de Isac Mihai | iun. 21, 2021 | Federatia Rusa, Știri, UE
Liderul de la Minsk, Alexandr Lukașenko, sub sancțiunile UE
UE a decis să taie importante surse de venit ale regimului din Belarus, pentru a sancţiona acţiunea acestuia de a redirecţiona către Minsk un avion luna trecută pentru a-l aresta pe jurnalistul opozant Roman Protasevici.
Decizia a fost aprobată în unanimitate de miniştrii de externe din statele UE, au doi participanţi la reuniunea Consiliului UE Afaceri Externe, desfăşurată la Luxemburg.
”Aceasta nu se întâmplă în fiecare zi, dar (acum) UE este pe aceeaşi linie”, a declarat ministrul de externe luxemburghez, Jean Asselborn. ”Avem deja sancţiuni care vizează persoane. Iar acum avem sancţiuni în şapte sectoare economice, începând de la arme şi până la tutun sau îngrăşăminte, adică potasiu”, un important produs de export pentru Belarus, a precizat el.
Tihanovskaia, sfetnic UE
”Sunt măsuri care vor afecta masiv Belarusul şi veniturile acestui stat, aşadar şi fondurile de care depind Lukaşenko şi regimul său”, a spus la rândul său ministrul de externe german Heiko Maas.
Miniştrii de externe din statele UE au discutat mai întâi cu opozanta belarusă în exil Svetlana Tihanovskaia, apoi au început reuniunea Consiliului UE Afaceri Externe, la care au aprobat adăugarea a 78 de nume şi 8 entităţi pe lista responsabililor belaruşi sancţionaţi pentru reprimarea opoziţiei.
UE va sista astfel importurile anumitor tipuri de potasiu şi de produse petroliere din Belarus, printre care şi motorina. Noile sancţiuni au şi o componentă financiară, fiind interzise orice împrumuturi sau vânzarea unor anumite produse financiare către bănci sau alte instituţii financiare publice belaruse. Va fi de asemenea consolidat embargoul european asupra armelor, pentru a include aici şi armele de vânătoare şi de sport, precum şi interzicerea vânzării către Belarus a produselor cu dublă întrebuinţare (civilă şi militară) şi a echipamentelor de supraveghere.
Presiuni europene
Prin această nouă serie de sancţiuni liderii UE speră să-l facă pe preşedintele Aleksandr Lukaşenko să cedeze şi să părăsească puterea. Sancţiunile ”sunt un mijloc de a face presiune asupra guvernului din Belarus şi ele vor face rău”, a spus şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, în timp ce opozanta Tihanovskaia crede că aceste măsuri ”pot contribui la încetarea violenţei şi eliberarea oamenilor”.
Totuşi, sancţiunile instituite până în prezent, care vizează 88 de membri ai regimului, inclusiv pe Lukaşenko, nu au avut nicidecum un asemenea efect, reprimarea opoziţiei belaruse accentându-se. (K.P.)
de Isac Mihai | sept. 18, 2020 | România, Știri, UE
Parlamentul European declară război regimului Lukașenko
Parlamentul European (PE) a adoptat o rezoluţie prin care nu-l mai recunoaşte pe Alexandr Lukaşenko drept preşedinte al Belarusului, calificată de Minsk drept „agresivă”, „îndepărtată de realitate” şi „dezechilibrată”, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Pe de altă parte, mai multe state membre ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), printre care şi România, au constituit o misiune de experţi independenţi pentru investigarea încălcării drepturilor omului şi fraudelor electorale în Belarus.
În rezoluţia votată cu 574 de voturi pentru, 37 împotrivă şi 82 de abţineri, Parlamentul European a respins rezultatele alegerilor prezidenţiale desfăşurate în Belarus pe 9 august, câştigate de preşedintele Aleksandr Lukaşenko cu 80% din voturi.
Alegeri fraudate
PE consideră că alegerile au fost fraudate şi „au încălcat toate standardele internaţionale”, motiv pentru care eurodeputaţii solicită Uniunii Europene impunerea de sancţiuni şi subliniază că legislativul european nu-l va mai recunoaşte pe Lukaşenko drept preşedinte începând cu data de 5 noiembrie, când acestuia îi expiră actualul mandat.
Ministerul de Externe belarus a transmis printr-un comunicat că Parlamentul European, „care se descrie drept o structură serioasă, obiectivă şi democratică, nu a avut suficientă voinţă politică să privească dincolo de nasul său, să depăşească parţialitatea şi să nu devină ostatic al diverselor teme”.
„Analiza a fost înlocuită de un şir de propuneri emoţionale care nu duc nicăieri. Parlamentarii europeni ar trebui să aibă un minim de cunoştinţe de drept internaţional şi să respecte suveranitatea statelor terţe”, adaugă MAE belarus.
