de Anatol Terzi | mai 31, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, România, Știri, Uncategorized @ro
Secretarul de stat Bogdan Aurescu participă, la Londra, în intervalul 30-31 mai 2012, la conferinţa pe tema apărării antirachetă organizată de Royal United Services Institute, ocazie cu care a intervenit, ca vorbitor, la sesiunea cu titlul „Dezvoltări NATO şi contribuţii europene”.
ficialul român a evidenţiat în intervenţia sa semnificaţia declarării, la Chicago, a capabilităţii interimare a apărării antirachetă a NATO, arătând că aceasta reprezintă un prim pas important pe linia asigurării protecţiei antirachetă a tuturor teritoriilor, populaţiilor şi forţelor europene ale NATO. România, a subliniat Bogdan Aurescu, are interesul ca dezvoltarea capabilităţii de apărare antirachetă a NATO să se desfăşoare în acelaşi ritm, fără întârzieri. De asemenea, a prezentat participanţilor principalele elemente ale Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România.
Bogdan Aurescu a punctat interesul NATO pentru dezvoltarea colaborării cu Rusia în domeniul apărării antirachetă, în spiritul deciziilor de la Lisabona, reiterate şi confirmate şi la Summit-ul de la Chicago. „România vede cooperarea NATO-Rusia în domeniul apărării antirachetă ca un joc de sumă pozitivă” a subliniat oficialul român, accentuând că această cooperare este în interesul strategic al ambelor părţi, fiind prin ea însăşi de natură să sporească încrederea dintre ele şi să descurajeze ameninţările.
Întrevedere cu Ellen Tauscher
În marja participării la conferinţă, secretarul de stat Bogdan Aurescu a avut o întrevedere cu Ellen Tauscher, reprezentant special al SUA pentru stabilitate strategică şi apărare antirachetă, fost subsecretar de stat şi şef al echipei americane de negociere a Acordului bilateral privind amplasarea pe teritoriul României a sistemului de apărare antirachetă al SUA. Cu acest prilej, Bogdan Aurescu a evidenţiat progresele realizate în cadrul procesului de negociere pe marginea Aranjamentelor de Implementare a Acordului. Ellen Tauscher a exprimat satisfacţia părţii americane pentru stadiul avansat al dialogului româno-american, fapt ce va permite operaţionalizarea bazei de la Deveselu conform calendarului asumat. Cei doi oficiali au salutat declararea, în contextul Summit-ului de la Chicago, a capabilităţii interimare a NATO în domeniul apărării antirachetă, ceea ce reprezintă o dovadă clară a capacităţii Alianţei de a se adapta la noile ameninţări ale mediului de securitate contemporan, precum şi o expresie clară a relaţiei transatlantice.
Cea de-a 13-a ediţie a Conferinţei RUSI (Royal United Services Institute) se desfăşoară la 30-31 mai 2012, la Londra. Conferinţele RUSI oferă posibilitatea abordării, de o manieră informală, a unor subiecte de maximă actualitate de pe agenda internaţională, cu participarea de înalţi oficiali, experţi internaţionali, formatori de opinie. Ediţia 2012 a Conferinţei, având ca focus tematic, pentru a doua oară, apărarea antirachetă, are loc în perioada imediat următoare Summit-ului NATO de la Chicago, reprezentând un prilej de evaluare a deciziilor aliate pe această temă.
de Anatol Terzi | oct. 7, 2011 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Info Militar, România, Știri, Uncategorized @ro
Textul acordului încheiat de SUA cu România privind scutul antirachetă a fost explicat inclusiv la nivel tehnic şi tehnlogic părţii ruse, a declarat, joi, ministrul Teodor Baconschi, care a asigurat că s-a lucrat în deplină transparenţă cu Rusia. “Într-adevăr, în secolul XXI ne confruntăm cu ameninţări comune şi trebuie să găsim răspunsuri comune la aceste ameninţări, dar NATO va apăra NATO şi Rusia va apăra Rusia“, a afirmat ministrul de Externe, Teodor Baconschi. Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, a participat joi, alături de Subsecretarul de stat american pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională, Ellen Tauscher, la conferinţa cu tema “Missile Defence: Opportunities, Costs and Implications for Trans-Atlantic Security”, organizată de Institutul de Studii Populare (ISP) şi de Konrad Adenauer Stiftung. În intervenţia sa, şeful diplomaţiei române a arătat caracterul special al relaţiei româno-americane: „După prăbuşirea comunismului, datorată şi angajamentului american pentru democraţie în lume, ţara mea a fost un aliat statornic, de încredere şi devotat al Statelor Unite, atât bilateral cât şi în interiorul NATO.”
