Georgia – Ziua Independentei: Parlamentul, mutat la Kutaisi
Georgia a sărbătorit sâmbătă Ziua Independenţei inaugurând oficial noul sediu al Parlamentului, care a fost transferat din capitala Tbilisi în oraşul Kutaisi.
Prin Ziua Independenţei Georgia marchează în fiecare an eliberarea de Imperiul Rus în anul 1918. Această ţară a fost din nou ocupată de Armata Roşie în anul 1921 şi a obţinut independenţa în anul 1991.
„Această nouă clădire a Parlamentului nostru este un simbol al noii Georgii”, a declarat preşedintele Mihail Saakaşvili la ceremonia de inaugurare a sediului, deşi lucrările încă nu s-au finalizat. „Construcţia noii Georgii este departe de a se fi încheiat”, a adăugat el, admiţând că „Georgia este o clădire neterminată sub aspectul democraţiei”.
Unii observatori au criticat proiectului noului sediu, considerându-l o risipă de bani. În plus, construcţia a fost umbrită de decesul unei femei şi al fetiţei sale în anul 2009 în timpul exploziei unui monument al soldaţilor sovietici, distrus pentru a elibera amplasamentul clădirii.
Ivanişvili şi-a scos susţinătorii în stradă
Zeci de mii de georgieni au manifestat duminică la Tbilisi, în sprijinul celui mai bogat om din Georgia, care şi-a lansat campania în scopul înfrângerii partidului aflat la putere, în alegerile parlamentare din octombrie. Susţinătorii „Visului georgian”, alianţă a opoziţiei condusă de omul de afaceri Bidzina Ivanişvili, s-au reunit în Piaţa Libertăţii din Tbilisi, pentru a da startul campaniei lor electorale. Aceasta este cea mai mare manifestaţie a opoziţiei din 2009 încoace.
Potrivit ultimelor sondaje de opinie, Alianţa lui Ivanişvili se află pe locul doi în intenţiile de vot, fiind devansată de partidul lui Mihail Saakaşvili. Bidzina Ivanişvili, a cărui avere este estimată la 4,8 miliarde de euro, îl acuză pe Mihail Saakaşvili că ar fi comis erori de neiertat şi îi cere acestuia să demisioneze. Anul trecut, după ce s-a lansat în politică, Ivanişvili s-a pomenit fără cetăţenia georgiană. Autorităţile georgiene au explicat la acea dată că măsura a fost una automată, în condiţiile în care Bidzina Ivanişvili a obţinut naţionalitatea franceză.
Primarul oraşului Tbilisi, Giorgi Ogulava, şi cel al Chişinăului, Dorin Chirtoacă, au semnat Acordul de înfrăţire între cele două capitale. Evenimentul a avut loc duminică, în capitala Georgiei, când Tbilisi a sărbătorit Ziua oraşului. Cu această ocazie, o delegaţie a oraşului Chişinău, în frunte cu primarul general al municipiului, Dorin Chirtoacă, a efectuat, în perioada 8 – 10 octombrie, o vizită în oraşul Tbilisi. Pe lângă semnarea acordului de înfrăţire Chişinău – Tbilisi, vizita a mai presupus şi stabilirea unor viitoare cooperări între cele două administraţii, în mai multe domenii de interes comun. În ultimii ani, cele două administraţii locale au întreţinut bune relaţii de comunicare. Semnarea documentului a avut loc în cadrul unei ceremonii oficiale, organizate de administraţia oraşului Tbilisi. Pentru a intra în vigoare, acordul urmează a fi semnat de către cei doi primari şi la Chişinău, pe 14 octombrie 2011, când capitala Republicii Moldova va sărbători Hramul oraşului. „Am convenit cu domnul primar Giorgi Ogulava să colaborăm în promovarea dezvoltării şi consolidării relaţiilor dintre oraşele noastre”, a declarat imediat după semnarea acordului de înfrăţire Dorin Chirtoacă. Primarul general a menţionat că, împreună cu omologul său georgian, îşi propune să dezvolte mai multe proiecte europene. Discuţiile pe marginea proiectelor vor începe în această săptămână, când Chişinăul va găzdui o delegaţia a primăriei din Tbilisi, în cadrul sărbătorii Hramul Oraşului.
Parlamentul georgian a sporit vineri restricţiile asupra protestelor publice, ca răspuns la marşurile opoziţiei din luna mai în timpul cărora două persoane şi-au pierdut viaţa, scrie presa occidentala. 
Georgia a votat recent o rezolutie care anuleaza un acord ce permitea Moscovei sa-i tranziteze teritoriul pentru transportul de militari si echipamente catre o baza rusa din Armenia, tara vecina cu Georgia. Acordul fusese semnat inainte de razboiul-fulger in care s-au confruntat in august 2008 Georgia si Rusia pentru controlul Osetiei de Sud, regiune georgiana separatista prorusa. Reprezentantii statului georgian au apreciat ca acest acord nu mai este unul normal dupa razboi, calificat de Tbilisi drept agresiune din partea Moscovei. „Acest acord contravine intereselor nationale ale Georgiei”, a declarat ministrul adjunct al afacerilor externe, Nino Kalandadze. Acordul care autoriza tranzitul de personal si de material militar prin spatiul aerian si la sol fusese semnat in 2006, cand Moscova a acceptat sa inchida doua baze mentinute in Georgia dupa dezmembrarea Uniunii Sovietice, in 1991. Dupa inchiderea acestor baze, Rusia si-a transferat echipamentele militare in baza din Armenia, tara a carui parlament a ratificat la 12 aprilie acordul privind mentinerea prezentei militare ruse pana in 2044, permitand astfel Moscovei sa-si pastreze influenta in Caucaz. Recent, Secretarul de stat american Hillary Clinton si-a exprimat speranta intr-o apropiata relansare a negocierilor privind Tratatul asupra fortelor conventionale cu Rusia si a insistat asupra necesitatii ca Moscova sa dea dovada de “transparenta deplina”. “Nimic nu poate sustine spiritul de la Lisabona ca initierea de noi negocieri pentru a intari controlul armelor conventionale in secolul XXI”, a declarat Hillary Clinton dupa o intilnire cu omologul sau rus Serghei Lavrov la Berlin, in contextul reuniunii ministrilor de externe ai NATO. Prin “spiritul de la Lisabona”, ea a facut referire la participarea Rusiei la summitul NATO de anul trecut din capitala portugheza. Secretarul de stat american a subliniat ca, “avind in vedere vasta reorganizare a fortelor militare ruse din ultimii ani, Rusia trebuie sa fie pe deplin transparenta in ce priveste fortele sale militare”. In 2007, Rusia s-a retras din Tratatul privind fortelor conventionale din Europa, pe fundalul tensiunilor cu SUA. Ulterior, dupa instalarea lui Barack Obama la Casa Alba, cele doua tari au ajuns sa semneze Tratatul START privind reducerea armamentului nuclear. Tratatul privind fortele conventionale din Europa a fost semnat in 1990 la Paris si “actualizat” in 1999. Tarile membre ale NATO au refuzat sa ratifice insa noul tratat cat timp fortele ruse nu se retrag dintr-o serie de foste teritorii sovietice din Georgia si Republica Moldova.