Misiune internațională
Tot joi, Ministerul de Externe danez a anunţat că un grup de state membre ale Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) au constituit o misiune de experţi independenţi pentru investigarea încălcării drepturilor omului şi fraudelor electorale la scrutinul prezidenţial din Belarus.
Această misiune, care va investiga numeroasele relatări privind încălcări ale drepturilor omului înaintea, în timpul şi după alegerile din 9 august, urmează să publice un raport într-un termen de şase săptămâni, potrivit MAE danez.
Membrii OSCE care au constituit această misiune sunt Danemarca, Belgia, Canada, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Franţa, Islanda, Letonia, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, România, Slovacia şi SUA.
Tihanovskaia la Bruxelles
La rândul său, purtătorul de cuvânt al diplomaţiei europene a anunţat că opozanta belarusă Svetlana Tihanovskaia este aşteptată luni la Bruxelles, unde se va întâlni cu miniştrii de externe din statele UE.
„Înaltul reprezentant Josep Borrell va organiza luni dimineaţă la Bruxelles o reuniune informală cu doamna Svetlana Tihanovskaia şi miniştrii afacerilor externe ai statelor membre ale UE”, a declarat purtătorul de cuvânt Peter Stano.
Opozanta, refugiată în Lituania după alegerile din 9 august, va merge după această întâlnire la Parlamentul European. Aceasta este a doua ei deplasare oficială externă, după cea efectuată la Varşovia.
Tihanovskaia a anunţat că pregăteşte o listă cu membri ai forţelor de ordine responsabili pentru violenţele şi arestările arbitrare survenite în timpul manifestaţiilor împotriva preşedintelui Lukaşenko, în vederea unor eventuale acţiuni penale în viitor.
Miniştrii europeni de externe vor discuta despre sancţiunile pe care UE intenţionează să le adopte împotriva responsabililor de la Minsk, acestea urmând să fie supuse aprobării liderilor statelor UE la summitul din 24-25 septembrie. (N.G.)
de Isac Mihai | aug. 31, 2020 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE
Alexandr Lukașenko, un aliat cheie al liderului rus Vladimir Putin
Reprezentanta opoziţiei din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, se va adresa vineri, 4 septembrie, Consiliului de Securitate al ONU, a transmis într-o declaraţie un purtător de cuvânt al opozantei, relatează mass-media străină citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Tihanovskaia se va adresa Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite prin intermediul unei legături video, la invitaţia Estoniei, ţară care are în prezent statutul de membru nepermanent în organismul ONU, au declarat pentru mass-media surse apropiate.
Surse diplomatice, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS, au declarat că este exclusă orice posibilitate ca acest organism să adopte o declarație de condamnare a administrației Lukașenko datorită opoziției Rusiei și Chinei, membri permanenți în Consiliul de Securitate al ONU.
Svetlana Tihanovskaia a candidat la alegerile prezidenţiale din 9 august din Belarus, iar susţinătorii săi consideră că ea a câștigat acest scrutin. Reprezentanta opoziţiei a fugit în Lituania după votul pe care preşedintele Aleksandr Lukaşenko a susţinut că l-a câştigat cu o amplă majoritate, ceea ce a dus la proteste în masă în Republica Belarus.
Președintele Vladimir Putin, pavăză pentru Lukașenko
Lukașenko, invitat la Moscova
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, și omologul său din Belarus, Aleksandr Lukaşenko, au decis să se întâlnească la Moscova în săptămânile următoare, a anunţat Kremlinul.
Cei doi șefi de stat au discutat, duminică, la telefon, despre consolidarea relaţiilor între Rusia şi Belarus şi despre extinderea cooperării bilaterale. ”S-a convenit să se organizeze o întâlnire la Moscova în săptămânile următoare”, a anunţat într-un comunicat Kremlinul. Liderul de la Kremlin l-a felicitat pe Lukașenko cu ocazia zilei de naștere.
Putin a declarat joi că este pregătit să desfăşoare forţe în Belarus dacă protestele post-electorale degenerează în această ţară, cerând totodată părţilor o soluţionare negociată.
Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, la putere din 1994, se confruntă cu o mişcare inedită de contestare după alegerile de la 9 august, care l-au dat câştigător cu 80% din sufragii şi pe care opoziţia le-a denunţat ca fiind frauduloase.
Războiul declarațiilor
Rezultatele alegerilor prezidenţiale au fost respinse de Uniunea Europeană, care pregăteşte sancţiuni împotriva unor înalţi reprezentanţi ai regimului belarus şi i-a cerut lui Aleksandr Lukaşenko să dialogheze cu opoziţia. Lukaşenko a refuzat în schimb orice concesie şi denunţă un complot occidental menit a-l înlătura de la putere. Singurul său sprijin rămân Rusia și China, care au recunoscut deja victoria lui Lukașenko.
Primele manifestaţii din Belarus după alegerile de la 9 august au fost reprimate prin forţă. Conform mass-media trei persoane au murit, mai multe zeci au fost rănite şi peste 7.000 au fost arestate. (K.P.)
