Romanii din Ardeal strang randurile impotriva iredentismului maghiar
Dezbaterea problemelor multiple si complexe ale romanilor din Ardeal, stabilirea strategiei si a mijloacelor necesare pentru apararea drepturilor si a valorilor pentru care s-a jertfit eroii si martirii neamului; evocarea eroilor, martirilor si a luptatorilor pentru libertatea si demnitatea nationala si pentru pastrarea limbii, culturii si credintei strabune; facilitarea cunoasterii si colaborarii intre participanti. Acestea au fost principalele obiective ale unui simpozion national care a avut loc recent. La invitatia Asociatiei ‘Tara Iancului – Iubirea Mea’ Deva, Primariei si Consiliului Local Criscior, jud. Hunedoara si a Grupului Scolar ‘Cisan’ din Crascior , o delegatie a Forumului Civic a Romanilor din Covasna, Harghita si Mures a participat au participat la Festivalul Cultural – Patriotic ‘Tara Craisorului’- editia a IV-a, care a avut loc vineri 20 mai in localitatile Tebea si Criscior, judetul Hunedoara si la simpozionul national organizat cu aceasta ocazie. Delegatia FCRCHN a fost formata din reprezentanti ai Centrului European de Studii Covasna- Harghita, Ligii Cultural – Crestine ‘Andrei Saguna’, Fundatiei Culturale ‘Mihai Viteaul – din Sf. Gheorghe si ai Asociatiei Cultural -Crestine ‘Justinian Teculescu din Covasna si Fundatiei ‘Miron Cristea’ din Toplita. Dupa ce au participat la Tebea, la slujba de pomenire si depunerea de coroane care au avut loc la mormantul lui Avram Iancu, intelectualii din Arcul Intracarpatic au participat la simpozionul din programul festivalului, manifestare desfasurata la Grupul Scolar ‘Crisan’, din Crascior, in cadrul careia au prezentat comunicari, pe langa profesori, preoti, cercetatori si alti iubitori de istorie si cultura nationala, din mai multe localitati din Tara Motilor, Lugoj, Brasov si altele. In interventiile lor, reprezentantilor FCRCHN au abordat teme precum: rolul societatii civile romanesti din Arcul intracarpatic pentru prezervarea si afirmarea identitatii nationale, in mediul multietnic si pluriconfesional al judetelor Covasna, Harghita si Mures; modul de prezentare a istoriei Romaniei in mass -media maghiara din judetele Covasna si Harghita; initiativele, demersurile si proiecte legislative pentru obtinere autonomiei teritoriale a asa zisului Tinut Secuiesc – in mod deosebit cele vizand regionalizarea Romaniei si adoptarea Legii statutului minoritatilor nationale; consecintele negative, pe termen mediu si de perspectiva, ale separatismului etnic si ale formarii unei enclave etnice maghiare, in inima Romaniei. La finalul dezbaterilor, participantii au convenit sa adopte urmatorul comunicat:
1.Solicitam Senatului Romaniei sa adopte legea care modifica articolele din Legea Educatiei referitoare la invatarea Istoriei si Geografiei Romaniei in limba romana, de catre elevii din scolile cu predare in limbile minoritatilor nationale, asigurandu-se astfel cadrul necesar invatarii limbii nationale de catre toti cetatenii Romaniei.
2. Solicitam Camerei Deputatilor sa nu adopte Legea statutului minoritatilor nationale, act normativ care urmareste in fapt reglementarea drepturilor persoanelor ce apartin minoritatilor etnice ca drepturi colective, teritorialitatea ca element fundamental al exercitarii drepturilor colective, delegarea competentelor autoritatii statului la nivel central si local catre organe alese pe criterii etnice.
3. Solicitam institutiilor abilitate ale Statului Roman sa ia masurile ce se impun pentru respectarea Constitutiei Romaniei si combaterea tuturor manifestarilor neorevizioniste, a celor cu caracter fascist, rasist sau xenofob, sau prin care se exprima dispret pentru insemnele Romaniei, manifestari de genul celor comise de Csibi Barna, la Miercurea -Ciuc si Sf. Gheorghe.
4. Subscriem la continutul memoriului adresat de prestigiosi oameni de stiinta si cultura din Cluj-Napoca si din tara, prin care se cere repunerea pe soclul statuii regelui Matei Corvin, la terminarea lucrarilor de restaurare a monumentului, a placutei cu textul lamuritor propus de Nicolae Iorga, in spiritul adevarului istoric.
5. Cerem Consiliului Judetean Covasna sa solicite Consiliilor Judetene Hunedoara, Alba si Sibiu ca, pe baza de reciprocitate, in cadrul programelor de parteneriat stabilite intre Centrele de Cultura ale judetelor respective si cel al judetului Covasna, sa se prevada sustinerea realizarii unor programe in domeniul cultural, educativ, stiintific, si in comunitatile romanesti din judetele Covasna si Harghita.
6. Consideram ca una dintre marile prioritati ale societatii romanesti actuale trebuie sa o reprezinte sprijinirea initiativei de inaltare a Mausoleului de la Tebea, inchinat personalitatilor simbol ale Neamului Romanesc – Horia, Closca si Crisan si Avram Iancu, precum si tuturor martirilor si eroilor transilvaneni care s-au jertfit pentru neam si tara,
7. Conducerile Forumului Civic a Romanilor din Covasna, Harghita si Mures si a Asociatiei ‘Tara Iancului – Iubirea Mea’ din Deva, de comun acord, au convenit sa permanentizeze si sa amplifice relatiile pe taram cultural, spiritual, stiintific si civic, intre scoli, asociatii, fundatii si ligi ale societatii civile, institutii administrative, eclezistice, de asistenta sociala si de cultura din localitati din Tara Motilor si din Arcul Intracarpatic, realizandu-se astfel o punte trainica de legatura intre cele doua zone binecuvantate ale Romaniei, in scopul cunoasterii si apropierii dintre locuitorii acestora, si unirii eforturilor impotriva separatismului si enclavizarii pe criterii etnice.
8. Reamintim faptul ca, in perioada interbelica problemele Motilor si cele ale Romanitatii din Arcul Intracarpatic si din Sudul Basarabiei, au constituit probleme prioritare ale Statului Roman si ale societatii romanesti in ansamblu, facand parte din categoria problemelor ‘cu care nu se glumea’. Avand in vedere evolutiile postdecembriste, din aceste spatii ale ‘romanitatii periclitate’, a venit timpul trecerii de la vorbe la fapte, de la abordari politicianiste, la o strategie pe termen lung, care sa garanteze apararea intereselor nationale, in consens cu valorile si practica europeana.