Importanta istorica
De asemenea, şeful diplomaţiei române a reiterat importanţa istorică, pentru relaţiile transatlantice, a semnării Acordului privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România şi a exprimat speranţa că prevederile sale vor fi puse în aplicare în cât mai scurt timp. Ministrul Teodor Baconschi a evidenţiat semnificaţia şi impactul sistemului de apărare antirachetă în contextul summit-ului NATO, din 2012, de la Chicago. „Ne manifestăm deschiderea de a ne coordona cu SUA şi alţi Aliaţi pentru obţinerea Capabilităţii Operaţionale Intermediare a sistemului antirachetă al NATO, ceea ce reprezintă unul dintre principalele rezultate concrete vizate de summit”, a arătat ministrul de Externe. „Securitatea este numai unul dintre aspectele Parteneriatului pentru secolul XXI dintre România şi Statele Unite. Securitatea este un scut sub care viaţa cetăţenilor se poate dezvolta, economia poate creşte, iar cultura poate înflori. Acesta este scopul nostru, datoria noastră, angajamentul nostru”, a conchis şeful diplomaţiei române.
Romania,actor esential
La rândul său, Subsecretarul de stat american Ellen Tauscher a reiterat faptul că Acordul semnat la 13 septembrie va poziţiona România ca „actor esenţial în cadrul capacităţii NATO de apărare antirachetă, aflată în continuă evoluţie”. „Acest Acord demonstrează contribuţia activă a României la angajamentul central al NATO privind Articolul 5, în ceea ce priveşte securitatea colectivă. Vreau să subliniez că acesta este, cu adevărat, un efort al NATO, nu numai un efort bilateral dintre România şi SUA”, a declarat oficialul american. Totodată, subsecretarul Ellen Tauscher a evidenţiat faptul că relaţiile dintre cele două ţări nu se bazează numai pe cooperarea în domeniul securităţii. „Pe cât de important este acest Acord pentru securitatea noastră, pe atât de important este însă şi ca acesta să fie pus în contextul adecvat al relaţiei noastre cuprinzătoare. Acordul privind cooperarea antirachetă este încă un exemplu în ceea ce priveşte relaţiile îndelungate între ţările noastre, bazate pe cooperarea politică, militară, economică şi culturală”, a subliniat subsecretarul de stat american.
de Anatol Terzi | iul. 13, 2011 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Uncategorized @ro
Posibila amplasare a unui scut antirachetă în Europa este singurul punct de divergenţă între Rusia şi NATO, a declarat marţi ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. „În ceea ce priveşte apărarea antirachetă, noi credem într-o înţelegere corectă care să fie bazată pe interese de securitate reciproce”, a declarat Lavrov, adăugând că această problemă este singurul punct discutabil între Rusia şi NATO. În timpul Consiliului NATO-Rusia de la Soci din 4 iulie, blocul militar a refuzat să furnizeze garanţii scrise că rachetele nu vor fi îndreptate către Rusia, despre care Moscova susţine că reprezintă singura cale de a preveni o cursă a înarmării. NATO a refuzat, de asemenea, propunerea Rusiei privind un aşa-numit sistem de apărare sectorial în Europa. Alianţa insistă asupra existenţei a două sisteme independente care să facă schimb de informaţii. Scutul american antirachetă va acoperi întregul teritoriu al Europei, inclusiv Bulgaria, informa marţi agenţia sofiotă Novinite, citând-o pe Ellen Tauscher, secretar de stat adjunct al SUA. Tauscher, care este responsabilă cu controlul asupra armamentului şi securitatea în Departamentul de Stat, s-a întâlnit luni, la Washington, cu un grup de europarlamentari, printre care şi fostul ministru bulgar al Afacerilor externe, Ivailo Kalfin, transmite Moldpres. Tauscher a spus că, spre deosebire de planurile anterioare, noul proiect al scutului antirachetă prevede să fie protejat întregul continent european. Ea a spus că negocierile cu partenerii europeni se află într-o fază avansată, iar locaţiile exacte ale elementelor din scut sunt încă obiect de discuţie. La întâlnirea la care au fost discutate şi planurile de reformare a NATO a fost prezent şi fostul secretar de stat Colin Powell.
