de Vitalie Goncearov | oct. 24, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, UE, Uncategorized @ro
Executivul de la Stockholm a decis sa nu mai prelungeasca programul de schmburi militare cu Rusia, potrivit proiectului de buget al guvernului suedez publicat vineri, informeaza RIA Novosti. ‘Guvernul a decis sa nu prelungeasca programul de actiuni comune care reglementeaza cooperarea intre fortele armate ale celor doua tari. Acest lucru inseamna suspendarea cooperarii intre fortele armate suedeze și Rusia’, se precizeaza in document. Executivul suedez afirma ca militarii ruși ‘actioneaza intr-un mod din ce in ce mai provocator in regiunea baltica’ și ca au avut loc ‘incalcari ale integritatii teritoriale ale tarilor’ din regiune.
Totodata, cabinetul de miniștri subliniaza ca ‘aceasta situatie va continua’, deși ‘o agresiune militara directa impotriva Suediei este considerata putin probabila’. Cu toate acestea, documentul cere consolidarea de urgenta a capacitatilor de aparare a tarii. Nici Germania nu este dispusa inca relanseze relatia cu Rusia. Cancelarul german, Angela Merkel, considera ca nu exista motive pentru ridicarea sanctiunilor impuse de Uniunea Europeana impotriva Federatiei Ruse. Cancelarul german a facut o declaratie in acest sens vineri, in timpul summitului Uniuniii Europene de la Bruxelles. Potrivit Angelei Merkel, Uniunea Europeana a ajuns la concluzia ca acordurile de la Minsk, dintre Ucraina, Rusia si separatistii prorusi, nu au fost indeplinite. „Prin urmare, nu vedem niciun motiv pentru a putea vorbi despre ridicarea sanctiunilor” – a subliniat cancelarul german, adaugand ca in estul Ucrainei nu se respecta regimul de incetare a focului si ca, de la intrarea in vigoare a acordurilor de la Minsk, in Donbas au fost ucise peste 300 de persoane.
de Razvan Iorga | mai 19, 2014 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Moscova face din nou uz de retorica specifica prin care anunta retragerea militara de granitele Ucrainei, dar acest lucru nu se produce in realitate. In schimb, NATO acuza din nou ca acestea sunt doar vorbe goale, fara o acoperire reala in teren. Seful statului rus Vladimir Putin a ordonat luni retragerea trupelor care efectueaza manevre in apropiere de frontiera cu Ucraina, iar Moscova cere Kievului sa-si retraga „imediat” trupele din estul tarii, a anuntat Kremlinul.
La randul sau, Moscova a indemnat Ucraina „sa puna capat imediat operatiunii represive si violentelor si sa retraga trupele”, a mai anuntat Kremlinul. Diplomatia ucraineana a trimis Moscovei o nota de informare cu propunerea de a initia „imediat” activitati comune in scopul stabilizarii situatiei la frontiera ruso-ucraineana. Kievul a propus Moscovei sa ia masuri pentru a stabiliza situatia in regiune, iar „lipsa unei reactii corespunzatoare din partea Rusiei va fi calificata de partea ucraineana drept o incalcare a angajamentelor si acordurilor bilaterale”, afirma diplomatia de la Kiev. La randul sau, Ministerul rus de Externe a afirmat ca va examina propunerea autoritatilor ucrainene, potrivit adjunctului ministrului rus de Externe Grigori Karasin.
NATO nu vede nicio schimbare
In schimb, NATO a anuntat ca nici de data aceasta promisiunile Rusiei nu sunt reale. Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, sustine ca nu a vazut „nicio dovada” ca Rusia a inceput sa isi retraga trupele mobilizate de mai multe saptamani in apropiere de frontiera ucraineana, in timp ce presedintele Vladimir Putin a anuntat luni intoarcerea lor in cazarmi.
