PE vrea să ofere noi avantaje țărilor Parteneriatului Estic

PE vrea să ofere noi avantaje țărilor Parteneriatului Estic

 

Comisia de afaceri externe a Parlamentului European a aprobat o rezoluție privitoare la un nou model de cooperare între UE și țările din cadrul Parteneriatul Estic, ce presupune mai multe stimulente pentru aceste țări. Documentul conține o serie de recomandări, adresate instituțiilor UE privind elaborarea soluțiilor care vor fi prezentate în cadrul summit-ului Parteneriatului Estic ce se va desfășura pe 24 noiembrie 2017 la Bruxelles.

Rezoluția PE face referire la oferirea unor noi stimulente țărilor din Parteneriatul Estic, care au obținut succese considerabile în implementarea reformelor recomandate de UE. Astfel, Republica Moldova, Georgia și Ucraina vor avea posibilitatea să adere la uniunea vamală și energetică europeană, dar și la zona Schengen. Totodată, statele respective vor putea beneficia de anularea tarifelor la roaming și se vor putea alătura politicii comune de securitate și apărare a UE. Europarlamentarii au mai recomandat și crearea unui fond pentru cele trei țări ale Parteneriatului Estic care va asigura investițiile de stat și private pentru proiectele de infrastructură socio-economică. La nivelul UE, astfel de discuții au existat și în trecut, fiind menite să ofere noi obiective guvernelor din aceste trăi țări în ideea democratizării și implementării reformelor.

Share our work
Bucuresti. Spatiul Extins al Marii Negre, in atentia transportatorilor feroviari

Bucuresti. Spatiul Extins al Marii Negre, in atentia transportatorilor feroviari

Spaţiul Extins al Mării Negre, zonă mediană a platformei eurasiatice, experimentează o evoluţie economică intensă, ce trebuie susţinută şi impulsionată şi prin investiţii în sectorul feroviar, care să faciliteze interconectarea reţelelor feroviare regionale, naţionale şi transcontinentale, crescând astfel mobilitatea sustenabilă a mărfurilor şi pasagerilor.
Intensificarea activităţii industriale, sporirea consumului intern, creşterea nivelului de investiţii străine directe, în special în extrema estică a SEMN, mărirea volumului schimburilor comerciale pe axa Est – Vest, sunt factori ce determină apariţia oportunităţilor de dezvoltare pentru domeniul feroviar. Summitul Feroviar de Investitii in spatiul extins al Marii Negre – „Zilele Feroviare 2012” – reuneste la Bucuresti, in perioada 9-10 octombrie 2012, elita politica si feroviara europeana si asiatica pentru a identifica formulele legislative, administrative, comerciale si tehnice pentru cresterea volumelor de marfa pe calea ferata de pe platforma eurasiatica.
Aflat la a VII-a editie, evenimentul strategic organizat de Asociatia Industriei Feroviare din Romania si Club Feroviar, sub egida CER si UNIFE, se va concentra pe subiecte privind investitiile in Spatiul Extins al Marii Negre, care cuprinde tari din Europa Centrala si de Est pana in Asia Centrala, cu o atentie speciala pe proiectele privind dezvoltarea coridoarelor de transport. Regiunea Marii Negre sta in centrul unei arii de interes ce se intinde pana spre Marea Baltica sau pana in zona Marii Caspice. Astfel, in Europa, spatiul Marii Negre reprezinta punctul final al unor coridoare pan-europene, care pornesc din Europa Centrala sau de la Marea Baltica, in timp ce in Asia, tarile caucaziene transmit si preiau spre si dinspre Marea Caspica fluxuri de transport prin coridorul TRACECA, in care s-a implicat si Iranul.
Tarile din Asia Centrala delimiteaza astfel inspre vest, in Asia, aria de interes largita a spatiului Marii Negre, in care se poate include in sud Iranul, iar in nord Rusia. In Europa, aceasta arie extinsa include astfel tarile de pe coasta adriatica si tarile central-europene, conectate prin toate rutele de transport catre aceasta poarta a Europei care este Marea Neagra. Dezvoltarea infrastructurii de transport in aceste tari prioritizeaza acele segmente care fac parte din coridoarele pan-europene, coridoare definite spre a lega centrul Europei de spatiul Marii Negre.

