Asia Centrală, obiectiv strategic pentru președinția românească a Consiliului UE

Asia Centrală, obiectiv strategic pentru președinția românească a Consiliului UE

Asia Centrala, regiune importanta pentru diplomatia UE

Asia Centrala, regiune importanta pentru diplomatia UE

Ministrul român Teodor Meleşcanu a participat recent la reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles, unde a subliniat importanţa menţinerii angajamentului UE faţă de stabilitatea şi securitatea statelor din Asia Centrală, afirmând că, în contextul preluării mandatului Preşedinţiei Consiliului UE, România va continua să manifeste un interes special pentru regiune şi în favoarea dinamizării relaţiilor UE cu aceste state. Potrivit unui comunicat transmis de MAE român, citat de KARADENIZ PRESS, la reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles au fost abordate subiecte de actualitate de pe agenda europeană, precum Asia Centrală, Bosnia şi Herţegovina, Ucraina, Yemen.

Reuniune ministerială

În cadrul discuţiei privind Asia Centrală, miniştrii au evaluat situaţia de ansamblu din regiune, în pregătirea reuniunii ministeriale UE-Asia Centrală, din 23 noiembrie 2018. Au fost evidenţiate perspectivele principalelor evoluţii din cele cinci state central-asiatice şi posibilităţile de dezvoltare a cooperării UE – Asia Centrală.
„În intervenţia sa, ministrul afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, a subliniat importanţa menţinerii angajamentului UE faţă de stabilitatea şi securitatea statelor din Asia Centrală, arătând că, în contextul preluării mandatului Preşedinţiei Consiliului UE în primul semestru al anului 2019, România va continua să manifeste un interes special pentru regiune şi în favoarea dinamizării relaţiilor UE cu aceste state. În acest sens, ţara noastră va sprijini o implicare mai eficientă şi mai vizibilă a UE în Asia Centrală. În context, a menţionat intenţia organizării la Bucureşti a unei reuniuni ministeriale privind Asia Centrală, ca parte a programului de priorităţi în timpul Preşedinţiei României a Consiliului UE”, informează MAE. (Isac Mihai)

Share our work
Tadjikistanul si Rusia, aproape de finalizarea contractului de inchiriere a celei mai mari baze rusesti din Asia Centrala

Tadjikistanul si Rusia, aproape de finalizarea contractului de inchiriere a celei mai mari baze rusesti din Asia Centrala

russia-base-military-tajikistan.siProcesul de ratificare ce a avut loc saptamana trecuta privind extinderea inchirierii Rusiei a unei baze militare din Tadjikistan este crucial pentru securitatea regionala, a declarat Serghei Nariskin, purtatorul de cuvant al camerei inferioare a Parlamentului rus. Camera inferioara a parlamentului tadjik a ratificat martea trecuta o afacere ce a suferit mai multe amanari privind o baza militara din centrul tarii pana in 2042, relateaza RIA Novosti, citata de Karadeniz Press. Intelegerea trebuie aprobata acum de Camera superioara a Parlamentului tadjik si semnarea de catre presedintele Emomali Rahmon. Amenintarile terorismului si a traficului de droguri ramana inca foarte puternice „asadar, prin eforturile comune ale celor doua tari – Rusia si Tadjikistan – trebuie sa asiguram securitatea in regiune”, a declarat Naraskin catre omologul sau tadjik, Makhmadsaid Ubaidulloiev. Acesta din urma a declarat ca tara sa este dezvoltarea stabila a Rusiei, fapt ce echivaleaza cu progresul si stabilitatea intregii regiuni. Intelegerea anterioara pentru baza rusa cu numarul 201 – care la o capacitate de 7.000 de soldati asigura Rusiei cea mai mare garnizoara din afara granitelor – urma sa expire la anul. Cu toate acestea, liderul tadjik Emomali Rahmon si liderul de la Kremlin Vladimir Putin au reusit sa se puna de acord pentru prelungirea contractului in vigoare pentru inca 30 de ani. In toamna lui 2012, conform Kommersant, Moscova intentiona sa ofere 200 de milioane de dolari Tadjikistanului, care are frontiera comuna cu partea de nord-est a Afganistanului. Suma mergea catre modernizarea armatei si apararii antiaeriene, asa cum promisese presedintele Vladimir Putin in cursul unei vizite efectuate la Dusanbe in octombrie 2012. Tot acest ajutor al Rusiei vine pentru a cumpara bunavointa celor doua tari in privinta inchiderii bazelor militare inchiriate de americani pentru a sustine razboiul din Afganistan.

Share our work
Rusia „isi cumpara” sprijinul militar al Kirgizstanului si Tadjikistanului

