de Marcu Viadi | oct. 13, 2014 | Asia Centrală, Balcani, Caucaz, Federatia Rusa, Marea Neagra, Razboi energetic, Știri, Turcia, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Gazoductul TAP poate deveni o noua realitate geopolitica in bazinul Marii Negre
Începând cu 2020, Europa va primi gaze naturale din Marea Caspică prin Conducta Trans-Adriatică (TAP), ce ocoleşte Federaţia Rusa, se arata intr-un raport publicat de Deutsche Welle, preluat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. După unele dificultăţi iniţiale, proiectul începe să prindă formă, iar gazoductul TAP va livra gaze naturale din Marea Caspică (Azerbaijan), pe ruta Georgia, Turcia, nordul Greciei, Albania şi sudul Italiei, pentru a alimenta reţeaua europeană de gaze naturale, mai arata sursa citata.
Probleme financiare
Finanţarea gazoductului european sudic părea iniţial să nu aibă şanse mari de reuşită, după ce gigantul german în energie E.ON şi firma franceză Total şi-au semnalat intenţia de a se retrage din TAP în luna februarie, facand acest lucru la sfârşitul lunii septembrie. Deciziile E.ON şi Total au fost considerate de catre o parte a experţilor drept un raspuns la presiunile autoritatilor ruse la adresa altor interese comerciale ale celor doua companii, Federatia Rusa fiind unul din principalii adversari ai TAP.
In urma negocierilor, un nou investitor strategic, Enagás, una dintre cele mai mari companii de distribuţie de gaze din Spania, a achizitionat 16% din acţiunile TAP, principalii acţionari ai TAP rămând gigantul energetic britanic BP, compania petrolieră norvegiană de stat Statoil şi compania energetică Socar deţinută de statul azer, fiecare cu câte 20% din proiect.
Conform prognozelor iniţiale, investiţiile pregătitoare pentru ruta gazoductului vor începe în 2015 dar primele livrări de gaze provenind din câmpul gazeifer Shah Deniz din Azerbaidjan sunt planificate să înceapă în 2020. Astfel, TAP ar trebui să livreze până la 20% din necesarul de gaze al Europei.
TAP vs. South Stream
Din cei 880 de km planificaţi ai TAP în Europa, aproximativ 540 km vor trece prin Grecia, dând acestei ţări un rol cheie în implementarea proiectului. Astfel, in februarie 2013, Grecia, Albania şi Italia au semnat un acord în Atena pentru construirea TAP, ceea ce a fost în mod simultan un semnal clar pentru suportul politic al proiectului în valoare de aproximativ 1,5 miliarde de euro.
Totodata, ruta exactă a conductei prin nordul Greciei nu a fost decisă atât de uşor, din moment ce mai multe oraşe şi comunităţi locale au cerut modificări semnificative la planurile iniţiale de construcţie, o parte a mass-media de la Atena denunţând „arma ecologică” folosită împotriva TAP şi în favoarea South Stream, care, potrivit planurilor iniţiale ar trebui să aducă gaze ruseşti prin Marea Neagră în Bulgaria şi Europa de Vest începând din 2018, ocolind Ucraina.
de Razvan Iorga | iun. 27, 2013 | Caucaz, Federatia Rusa, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Premierul Victor Ponta a pledat joi, la Baku, in intalnirea cu prim-vicepremierul azer Yagub Eyyubov, pentru „relatii economice de succes”, afirmand ca intelege „motivatia economica pentru alegerea proiectului TAP, in defavoarea Nabucco”, dar ca Romania si Azerbaidjanul trebuie sa dezvolte in continuare AGRI. „Am avut o intalnire foarte buna cu presedintele dvs. astazi dimineata despre relatiile politice excelente intre cele doua tari. Romania este unul dintre, daca nu unicul membru UE, care are un parteneriat special cu Azerbaidjanul. Intotdeauna am actionat ca cel mai bun prieten al tarii dvs. in Europa si vrem sa ramanem in continuare”, a afirmat Victor Ponta. El l-a asigurat pe oficialul azer ca poate conta pe rolul pozitiv al Romaniei in ceea ce priveste Parteneriatul Estic din care face parte si Azerbaidjanul. „Mesajul meu puternic a fost ca ar trebui, dupa aceste relatii politice excelente, sa avem proiecte economice de succes. Am auzit desigur despre decizia privind coridorul sudic al gazului. Intelegem motivatia economica in alegerea TAP si nu a Nabucco, dar, mai mult, din cauza acestor evolutii a coridorului sudic, trebuie sa avem alte proiecte economice comune de succes”, a afirmat Ponta. In acest sens, el a mentionat doua proiecte, despre care a spus ca a discutat cu presedintele azer, si anume AGRI si investitiile companiei nationale azere SOCAR in Romania.