Afganistantul vrea cale ferată până la Marea Neagră

În altă ordine de idei, Afganistanul este în discuţii cu SUA privind deschiderea unei noi rute de cale ferată până la Marea Neagră, care va trece prin Asia Centrală şi Caucazul de Sud, scria recent presa rusă. Ministrul adjunct afgan de externe, Jawed Ludin, a declarat miercurea trecută, la Washington, că ideea discutată cu autorităţile americane este de a crea un coridor alternativ de transport pentru Afganistan.
Vorbind în faţa experţilor Institutului pentru Asia Centrală şi Caucaz din cadrul Universităţii Johns Hopkins, ministrul afgan a declarat că, în plus la căile de tranzit existente la est şi vest prin Pakistan şi Iran, guvernul de la Kabul aspiră la un coridor spre Marea Neagră, care să-i permită utilizarea căii ferate, care câştigă din nou astăzi teren în faţa altor mijloace de transport. Noul coridor de transport ar urma să tranziteze Turkmenistanul, Azerbaidjan, Georgia şi o partea din teritoriul Turciei.
Jawed Ludin a spus că a ridicat această problema în faţa guvernului Statelor Unite şi că a primit asigurări de sprijin în acest sens. În cadrul acestui demers, s-au purtat deja negocieri separate cu Turkmenistan, Azerbaidjan, Georgia şi Turcia, a mai afirmat el. Ministrul adjunct de externe afgan a subliniat că noul traseu va permite ţării sale, care nu are ieşire la mare, un coridor de transport alternativ care să-i asigure acces la porturile maritime. El a menţionat că ruta este aproape gata, dat fiind faptul că o cale ferată există de la punctul de control control Aakina, de la graniţa afgană, până la Marea Neagră.

Share our work
Istanbul: Summit-ul antitero, cu ochii pe Siria si Iran

Istanbul: Summit-ul antitero, cu ochii pe Siria si Iran

Reprezentanţi din circa 30 de ţări vor reflecta asupra mijloacelor de combatere a terorismului pe plan global în cadrul unui forum care va avea loc joi şi vineri la Istanbul, ocazie cu care va fi abordată situaţia din Siria şi problema nucleară din Iran, două ţări vecine cu Turcia.
Forumul ministerial al luptei împotriva terorismului este o iniţiativă lansată anul trecut pe marginea Adunării Generale a ONU şi a cărei primă ediţie a avut loc în septembrie la New York. Secretarul de stat american, Hillary Clinton, a cărei ţară coprezidează acest forum, va participa la lucrările primei zile, în principal politică, organizată la nivel de miniştri de externe.
Ziua de vineri va fi consacrată unei sesiuni tehnice. Vizita lui Clinton la Istanbul va încheia un turneu în Scandinavia şi Caucaz. Pe agenda discuţiilor la forum se va afla o serie largă de subiecte, în primul rând întărirea luptei antiteroriste pe plan global, dar şi alte subiecte de actualitate, precum situaţia din Siria şi programul nuclear al Iranului.
Vor fi propuse spre dezbatere participanţilor mai multe documente şi proiecte privind desfăşurarea unei lupte mai globale împotriva terorismului. Pentru joi este prevăzută o conferinţă de presă comună a secretarului de stat american şi a ministrului turc de externe, Ahmet Davutoglu. Uniunea Europeană va fi reprezentată de şefa diplomaţiei sale, Catherine Ashton.

