NATO sustine ca a bombardat numai tinte militare in Libia
Toata ţintele lovite de NATO în timpul bombardamentelor din Libia erau instalaţii militare, a asigurat luni Alianţa Nord-Atlantică, în pofida descoperirilor unui grup de experţi al ONU ce a apreciat că 60 de civili au fost ucişi şi 55 răniţi în raidurile aeriene pe care le-a analizat.
Secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen a salutat observaţia Comisiei internaţionale de anchetă a ONU asupra Libiei potrivit căreia alianţa a „efectuat o campanie foarte precisă, însoţită de o determinare demonstrabilă de a nu face victime civile”. „Acest proces de analiză a confirmat că obiectivele pe care le-am atacat erau ţinte militare legitime şi că s-a avut multă grijă în fiecare caz pentru a minimaliza riscul la adresa civililor”, a declarat el pentru reporteri. „Nu a fost aprobată niciodată atacarea vreunei ţinte în legătură cu care aveam vreun motiv să credem că ar fi fost în pericol civili. Sute de posibile ţinte au fost sărite pentru a evita orice risc la adresa civililor”, a subliniat Rasmussen.
Raportul respectiv, prezentat vineri la Geneva, a precizat că NATO nu a vizat în mod deliberat obiective civile, dar că în cinci cazuri, în care alianţa a susţinut că a lovit centre de comandă şi control sau baze de antrenament, experţii nu au reuşit să identifice nicio ţintă militară. Comisia a explicat că nu a putut ajunge la o concluzie pe această temă, din cauza lipsei de probe, şi a pledat pentru continuarea cercetărilor.
Pe de altă parte, în noiembrie, procurorul CPI Luis Moreno-Ocampo a anunţat că biroul său ar urma să examineze informaţii potrivit cărora ar fi fost comise crime de către toate părţile implicate în conflictul de anul trecut, inclusiv NATO. Cu toate acestea, declaraţia procurorului nu înseamnă neapărat ca va fi deschisă o anchetă oficială. În urma publicării descoperirilor comisiei ONU, Moreno-Ocampo ar putea decide că nu mai este nevoie de noi investigaţii.
Şeful Pentagonului Leon Panetta a declarat vineri că nu există garanţii că eventuale atacuri aeriene împotriva Iranului, vizând programul său nuclear, îşi vor atinge ţintele, subliniind că anumite obiective sunt ‘dificil de atins’. Secretarul american al apărării şi-a exprimat în mai multe rânduri îndoiala în ceea priveşte eventuale atacuri aeriene împotriva Iranului. Potrivit AFP, pentru prima dată, vineri, Leon Panetta, care s-a adresat în cursul unei reuniuni organizate de un centru de reflexie la Washington, a părut să sugereze că instalaţiile nucleare subterane ale Iranului ar putea să reziste la astfel de atacuri.
Avioane ale Forţelor Aeriene din Turcia vor considera ţintele israeliene ca fiind „adversare”, a comunicat radioul „Sava” cu referire la o sursă militară turcă. Acest lucru se va face cu noul sistem de recunoaştere, cu care sunt dotate avioanele turceşti de vânătoare F-16. Asupra ţintelor israeliene se va deschide focul. Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat marţea trecută ‘suspendarea totală’ de către Turcia a legăturilor sale comerciale şi militare cu Israelul, după deteriorarea relaţiilor diplomatice cu statul evreu. ‘Suspendăm complet legăturile comerciale, pe cele militare şi pe cele din industria de apărare. Acest proces va fi urmat de alte măsuri’, a afirmat Erdogan, citat de agenţia turcă Anadolu. El a indicat totodată că are în vedere o escală în Gaza în contextul vizitei pe care urmează să o efectueze săptămâna viitoare în Egipt, precizând că, deocamdată, nu s-a luat o decizie finală în acest sens. ‘Suntem în discuţii cu partea egipteană în legătură cu această problemă. Deocamdată nu s-a stabilit nimic’, a declarat premierul turc presei de la Ankara. Vinerea trecută, Turcia a anunţat expulzarea ambasadorului Israelului la Ankara şi îngheţarea relaţiilor militare bilaterale, în replică la refuzul statului evreu de a prezenta scuze, ca urmare a interceptării de către marina militară israeliană a unui feribot turc din Flotila umanitară pentru Gaza. Operaţiunea, desfăşurată la 31 mai 2010, s-a soldat cu moartea a nouă cetăţeni turci.