de Anatol Terzi | mai 16, 2011 | Federatia Rusa, Info Militar, R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Presedintele rus, Dmitri Medvedev, cere garantii ca scutul antiracheta din Europa nu va afecta stabilitatea strategica, potrivit unei scrisori adresate omologilor sai din tarile membre ale Consiliului Rusia-NATO. De asemenea, Rusia ar putea reactiona, daca Statele Unite monteaza elemente antiracheta in apropiere de frontierele sale, a anuntat Anatoli Antonov, adjunctul ministrului rus al Apararii. Intre timp, Rusia isi face de cap in Moldova, amestecandu-se din nou in treburile ei interne. Federatia Rusa va fi de acord cu orice format de rezolvare a conflictului transnistrean, cu exceptia solutiei unui stat unitar care sa nu ia in considerare interesele locuitorilor din Transnistria, a declarat presedintele Comisiei pentru afaceri externe din Duma de Stat, Konstantin Kosacev, potrivit presei ruse. Konstantin Kosacev s-a aflat vineri la Chisinau, la invitatia lui Igor Corman, seful comisiei parlamentare de politica externa din Parlamentul R. Moldova. In mesajul adresat liderilor tarilor NATO, presedintele Medvedev a prezentat pozitia Rusiei in legatura cu apararea antiracheta. Comunicatul de presa al Kremlinului nu reproduce textul mesajului, dar precizeaza ca acesta confirma disponibilitatea pe care liderul rus a exprimat-o la summitul NATO-Rusia din noiembrie, de la Lisabona, ca Moscova sa-si asume partea sa de raspundere pentru mentinerea stabilitatii strategice, inclusiv pentru realizarea unui sistem antiracheta comun in Europa. La Lisabona, presedintele Medvedev a propus un scut sectorial al Rusiei si NATO in care fiecare parte sa asigure in propriul sector apararea antiracheta a sa si a partenerului. In mesajul sau recent, liderul de la Kremlin afirma ca euroscutul antiracheta poate deveni cu adevarat efcient si viabil numai in cazul in care Rusia va participa la el cu drepturi egale. Rusia ar putea reactiona, daca Statele Unite monteaza elemente antiracheta in apropiere de frontierele sale, a anuntat Anatoli Antonov, adjunctul ministrului rus al Apararii, citat de presa de la Moscova. Militarii rusi analizeaza modalitati de „protejare a poporului, daca Rusia nu este consultata in cadrul unor negocieri cu NATO”, a declarat Antonov intr-o conferinta de presa. „Nu sunt numai negocieri, se face si ceva serios”, a continuat el. „Ministerul Apararii trebuie sa se pregateasca pentru cel mai rau scenariu posibil”, a subliniat adjunctul ministrului Apararii. Declaratiile acestuia survin la doar cateva ore dupa ce ministrul rus de Extrerne, Serghei Lavrov, a declarat, in Kazahstan, ca negocierile cu americanii avanseaza lent. „Pentru moment, progresul este lent, dar secretarul de Stat american a promis sa adopte masuri”, a declarat Lavrov. El a adaugat ca a discutat cu Clinton despre apararea antiracheta, in cadrul unei reuniuni a Consiliului Arcticii, joi, in Groenlanda. „Am convenit asupra necesitatii de a conferi un imbold politic eforturilor expertilor, pentru a putea prezenta rezultate concrete presedintilor nostri in cadrul summitului G8, la Deauville”, a anuntat ministrul rus de Externe. Statele Unite si Romania au anuntat, saptamana trecuta, un acord privind amplasarea unor interceptoare antiracheta pe teritoriul romanesc, la Deveselu. Anuntul a fost imediat criticat de Moscova, care se teme ca acest proiect poate compromite securitatea arsenalului sau de rachete nucleare.