Share our work
NATO: Prima etapa a scutului antiracheta e oficiala

NATO: Prima etapa a scutului antiracheta e oficiala

NATO a oficializat duminică prima etapă a amplasării scutului antirachetă destinat să protejeze Europa de eventualele tiruri provenite din Orientul Mijlociu, în special din Iran, un proiect propus de Washington dar care a fost întâmpinat cu ostilitate de Moscova.
„Acest sistem de apărare antirachetă este indispensabil. Trebuie să fim pregătiţi să facem faţă oricăror ameninţări reale” a declarat secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, înainte de deschiderea summit-ului Alianţei Nord-Atlantice ce se va desfăşura până luni, la Chicago. Oportunitatea ridicării şi consecinţele geopolitice şi geostrategice ale instalării acestui scut antirachetă au fost studiate timp de mai mulţi ani, iar proiectul a fost lansat în anul 2010, fiind prezentat drept „cheia de boltă” a Alianţei atlantice, structură militară suprastatală a cărei menire este de a asigura securitatea colectivă a celor 28 de state membre din Europa şi America de Nord.
Pentru NATO, principalul pericol nu mai vine din Rusia, aşa cum se întâmpla în perioada Războiului Rece, ci din zona fierbinte a Orientului Mijlociu unde pot apărea sisteme de rachete capabile să lovească ţinte în Europa. Principalul pericol din această zonă este considerat a fi Iranul, un stat care dispune deja de rachete balistice cu rază de acţiune de 2.000 – 2.500 de kilometri, capabile să lovească ţinte în sud-estul Europei.
Scutul antirachetă va fi compus dintr-un radar ultra-puternic şi performant, instalat în Anatolia (Turcia), sisteme de rachete SM-3 aflate pe fregatele Aegis din Marea Mediterană şi interceptoare amplasate în România şi Polonia. Întregul scut antirachetă va fi controlat de la comandamentul NATO de la baza Ramstein, din Germania. Rusia consideră acest proiect de scut drept o ameninţare la adresa securităţii sale şi solicită să fie asociată acestui sistem, sau să primească garanţii că acest scut nu este îndreptat împotriva sa. NATO a refuzat însă categoric aceste propuneri din partea Moscovei, dorind să-şi păstreze capacitatea strategică de manevră.

O parte din România, apărată deja antibalistic

Preşedintele Traian Băsescu a declarat la Chicago, după participarea la Consiliul Nord-Atlantic, că a fost declarată capacitatea interimară antirachetă a Alianţei, afirmând că, începând de duminică, partea de sud-est a Europei şi parte din teritoriul României sunt protejate antibalistic. „Cu privire la apărarea antirachetă, aici vorbim de o decizie deja adoptată acum: a fost declarată capacitatea interimară antirachetă a Alianţei. Şi vă pot spune că promotorii acestui obiectiv au fost SUA, Spania, Polonia şi România, ca state care vor avea site-urile antirachetă funcţionale în următoarele etape: site-ul din România va fi funcţional în 2015. Aici aş face o menţiune care ţine,de data aceasta, de interesele noastre. În momentul de faţă, prin capacitate interimară nu înseamnă o soluţie definitivă, după cum spune chiar numele deciziei adoptate astăzi. Înseamnă că NATO încă nu şi-a atins obiectivul de a avea protejate toate statele membre NATO din Europa, dar pe o geometrie variabilă, partea de sud-est a Europei este protejată în momentul de faţă, începând de astăzi”, a spus Băsescu, după participarea la NAC.
Potrivit lui Băsescu, decizia de la Chicago este una politică menită să aducă siguranţă cetăţenilor din statele membre NATO, iar România consideră că trebuie făcut public respectivul document. „Punctul de vedere al României a fost că trebuie făcut public acest document cu toată geografia lui. Vom vedea dacă aşa va fi sau nu, dar vă pot spune că, în unele perioade, măcar parţial, teritoriul României în momentul de faţă este protejat de lovituri ale unor rachete balistice. În opinia mea, dincolo de a fi o decizie tehnică, această decizie este una politică şi ea vine să garanteze cetăţenilor din statele membre NATO, în primul rând că ne ducem la îndeplinire obiectivele. Este, în primul rând, un mijloc de protejare a obiectivelor strategice, dar şi a comunităţilor de pe teritoriul statelor NATO”, a completat Băsescu.