„Din nefericire, trebuie sa spun ca nu am vazut nicio dovada ca Rusia a inceput retragerea” trupelor, a declarat in cadrul conferintei sale de presa lunare Rasmussen, la cateva ore dupa anuntul lui Putin. „Aceasta este a treia declaratie a lui Putin, dar noi nu am vazut inca o retragere”, a adaugat secretarul general al Aliantei Nord-Atlantice. „Regret, deoarece ar fi fost semnul unei detensionari si daca intr-o zi vom vedea semnele unei retrageri, voi fi primul care ma voi bucura”, a explicat el. Rusia a anuntat in repetat randuri ca si-a retras trupele de la frontiera cu Ucraina, isi aceste lucruri s-au dovedit de fiecare data false.
Finlanda si Suedia vireaza ar putea adera la structurile Aliantei Nord-Atlantice
Pe de alta parte, tot mai multe tari europene, neafiliate inca la NATO, ar putea cere aderarea la acest bloc militar. Totul pe fondul tensiunilor din Ucraina. Cele mai noi „posibile pretendente” sunt Finlanda si Suedia. Ministrul finlandez al apararii, Carl Haglund, a declarat luni pentru portalul YLE ca acesta ar putea fi un efect al crizei ucrainene.
‘Este oarecum paradoxal ca actiunile Rusiei au adus Finlanda si Suedia mai aproape ca oricand de aderarea la NATO. Nu cred ca aceasta era intentia Rusiei’, a declarat ministrul Haglund la o conferinta a formatiunii pe care o conduce, Partidul Popular Suedez din Finlanda (RKP). El a subliniat in acest context ca Finlanda trebuie sa se angajeze intr-o dezbatere serioasa despre securitate si aparare, iar partidul pe care-l conduce ar trebui sa-si formuleze o pozitie oficiala cu privire la aceste probleme pana cel tarziu la conferinta de anul viitor. Celelalte trei tari scandinave, Danemarca, Norvegia si Islanda, sunt membri fondatori ai NATO, in timp ce Finlanda si Suedia au ales pana in prezent politica neafilierii la blocurile militare. O posibila admitere a celor doua tari scandinave in NATO ar avea implicatii considerabile pentru Rusia, mai ales daca analizam cazul Finlandei, ce are cu aceasta o frontiera de 1.200 de kilometri.
Se strange lantul in jurul Rusiei
In cazul unei consolidari a cooperarii Aliantei cu Ucraina si Georgia, atunci NATO ar avea sub control intreaga vecinatate vestica a Rusiei, de la Oceanul Arctic, pana in Marea Neagra si Caucaz. De altfel, Finlanda, Suedia, Ucraina si Georgia sunt singurele state din afara NATO care au participat la programul de aplicatii Response Force, desfasurat de Alianta in anul 2006 in insulele Capului Verde, din vestul Africii, constata agentia rusa de presa. Finlanda a semnat luna trecuta un memorandum de intelegere cu NATO, ce permite navelor si avioanelor Aliantei sa stationeze pe teritoriul sau si prevede posibilitatea ca armata finlandeza sa primeasca asistenta daca solicita acest lucru. In opinia agentiei RIA Novosti, acest acord inseamna practic ca Finlanda va fi sub protectia Articolului 5 din Tratatul Nord-Atlantic, ce prevede apararea colectiva a membrilor Aliantei.
Si Suedia a semnat la randul ei un acord asemanator cu NATO. Analistii militari au subliniat adesea ca gradul de compatibilitate al armatei suedeze cu standardele NATO este mai ridicat decat cel al multor state deja membre ale Aliantei. Aderarea la NATO a fost evocata si de partidul premierului finlandez Jyrki Katainen, Coalitia Nationala, unii membrii marcanti ai formatiunii propunand un referendum pe acest subiect.
de Razvan Iorga | mai 12, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Situatia anexarii Crimeei de catre Federatia Rusa angreneaza Europa intr-o noua perioada in care cursa inarmarilor se va relua. Producatorii de armament incearca sa profite de reinarmarea Europei de Nord ca urmare a crizei ucrainene, care ar putea determina restul continentului – conform unor analisti in domeniul apararii – sa se concentreze pe consolidarea programelor de aparare pentru a face fata amenintarilor Rusiei, comenteaza luni France Presse, citata de Agerpres. Suedia a fost prima tara care a anuntat in aprilie o crestere a cheltuielilor militare pentru urmatorii zece ani, ca raspuns la ocuparea Crimeii de catre Rusia.