Pozitia SUA si a Romaniei
Subsecretarul de Stat american Ellen Tauscher a declarat ca Moscova nu are motive sa se teama: „Avem relatii bune cu Rusia. Tocmai am ratificat noul Tratat START si lucram impreuna la mai multe probleme. Este un sistem care va apara (tarile) NATO, iar daca Rusia opteaza sa lucreze cu noi, in mod cooperant, sistemul va apara si Rusia”, a adaugat ea. Rusia si-a exprimat acordul asupra unei cooperari in cadrul sistemului antiracheta al NATO in Europa la summitul Aliantei Nord-Atlantice de la Lisabona, anul trecut. Declaratii ca cele ale ambasadorului rus la NATO, Dmitri Rogozin, care aprecia ca scutul antiracheta este un “cal Traian”, nu trebuie sa fie luate in seama si asta deoarece Rogozin face parte din “echipa de zgomote”, a declarat saptamana trecuta, la TVR, Traian Basescu. “Domnul face parte din echipa de zgomote, intodeauna, daca ati observat, reactioneaza domnul acesta… Mai este cineva din Duma de Stat. Stiti cand sa facem o discutie serioasa? Cand va reactiona presedintele Medvedev sau premierul Putin, sau ministrul de Externe, Lavrov. Deci eu v-am spus cand trebuie sa luam in serios, in rest sunt mesaje de consum intern”, a spus Basescu. Cat priveste garantiile juridice cerute de ministrul de Extern rus SUA, presedintele a comentat: “Ce, Romania are vreo garantie juridica de la vreo putere nucleara? Ne-a dat noua Federatia Rusa vreo garantie juridica? Sau ne-a dat Pakistan vreo garantie juridica, ca-i putere nucleara?”. Intrebat daca au fost discutii cu partea rusa, Basescu a precizat: “Nu, nu este nevoie. Discutiile care sunt sunt unde, pana unde merge nivelul de cooperare. La summitul NATO de la Lisabona s-a stabilit foarte clar: nu va fi un singur scut care sa protejeze Europa. NATO va avea scutul sau, Federatia Rusa scutul sau de protectie antiracheta. Ceea ce va trebui sa faca tehnicienii este nivelul de cooperare, nivelul de transfer al informatiilor de la un comandament la altul”. Traian Basescu a mai spus ca nu exista motive de “inflamare” intre Moscova si Bucuresti. “Chestiunile cu domnul de la Bruxelles, ambasadorul de la NATO al Federatiei Ruse, trebuie considerate o declaratie si atat. Nu sunt motive de inflamare. Si am convingerea ca nu exista motive de inflamare nici Moscova-Bucuresti, nici Moscova-Washington”, a conchis seful statului.
de Anatol Terzi | mai 5, 2011 | Balcani, Federatia Rusa, Info Militar, România, Știri, Uncategorized @ro
Amiralul Giampaolo Di Paola si generalul de armata Nikolai Makarov (foto- nato.int)
Rusia va cere de la NATO garantii ca sistemul european de aparare antiracheta nu va ameninta arsenalul nuclear rus, a declarat miercuri generalul de armata Nikolai Makarov, seful Statului Major al armatei ruse. Alianta Nord-Atlantica a anuntat anterior implementarea unor interceptoare de rachete nu departe de granitele Federatiei Ruse. SUA si Romania au convenit cu privire la desfasurarea pe teritoriul romanesc a unor elemente ale sistemului american de aparare antiracheta. In acest context, scrie presa rusa, Moscova nu a primit din partea NATO garantii juridice privitoare la faptul ca preconizatul sistem de aparare antiracheta al Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord nu va fi indreptat impotriva potentialului militar strategic rus. “Intentionam sa solicitam garantii maxime solide ca sistemul de aparare european antiracheta nu este indreptat impotriva capacitatilor nucleare ale Rusiei”, a reiterat generalul Makarov, in finalul reuniunii Consiliului Rusia-NATO la nivel de sefi de stat major. “Asteptam propuneri din partea NATO si contam pe intelegere din partea partenerilor nostri europeni”, a mai spus generalul rus, subliniind ca “este inadmisibil ca situatia privind securitatea in Europa sa fie in intregime dependenta de acordurile dintre Rusia si SUA, asa ca in perioada Razboiului Rece”. “Vedem ca amplasarea de elemente ale scutului antiracheta in Europa devanseaza acordurile deja elaborate. Acesta este un motiv de ingrijorare, deoarece arhitectura sistemului de aparare antiracheta este ca si creata. Ne-ar placea sa auzim o explicatie in acest sens”, a afirmat seful Statului Major rus, comentand cu privire la acordul privind implementarea unor interceptoare de rachete