Baza de la Deveselu

Preşedintele a subliniat că România va fi deplin şi permanent protejată numai după intrarea în funcţiune a componentelor sistemului care se amplasează pe teritoriul României. „Până atunci, aşa cum v-am spus, suntem pe o geometrie variabilă a sistemului de protecţie, dar nu va exista de astăzi nicio clipă în care măcar sudul României să nu fie protejat”, a adăugat Băsescu. Şeful statului a precizat că, în ceea ce priveşte capacitatea operaţională a sistemului de apărare, ea este variabilă în prezent.
„Vizează mai multe ţări, ea este variabilă pentru că este pe nave în momentul de faţă şi ce fac navele va putea fi substituit abia când capacităţile de pe teritoriul nostru vor intra integral în funcţiune. Şi atunci ce fac acum una sau două nave acoperind sud-estul Europei va face atunci site-ul de la Deveselu. Şi acela va fi fix, navele se mai mişcă, au problema asta. Dar era foarte important şi semnalul politic şi voinţa ca această capabilitate să fie funcţională la acest summit. Deci, ceea ce va face site-ul de la Deveselu face acum activ când o navă, când două, amplasate în nişte zone din care pot îndepărta pentru sud-estul Europei, dar pentru România nu tot timpul, doar când sunt două, când e una e doar sudul României acoperit”, a explicat Băsescu.

Share our work
Turcia accepta prezenta UE la summitul NATO doar daca e invitata si OCI

Turcia accepta prezenta UE la summitul NATO doar daca e invitata si OCI

Turcia intenţionezăa să voteze împotriva participării UE la summitul NATO de la Chicago,  dacă nu va fi invitată şi Organizaţia de Cooperare Islamică (OCI).
Decizia este un semnal al amplificării dezamăgirii faţă de blocul comunitar, în contextul în care preşedinţia semestrială a UE va fi preluată din iulie de Cipru, ţară pe care Ankara refuză să o recunoască. Conform cotidianului turc Zaman, Ankara a precizat că va bloca participarea UE la summitul NATO dacă la reuniune nu va fi invitată şi OCI. Opoziţia Turciei pare să pună NATO într-o situaţie stânjenitoare, în condiţiile în care, conform unor informaţii, preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy şi preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso au primit deja invitaţia de a participa la dineul de deschidere a summitului de la Chicago.
Pentru a participa la summitul NATO, UE ca entitate are nevoie de o invitaţie, iar Turcia, membră NATO din 1952, are puterea de a se opune. UE a căpătat o mai mare greutate politică în urma Tratatului de la Lisabona. Bruxellesul participă la eforturile de reconstrucţie şi democratizare din Afganistan, fiind de aşteptat ca rolul său să crească după retragerea NATO din această ţară în 2013.
Cotidianul turc Hürriyet, citat de EurActiv, publică declaraţia unui oficial turc rămas sub protecţia anonimatului care a spus că Ankara nu a numit participarea la summit a Organizaţiei de Cooperare Islamică drept condiţie pentru prezenţa UE, dar a confirmat că Ankara se va opune participării Bruxellesului la reuniunea de la Chicago.
“NATO nu ar trebui să irosească timp în încercarea de a invita mai mulţi reprezentanţi de la organizaţii din afară”, a spus sursa citată, care a salutat OCI, un bloc de 56 de state, pentru spriijinul acordat NATO în Libia,”’nu mai redus decât al UE”. Turcia susţine că, până la aderarea Republicii Cipru la UE în 2004, relaţiile sale în cadrul NATO mergeau destul de bine. De atunci, Ankara a împiedicat NATO să schimbe informaţii cu UE sub justificarea că Cipru nu este membru al Parteneriatului pentru Pace, un program NATO considerat anticamera pentru aderarea la Alianţă. Cipru va prelua de la 1 iulie preşedinţia semestrială a UE, însă Turcia a avertizat că îşi va îngheţa relaţiile cu UE în această perioadă.
Turcia a refuzat să accepte şi participarea Israelului la summitul NATO, care se va desfăşura pe 20 şi 21 mai, întrucât autorităţile israeliene nu au prezentat scuze pentru moartea a nouă cetăţeni turci în anul 2010, în urma unui atac al marinei israeliene asupra unor ambarcaţiuni cu ajutoare şi activişti pro-palestinieni ce se îndreptau către Fâşia Gaza.

Share our work