Polonia, deja angajata intr-un efort ambitios de modernizare a fortelor sale armate, a anuntat pentru urmatorii doi ani un plan de achizitii pentru 82 de drone de diferite tipuri, primele urmand sa fie livrate in 2016. Totodata, presa a evocat oferta primita de ministerul polonez al apararii privind elicopterele de lupta, insa aceasta nu a fost confirmata. ‘Asistam la o divizare a Europei intre statele din Nord si statele din Vest care spun ca aceasta criza va trece’, a declarat Jean-Pierre Maulny, directorul adjunct al Institutului de Relatii Internationale si Strategice. Franta, care a vandut in 2011 doua port-elicoptere de tip Mistral Rusiei, prefera sa astepte prima livrare in octombrie inainte de a pune in discutie contractul, in ciuda presiunilor mari din partea Washingtonului. tarile din Nord au insa o alta experienta legata de puterea Rusiei.
Anul trecut, Suedia, Finlanda, tarile baltice si Polonia au cerut in van ca Europa sa-si reorienteze strategia sa de securitate privind apararea teritoriului, in marja pregatirii summit-ului european din decembrie dedicat problematicii apararii, a mai precizat Jean-Pierre Maulny. Aceste state sunt indignate de sporirea capacitatii militare ruse in zona arctica si a numeroaselor zboruri si manevre aeriene ruse. ‘Dar daca ar avea loc o interventie rusa in estul Ucrainei, este probabil ca schimbarea care se produce in tarile din nord sa aiba loc si in restul Uniunii Europene’, a adaugat Maulny.
Constrangerile bugetare sunt un obstacol evident pentru reinarmare, dar Jean-Pierre Maulny prevede o derogare pentru deblocarea cheltuielilor de inarmare din contabilitatea deficitului statelor. Michael Clarke, din cadrul Royal United Services Institute (RUSI), centru de cercetare si analiza din Marea Britanie, apreciaza ca ‘puterile europene din cadrul NATO vor cheltui probabil pentru a obtine avantaje in domeniul apararii, pentru ca Ucraina nu este o criza trecatoare, ci constituie un punct de turnura: au avut loc modificari ale frontierelor prin forta’. Acest debut al reinarmarii afecteaza concurenta dintre industria americana si europeana, dar acestea nu sunt pozitionate gresit pentru a raspunde crizei.
Suedia, de exemplu, doreste mai multe avioane de multirol JAS Grippen, produse de constructorul national suedez Saab, submarine fabricate de catre o filiala a grupului german Thyssen Krupp Marine Systems si rachete de croaziera Taurus, de productie germano-suedeza. Piata europeana cea mai mare pentru producatorii americani de armament este Polonia. ‘in timpul intrarii Rusiei in Crimeea, americanii s-au grabit sa le faca propuneri atractive polonezilor’, a mai spus Maulny, facand referire la vizita secretarului american al apararii, Chuck Hagel, la Varsovia.
Presedinta gigantului Lockheed Martin, Maryllin Hewson, a fost saptamana trecuta la Varsovia pentru a discuta despre apararea antiracheta cu oficialii polonezi. De asemenea, compania americana Sikorski este intr-o competitie stransa cu Airbus Helicopters si compania italiano-britanica AgustaWestland pentru obtinerea contractului de achizitionarea elicopterelor de transport militar pentru Ministerul polonez al Apararii. Acestea vor urma sa intre in dotarea Armatei, a Marinei si a Fortelor Aeriene poloneze, iar trei elicoptere vor fi modificate special pentru a desfasura misiuni de tip ‘CSAR’ (‘combat search and rescue’). Costul total al acestui program etapizat de inzestrare va fi de aproximativ 1 miliard de dolari, primele 26 de elicoptere urmand sa fie livrate pana in 2017. Guvernul de la Varsovia, care a dezamagit constructorii europeni in 2003 alegand avionul multirol american F-16 pentru echiparea fortelor aeriene poloneze, a ajuns la concluzia ca o dependenta exclusiva de Washington nu este in interesul sau, apreciaza analistii de la cunoscuta publicatie militara IHS Jane’s. ‘Programul de reinarmare 2013-2022 prevede achizitii pe langa un larg esantion de furnizori — in special din SUA, Europa si Israel — impreuna cu o cat mai mare participare din partea industriei locale pentru asigurarea unei mai mari autonomii pe termen lung.’, mai noteaza publicatia amintita, in editia sa din luna martie.
