolae Timofti.

Sprijin pentru aderarea la UE

“Vreau să îi mulţumesc, încă o dată, domnului preşedinte Traian Băsescu pentru suportul României în susţinerea Moldovei în cadrul negocierilor pe care le purtăm cu Uniunea Europeană, pe marginea proiectului de acord de asociere, în dialogul privind liberalizarea regimului de vize şi negocierile pe marginea acordului de liber schimb. Nu uităm că România a fost unul din coautorii ideii de formare a grupului informal de sprijin pentru acţiunea europeană, cunoscut drept „Prietenii Moldovei”, atrăgând un număr impunător de state membre ale Uniunii Europene, acest grup fiind un suport valoros pentru parcursul european al Republicii Moldova. Profit de această ocazie pentru a înainta domnului preşedinte Băsescu invitaţia să efectueze o vizită oficială în Republica Moldova, într-o perioadă convenabilă domniei sale”, a mai spus preşedintele R Moldova.

Nicolae Timofti, întâlnire cu Patriarhul Daniel

Importanţa păstrării identităţii naţionale a cetăţenilor care au în comun aceeaşi limbă, cultură, credinţă şi tradiţie pentru o mărturie comună în context european şi mondial a fost subliniată în timpul întâlnrii dintre Patriarhul Daniel şi Nicolae Timofti.
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, l-a primit joi, la Palatul Patriarhiei,  pe Nicolae Timofti, preşedintele Republicii Moldova, aflat într-o vizită oficială în România. La întrevedere au mai participat Eugen Tomac, secretar de stat pentru Românii de Pretutindeni, şi Marius Lazurca, ambasadorul României la Chişinău.
Patriarhul României a salutat prezenţa preşedintelui Nicolae Timofti şi a apreciat preocuparea pentru dialog şi cooperare în context european a autorităţilor Republicii Moldova. De asemenea, Nicolae Timofti a mulţumit pentru primire şi s-a referit la strădaniile autorităţilor Republicii Moldova pentru rezolvarea problemelor concrete prezente, mai ales cele de ordin social, generate de criza economico-financiară şi de migraţie. Patriarhul României a oferit în dar preşedintelui Republicii Moldova o icoană în argint aurit a Maicii Domnului-Prodromiţa şi câteva albume.
La finalul întâlnirii Nicolae Timofti a declarat: „Am discutat despre ceea ce ne uneşte, ceea ce trebuie să facem pentru ca popoarele noastre să trăiască în pace şi linişte, să educăm cetăţenii să creadă în Dumnezeu, să aibă o credinţă şi să trăiască cu o credinţă”.

Share our work
Nicolae Timofti: Romania, tara cea mai apropiata de Republica Moldova

Nicolae Timofti: Romania, tara cea mai apropiata de Republica Moldova

Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, va efectua joi o vizită oficială în România, la invitaţia şefului statului român, Traian Băsescu.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, cu prilejul vizitei preşedintelui moldovean la Bucureşti, vor avea loc convorbiri oficiale între cei doi şefi de stat, urmate de o declaraţie de presă comună.”În cadrul convorbirilor cu preşedintele României vor fi abordate teme aflate pe agenda bilaterală, perspectiva europeană a Republicii Moldova, precum şi subiecte de actualitate de pe agenda internaţională”, a precizat sursa citată.
România este ţara cea mai apropiată de Republica Moldova, a declarat miercuri,  preşedintele Nicolae Timofti într-un interviu acordat Radio Chişinău cu o zi înainte de vizita sa oficială la Bucureşti. „Vorbim aceeaşi limbă. Nu avem intenţii să cheltuim resurse suplimentare pentru acquis comunitar”, a menţionat Timofti.
Preşedintele Republicii Moldova se declară convins că schimbările politice de la Bucureşti nu vor afecta relaţiile cu Chişinăul.”Nu poate să influenţeze schimbarea guvernelor într-o ţară sau alta relaţiile dintre două ţări, mai ales dacă la baza relaţiilor sunt puse nişte principii bine gândite şi determinate. În plus, politica externă a României nu se schimbă odată cu guvernarea, mai cu seamă faţă de Republica Moldova”, a declarat Nicolae Timofti într-un interviu pentru Agerpres, în ajunul primei sale vizite oficiale în România în calitate de şef de stat.
Nicolae Timofti a declarat că intenţionează să discute cu oficialii de la Bucureşti dezvoltarea relaţiilor dintre cele două state şi să convingă că Republica Moldova este un partener credibil. El s-a arătat interesat şi de preluarea de către Republica Moldova a experienţei României în procesul de aderare la Uniunea Europeană. „În domeniul integrării europene, România are experienţă pe care şi noi trebuie să o preluăm şi să o acumulăm. Este nevoie de a prelua cadrul legal al UE, care este deja tradus şi pe care trebuie să-l aplicăm şi în Republica Moldova”.
Nicolae Timofti va efectua joi o vizită oficială în România, la invitaţia preşedintelui român, Traian Băsescu. Nicolae Timofti va avea întrevederi la Bucureşti cu preşedintele Traian Băsescu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, preşedintele Senatului, Vasile Blaga şi patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Daniel.

Share our work