Investitiile SOCAR
Al doilea proiect vizeaza implicarea companiei Socar in „investitii concrete in Romania”, a relatat Victor Ponta. El a mai spus ca ministrul azer al energiei este asteptat in septembrie la Bucuresti pentru „discutii concrete” despre cele doua proiecte. „Vreau sa va asigur ca veti avea intregul sprijin din partea Guvernului Romaniei si implicarea mea personala in aceste proiecte”, a adaugat Victor Ponta. El a sustinut ca relatiile „politice excelente ar trebui sa fie urmate si de proiecte economice.”
de Razvan Iorga | iun. 26, 2013 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Marea Neagra, Razboi energetic, România, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Desi era previzibil un asemenea esec din cauza multiplelor greseli si indecizii politice la nivelul UE, Nabucco a devenit oficial un proiect mort. Pana la anuntul din presa austriaca de ieri, semnele fusesera deja aratate dupa ce Compania azera de petrol si gaze SOCAR, controlata de stat, a castigat recent controlul companiei grecesti DESFA, tara pe unde urmeaza sa treaca gazoductul TAP (Trans-Adriatic Pipeline), consortiul castigator care exploateaza zacamantul gigant de gaze naturale sah Deniz (Azerbaidjan), din Marea Caspica. Atunci, Gazprom s-a retras din cursa pentru cumpararea DESFA, operatorul retelei de transport al gazelor naturale din Grecia, facand loc azerilor de la SOCAR, in conditiile in care gazoductul rusesc South Stream a intrat deja in linie dreapta. „Proiectul Nabucco a esuat (…) Motivul deciziei pare sa fie opozitia grupului BP”, scrie ziarul austriac Die Presse in editia electronica, fara a preciza sursa informatiei. TAP a luat recent decizia finala privind ruta pe care va exporta gaz catre Europa, avand de ales intre proiectul Nabucco, sustinut de UE, si TAP. Decizia urmeaza sa fie anuntata oficial vineri. Exploatarea gazeifera de la sah Deniz, situata in Marea Caspica, este operata de gigantul birtanic BP, in parteneriat cu Statoil (Norvegia), SOCAR (Azerbaijan), Total (Franta), Lukoil (Rusia), NIOC (Iran), si TPAO (Turcia). Proiectul TAP vizeaza transportul de gaze naturale azere din Turcia, prin Grecia, Albania si Italia, traversand Marea Adriatica, cu destinatia finala in Italia. Actionarii proiectului sunt Axpo (Elvetia), Statoil (Norvegia) si E.ON (Germania).
Nabucco, pe butuci
Proiectul Nabucco viza alimentarea Europei cu 31 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an printr-o conducta care ar urma sa transporte gaze din Turcia pana in Austria, prin Bulgaria, Romania si Ungaria. Initial, gazoductul urma sa traverseze si teritoriul Turciei, avand o lungime de 3.900 kilometri si un cost estimat la 7,9 miliarde euro. Proiectul a fost revizuit anul trecut si redenumit Nabucco West, lungimea fiind redusa la 1.315 kilometri, cu tranzit prin Bulgaria, Romania si Ungaria. Costul proiectului revizuit nu a fost precizat. Partenerii Nabucco sunt OMV (Austria), Transgaz Medias (Romania), BEH (Bulgaria), MOL (Ungaria), BOTAS (Turcia) si GDF Suez (Franta). GDF Suez a intrat in proiect in luna mai, preluand 9% din actiunile consortiului de la Nabucco. Anterior, in aprilie, grupul german RWE a renuntat la Nabucco, participatia companiei fiind preluata de OMV. Azerbaijanul ar fi trebuit sa fie potential furnizor de gaze naturale pentru Nabucco, mai ales dupa ce Statele Unite si aliatii din Europa au impus sanctiuni economice dure asupra Iranului.