de Anatol Terzi | mart. 10, 2013 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Turcia va ajunge cea mai puternica economie europeana pana in 2050, a declarat sambata presedintele acestei tari, Abdullah Gul. Situatia Turciei este similara cu cea a Suediei, in timp ce mai multi indicatori economici, precum cresterea economica, somajul si deficitul bugetar sunt mai buni decat cei din UE, a declarat seful statului turc in cadrul unui interviu pentru cotidianul suedez Dagens Nyheter, cu doua zile inainte de vizita pe care o va efectua la Stockholm. Afirmatiile lui Gul vin dupa publicarea recenta a raportului „Lumea în 2050” care a analizat 17 mari economii. Conform acestuia, Turcia ar putea depasi economia Italiei, iar Nigeria, Vietnamul si Africa de Sud vor patrunde si ele in grupul celor mai mari 20 de economii ale lumii. Gul va vizita Suedia la invitatia regelui Carl XVI Gustaf. Prima efectuata de un lider turc in aceasta tara. Potrivit agentiei de stiri Anadolu, Gul va participa la ceremonia de deschidere a Institutului pentru Studii Turcice de la Universitatea din Stockholm. In cadrul aceleeasi vizite de doua zile in Suedia, Gul se va adresa Parlamentului suedez. Acesta va fin insotit de o delegatie de 100 de oameni de afaceri.
de Razvan Iorga | aug. 28, 2012 | Intelligence, Știri, UE, Uncategorized @ro
O petrecere in stil James Bond oferitã unor membri ai personalului agentiei suedeze de spionaj Sapo a provocat ingrijorarea contabililor Guvernului de la Stockholm si critici din partea cetatenilor, relateaza BBC News Online. Potrivit editiei online a cotidianului Dagens Nyheter, aceasta petrecere, care a avut loc anul trecut in iunie, a fost organizata pentru 1.000 de membri din cadrul Sapo si a inclus mese de cazinou, o cina de gala si un concert live. In prezent, tinta criticilor este factura petrecerii, in valoare de aproximativ 5,3 milioane de coroane suedeze (aproape 643.000 de euro). Aceste cheltuieli sunt criticate deoarece Agentia suedeza de politie pentru informatii (Sapo) a trecut printr-o importanta reorganizare, implicand taieri de buget. Directorul serviciului britanic de informatii interne (MI5) Jonathan Evans s-a aflat printre invitati, potrivit publicatiei suedeze. Programul petrecerii a inclus prestatii ale unor celebritati si actori cunoscuti, adauga BBC. Generalul Sapo Anders Thornberg a recunoscut ca organizatia a comis o eroare in cererea de returnare de TVA pe care a depus-o dupa acest eveniment, potrivit Dagens Nyheter, care precizeaza ca Agentia a solicitat o returnare de TVA in valoare de 974.000 de coroane suedeze (peste 118.000 de euro), depasind nivelul maxim. De asemenea, conform legislatiei privind cheltuielile publice, Sapo ar fi trebuit sa organizeze o licitatie publica in vederea organizarii evenimentului, lucru care nu s-a intamplat, porivit aceleiasi surse.
Executivul de la Stockholm a decis sa nu mai prelungeasca programul de schmburi militare cu Rusia, potrivit proiectului de buget al guvernului suedez publicat vineri, informeaza RIA Novosti. ‘Guvernul a decis sa nu prelungeasca programul de actiuni comune care reglementeaza cooperarea intre fortele armate ale celor doua tari. Acest lucru inseamna suspendarea cooperarii intre fortele armate suedeze și Rusia’, se precizeaza in document. Executivul suedez afirma ca militarii ruși ‘actioneaza intr-un mod din ce in ce mai provocator in regiunea baltica’ și ca au avut loc ‘incalcari ale integritatii teritoriale ale tarilor’ din regiune.