americane in Romania. Makarov a mai spus ca in 5-7 mai urmeaza sa aiba o intalnire cu Michael Mullen, seful Statului Major Interarme din SUA, si intentioneaza sa abordeze toate aceste chestiuni cu el. Rusia si NATO au covenit cu privire la sistemul de aparare european antiracheta la summitul Rusia-NATO de la Lisabona in noiembrie 2010. Dupa cum a declarat anterior comandantul Fortelor balistice ruse, general-locotenentul Oleg Ostapenko, Federatia Rusa este dispusa sa lucreze “cu expertii NATO in domeniul antibalistic pentru dezvoltarea unei arhitecturi de aparare antiracheta, de la conceptie pana la variantele de amplasare a radarelor si interceptoarelor de rachete si pana la exploatarea in comun a centrelor de dirijare si colectare a datelor”. Potrivit generalului Ostapenko, un sistem european antiracheta este mai bine de conceput dupa principiul teritorial de impartire a responsabilitatilor individual pe fiecare stat sau pe grupuri de state pentru detectarea si distrugerea rachetelor intr-un anumit sector de aparare. Aceste declaratii intervin in contextul in care Rusia a solicitat marti seara noi garantii juridice din partea SUA ca sistemul de aparare american antiracheta implementat in Europa nu este indreptat impotriva fortelor strategice nucleare ruse, dupa ce presedintele Traian Basescu a anuntat ca Bucurestiul si Washingtonul au convenit asupra locului de instalare a interceptoarelor de rachete la baza Deveselu, din judetul Olt, in apropiere de granita cu Bulgaria.
Teritoriul Bulgariei aparat de sistemul din Romania
Amplasarea sistemului antiracheta nu reprezinta o competitie, a declarat ministrul bulgar de externe Nikolai Mladenov, solicitat sa comenteze faptul ca Romania a ajuns la un acord cu Statele Unite in acest sens. Bulgaria mereu si-a exprimat dorinta ca si teritoriul ei sa fie protejat de acest scut, a afirmat Mladenov, prezent miercuri intr-o emisiune a postului national de televiziune de la Sofia. Acest sistem antiracheta va apartine NATO, acesta este si al nostru, a tinut sa sublinieze ministrul. El a adaugat ca sistemul antiracheta trebuie sa acopere intregul teritoriu al tuturor tarilor membre din Europa, iar locatia elementelor concrete din acest sistem nu are nicio importanta.
Romania si SUA au finalizat negocierile la nivel de experti
Ca urmare a negocierilor desfasurate, in cursul zilei de miercuri, in intrevederile separate ale sefilor celor doua delegatii, precum si in cadrul reuniunii ulterioare, in plen, a fost finalizat la nivelul celor doua delegatii textul Acordului intre Romania si Statele Unite ale Americii privind amplasarea unui sistem de aparare antiracheta al SUA in Romania (a fost convenit ad referendum la nivelul delegatiilor de negociatori si experti). La 4 mai 2011 s-a desfasurat la Bucuresti, sub conducerea sefilor celor doua delegatii de negociere, secretarul de stat Bogdan Aurescu si Ellen Tauscher, subsecretarul de stat al SUA pentru controlul armamentelor si securitate internationala, a saptea runda a negocierilor bilaterale romano-americane vizand amplasarea, pe teritoriul Romaniei, a unor elemente ale sistemului american de aparare antiracheta din Europa. Astfel, au fost create conditiile pentru ca in perioada urmatoare Acordul sa fie parafat si sa se treaca la indeplinirea procedurilor necesare pentru semnare. Vor continua insa negocierile pentru convenirea tuturor instrumentelor de punere in aplicare (Aranjamentele de Implementare) a Acordului. In timpul negocierilor au fost abordate chestiunile de ordin tehnic si juridic ramase inca in discutie de la runda anterioara, atat cu privire la proiectul Acordului, cat si in ceea ce priveste instrumentele de punere in aplicare a acestuia. De asemenea, a fost realizat un schimb de opinii cu privire la stadiul crearii sistemului de aparare antiracheta al NATO. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, progresele decisive obtinute la runda a saptea au fost posibile “datorita inaltei vointe politice a partilor, precum si profesionalismului si abordarii constructive care au caracterizat activitatea echipelor de negociatori ale celor doua tari, motivate de constientizarea importantei deosebite a acestui proiect strategic pentru Romania, SUA si NATO”.