de Razvan Iorga | iun. 17, 2013 | Asia Centrală, Caucaz, Marea Neagra, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Pentru Europa, alternativa rusa gazifera se joaca in aceste zile. Daca Nabucco reprezinta proiectul energetic al UE de a oferi noi rute energetice Europei, Trans-Adriatic Pipeline (TAP )reprezinta un proiect similar plecat initial de la compania energetica elvetiana EGL Group (redenumita in Axpo) care prevede un traseu similar al gazelor pe ruta sudica europeana – Grecia, Albania, Italia, vestul Europei). Ambele ar trebui sa obtina materia prima din zacamantul de la Shah Deniz din Azerbaidjan. Ziarul austriac WirtschaftsBlatt a scris luni ca reprezentantii statului azer si ai investitorilor de la Shah Deniz s-au intalnit joi la Baku, unde au luat decizia finala privind gazoductul preferat pentru a aduce gaze in Europa. Pentru moment, hotararea ramane un secret, mai scrie publicatia citata. Proiectul castigator va fi anuntat pe 28 iunie, cu o saptamana inainte ca presedintele azer Ilham Aliyev sa se intalneasca, la Bruxelles, cu presedintele Comsiei Europene Jose Manuel Barroso, pentru a discuta despre coridorul sudic de transport al gazelor naturale. Analistii contactati de WirtschaftsBlatt considera ca sansele sunt 50-50. Proiectul Nabucco este sustinut politic de UE si vizeaza alimentarea cu gaze naturale extrase din regiunea Marii Caspice, pentru a reduce dependenta Europei de gazul importat din Rusia.
Proiecte complementare
Proiectul Nabucco vizeaza alimentarea Europei cu 31 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an printr-o conducta care ar urma sa transporte gaze din Turcia pana in Austria, prin Bulgaria, Romania si Ungaria. Initial, gazoductul urma sa traverseze si teritoriul Turciei, avand o lungime de 3.900 kilometri si un cost estimat la 7,9 miliarde euro. Proiectul a fost revizuit anul trecut si redenumit Nabucco West, lungimea fiind redusa la 1.315 kilometri, cu tranzit prin Bulgaria, Romania si Ungaria. Costul proiectului revizuit nu a fost precizat. Partenerii Nabucco sunt OMV (Austria), Transgaz Medias (Romania), BEH (Bulgaria), MOL (Ungaria), BOTAS (Turcia) si GDF Suez (Franta). Azerbaijanul este principalul potential furnizor de gaze naturale pentru Nabucco, mai ales dupa ce Statele Unite si aliatii din Europa au impus sanctiuni economie dure asupra Iranului. . Proiectul TAP vizeaza transportul de gaze naturale azere din Turcia, prin Grecia, Albania si Italia, traversand Marea Adriatica, cu destinatia finala in Italia. Actionarii proiectului sunt Axpo (Elvetia), Statoil (Norvegia) si E.ON (Germania). Exploatarea gazifera de la Shah Deniz, situata in Marea Caspica, este operata de gigantul britanic BP, in parteneriat cu Statoil (Norvegia), SOCAR (Azerbaijan), Total (Franta), Lukoil (Rusia), NIOC (Iran), si TPAO (Turcia).
de Anatol Terzi | sept. 27, 2012 | Alte regiuni, Balcani, Info Caspica, Știri, UE, Uncategorized @ro
Acordul interguvernamental pentru construirea gazoductului trans-adriatic, care va lega Grecia, Italia şi Albania, va fi semnat vineri, a declarat o sursă guvernamentală italiană.
„Semnarea acordului este iminentă, va fi făcută la New York”, a anunţat sursa, adăugând că reprezentanţii celor trei state vor participa la reuniunea ONU. TAP este unul din gazoductele care concurează pentru transportul gazelor din zăcământul Shah Deniz II din Azerbaidjan către Europa, menit să reducă dependenţa de actualele livrări din Rusia.
Acţionarii TAP sunt EGL din Elveţia (cu 42,5%), Statoil din Norvegia (42,5%) şi E.ON Ruhrgas din Germania (15%). Şi grupul energetic Enel şi-a exprimat interesul de a investi în proiect. Azerbaidjanul furnizează gaze naturale spre Turcia, Georgia, Rusia şi Iran, iar o parte din gazul natural venit din Azerbaidjan este revândut în Grecia. Până în 2025 producţia totală de gaze naturale a Azerbaidjanului va ajunge la 50 miliarde metri cubi, ceea ce va face din Azerbaidjan unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa europeană a gazelor naturale.