Rusia „isi cumpara” sprijinul militar al Kirgizstanului si Tadjikistanului

Rusia intenţioneaza sa aloce 1,3 miliarde de dolari pentru a oferi asistenţa militara Kirgizstanului şi Tadjikistanului, doua foste republici sovietice vecine cu Afganistanul, relateaza ziarul Kommersant. O parte din aceasta suma, 1,1 miliarde de dolari, este destinata Kirgizstanului, ţara a carei armata are echipamente invechite. Conform Kommersant, Moscova intenţioneaza sa ofere 200 de milioane de dolari Tadjikistanului, care are frontiera comuna cu partea de nord-est a Afganistanului. Suma va fi consacrata modernizarii armatei şi apararii antiaeriene, aşa cum a promis preşedintele Vladimir Putin in cursul unei vizite efectuate la Duşanbe in octombrie. Tot acest ajutor al Rusiei vine pentru a cumpara bunavointa celor doua tari in privinta inchiderii bazelor militare inchiriate de americani pentru a sustine razboiul din Afganistan. In noiembrie 2011, presedintele Kirghistanului, Almazbek Atambaiev, declara ca ca baza aeriana de la Manas, data cu chirie SUA pentru sustinerea operatiunilor din Afganistan, va fi inchisa. Baza Manas, inchiriata de Statele Unite dupa atentatele din 11 septembrie, este cruciala pentru operatiunile din Afganistan si pentru retragerea trupelor planificata de presedintele Barack Obama. Pe de alta parte, Rusia considera in continuare fosta republica sovietica in sfera sa de influenta si a incercat sa convinga autoritatile de la Biskek sa inchida baza in schimbul unui imprumut. De asemenea, Rusia are o baza militara in apropiere de Biskek, mostenire din perioada sovietica. In toamna lui 2011, Rusia a obtinut un avantaj similar in Tadjikistan, tara care a decis ca acordul privind amplasarea bazei militare ruse din Tadjikistan sa fie prelungit pentru inca 49 de ani. „Am stabilit ca vom da directive autoritatilor noastre sa pregateasca si sa semneze in primul trimistru al anului viitor un nou acord cu privire la dislocarea bazei militare ruse pe teritoriul tadjik te un termen de 49 de ani”, a declarat presedintele rus Dmitrii Medvedev, la finele negocierilor ruso-tadjice din Dushambe, la care au luat parte liderul de la Kremlin si omologul sau tadjic Emomalii Rahmon. „Acest acord trebuie sa fie bine conturat si sa reflecte un echilibru al intereselor celor doua tari”, a mai subliniat presedintele rus, citat de mass-media de la Moscova. Decizia vine la scurt timp dupa ce autotoritatile kirghize au anuntat oficial vor inceta colaborarea cu SUA pentru pentru baza militara Manas, intelegere care expira in 2013.

Share our work
Oras din Tadjikistan, sub asediul autoritatilor dupa asasinarea sefului securitatii locale

Oras din Tadjikistan, sub asediul autoritatilor dupa asasinarea sefului securitatii locale

Orasul Khorog din Republica Tadjikistan (Asia Centrala) se afla sub un adevarat asediu de saptamana trecuta, atunci cand generalul-maior Abdullo Nazarov, seful filialei regionale a Comitetului de Stat pentru Securitate Nationala, succesorul KGB-ului sovietic, a fost injunghiat mortal de atacatori necunoscuti. Situat in regiunea indepartata Gorno-Badakshan, in Muntii Pamir de la granita cu Afganistanul, Khorog gazduieste minoritatea etnica Pamiri, care a avut o relatie conflictuala cu guvernul central din capitala Dushanbe, inca din vremea razboiului civil sangeros post-sovietic din anii 1990. Tolib Ayombekov, un dictator militar local din Khorog, este suspectat ca ar fi in spatele asasinatului, iar in conformitate cu guvernul din Tadjikistan, el a refuzat sa se predea si a atacat fortele guvernamentale cand acestea l-au cautat. Orasul este complet rupt de lumea din afara, inclusiv serviciile de telefonie si internet, existand rapoarte ca s-ar purta lupte grele si ca ar exista victime in randul civililor. Rudele oamenilor din Khorog si alti expatriati ingrijorati au inceput sa protesteze in fata ambasadelor tadjice din diferite parti ale lumii, saptamana trecuta. Mai multe proteste au avut loc in ultimele zile in fata Ambasadei Tadjikistanului de la Londra pentru ca aceasta situatie sa inceteze.

Share our work
Tadjikistan: Asasinat mafiot in familia presedintelui

Tadjikistan: Asasinat mafiot in familia presedintelui

O rudă a preşedintelui Emomali Rahmonov a fost asasinată în stilul reglărilor mafiote în Tadjikistan, fostă republică sovietică din Asia Centrală.
Victima este Holmumin Safarov, soţul surorii mai mari a preşedintelui, care conducea serviciile forestiere şi de vânătoare, scrie presa rusă. „Iniţial a fost vizată maşina lui Safarov, apoi acesta a fost ucis cu un glonţ în cap”, a adăugat o sursă anonimă. Potrivit unor surse din serviciile secrete tadjice, preluate de agenţiile de presă ruse, crima s-a produs la puţin timp după miezul nopţii, într-o suburbie a capitalei Duşanbe, în zona autogării. Autorii crimei s-au folosit de un pistol Makarov.
Tadjikistanul, o republică din Asia Centrală şi cea mai săracă dintre fostele republici sovietice, este condusă cu o mână de fier, din 1992, de preşedintele Emomali Rahmonov. Această ţară, care are o frontieră de 1.340 de km cu Afganistanul, este una din principalele rute de tranzit al drogurilor afgane, exportate inclusiv în Rusia şi ţări europene, precum şi teatrul de operaţiuni al unor grupări islamiste, potrivit autorităţilor.
Situaţia de aici rămâne fragilă după acordul de pace încheiat în 1997, prin care s-a pus capăt războiului civil între putere şi insurgenţii islamişti. Acest conflict, care a izbucnit după dezmembrarea URSS, s-a soldat cu aproximativ 150.000 de morţi. Presa rusă a evocat în trecut implicarea unor oficiali ai regimului în traficul de droguri afgane.

Share our work