de Isac Mihai | ian. 10, 2019 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE
Romania, ultimul loc in UE la democratie
Democraţia s-a deteriorat în Europa mai mult decât în orice altă regiune din lume, relevă ‘Indexul democraţiei’ pe 2018 realizat de Economist Intelligence Unit (EIU), conform căruia România ocupă ultimul loc între ţările membre ale Uniunii Europene, relatează Euronews pe site-ul său, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. EIU, divizia de cercetare şi analiză a grupului The Economist, scrie în raportul său că ‘indispoziţia democratică’ s-a resimţit în special în vestul Europei, unde starea democraţiei s-a deteriorat pentru al treilea an consecutiv.
Totuşi, chiar şi cu o uşoară îmbunătăţire raportată în 2018, estul Europei s-a deteriorat cel mai mult de când EIU şi-a început ‘Indexul democraţiei’ în 2006.
Rusia, cea mai puțin democrată
În ciuda ‘indispoziţiei democratice’, ţările din Europa domină în continuare primele locuri din Index la nivel global – Norvegia este pe poziţia întâi, fiind urmată de Islanda şi Suedia. Europa de Vest are cele mai multe ţări pe care raportul le consideră ‘democraţii depline’, în timp ce Europa de Est domină în schimb categoria ‘democraţiilor imperfecte’.
Rusia a fost declarată cea mai puţin democrată ţară din Europa, situându-se pe poziţia 144 în Indexul global, sub ţări precum Afganistan şi Zimbabwe.
Multe ţări din Europa au avut scăderi notabile în Indexul EIU pe 2018, printre care Austria, Georgia, Ungaria, Rusia şi Turcia. Însă cea mai mare mare deteriorare s-a înregistrat în Italia.
Îmbunătăţiri substanţiale
Totuşi, statisticile nu sunt în totalitate negative, consideră sursa citată. În ciuda deteriorării generale din ultimii trei ani în vestul Europei, Finlanda, Germania şi Malta au avansat în 2018.
De asemenea, în Europa de Est, „îmbunătăţiri substanţiale” au fost înregistrate în Armenia, Estonia şi Macedonia. Dintre ţările membre ale Uniunii Europene, Suedia s-a plasat pe prima poziţie.
La celălalt capăt, România s-a plasat pe ultima poziţie dintre ţările din UE, în timp ce penultimul loc este ocupat, la o diferenţă foarte mică, de Croaţia. (M.B.)
de Isac Mihai | iul. 17, 2018 | Editorial, Principal, UE, UE, Uncategorized @ro
Franța a fost ținta unei campanii xenofobe de amploare în ultimele zile
Trei flaimuci din fruntea României refuză să participe la recepția din 4 iulie, Ziua Independenței SUA. Aceiași trei flaimuci refuză să participe la recepția din 14 iulie, de Ziua Franței. Nu este greu de ghicit, cei trei flaimuci sunt condamnatul penal Dragnea și fantoșele lui penibile, Tăriceanu și Dăncilă.
Strategia folosită are toate componentele manipulărilor puse la cale de la Kremlin și Lubianka. Mai ales că, la scurt timp după ”boicotul” penalilor, au urmat atacurile la televiziunile și publicațiile aservite, precum și atacurile pe rețelele de socializare, asupra a tot ceea ce înseamnă valori democratice Occidentale, Uniune Europeană și SUA. Iar totul a culminat cu atacuri xenofobe asupra echipei naționale de fotbal al Franței.
În mintea ”pușcăriabilului din Gratia” (această imitație ieftină de Teleorman a lui Erdogan), Franța și SUA (principalii aliați ai României) au primit un răspuns ”usturător” la ”nesăbuința” de a pune sub semnul îndoielii și de a critica eforturile lor concertate de a modifica legile Justiției în propriul folos și pentru propria salvare de condamnările penale. În mintea periculos de bolnavă a acestui individ pestilențial, secondat de cele mai scabroase dejecții ale societății românești, mișcarea lui este una prin care crede că se va propulsa în rândul marilor conducători de state. Nimic mai greșit. Prin tot ceea ce a făcut în ultima vreme, sinistrul personaj, împreună cu clica sa de infractori inculți, nu face altceva decât să distrugă România, ca stat, și națiunea română.
Scrisoarea comună a celor 12 aliați …
SUA, Franța, Belgia, Canada, Danemarca, Elveția, Finlanda, Germania, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Suedia, „parteneri și aliați internaționali ai României”, au făcut „apel la toate părțile implicate în modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală să evite schimbările care ar slăbi statul de drept sau capacitatea României de a lupta împotriva infracționalității și corupției”: „Noi, partenerii și aliații internaționali ai României, facem apel la toate părțile implicate în modificarea Codului Penal și a Codului de procedură penală să evite schimbările care ar slăbi statul de drept sau capacitatea României de a lupta împotriva infracționalității și corupției. România a demonstrat un progres considerabil în combaterea corupției și construirea unui stat de drept eficient. Îi încurajăm pe români să continue pe această cale. Partenerii UE evocă de asemenea concluziile Consiliului European privind Mecanismul de Cooperare și Verificare, din 12 decembrie 2017, care solicitau României să își concentreze eforturile asupra consolidării progreselor obținute, să evite orice pași înapoi și să apere independența judecătorilor și procurorilor. Urmărim cu atenție schimbările la codurile penal și de procedură penală și ne menținem îngrijorarea că mai multe dintre ele pot împiedica cooperarea internațională în domeniul aplicării legii și pot afecta negativ lupta împotriva infracțiunilor violente, a infracționalității organizate transfrontaliere, a infracțiunilor financiare și a traficului de droguri și de ființe umane. Încurajăm toate părțile implicate să reexamineze răspunsul experților juridici români precum Consiliul Superior al Magistraturii și să solicite sprijinul experților juridici internaționali cum sunt Grupul Statelor împotriva Corupției și Comisia de la Veneția”.
…și reacția ”țățistă” a lui Dragnea & Mafia (GIO)
Prima reacție a slugilor penalului Dragnea a fost: noi suntem stat independent, nu ținem cont de nimeni. Noi am luat PUTEREA și legiferăm cum vrem!
În consecință, în cadrul GIO (Grupului Infracțional Organizat) s-a decis ca cei trei flaimuci să nu meargă la recepția de la Ambasada SUA, cu ocazia Zilei Independenței – 4 iulie. Și au urmat atacuri, pe rețelele de socializare, asupra ”imperialismului și colonialismului american”. Și asupra ”prostiei americanilor de rând și a corporațiilor americane care vin în România ca să cumpere oameni, pe care, apoi, îi șantajează să iasă în stradă și să militeze împotriva guvernului și alianței PSD-ALDE, care vrea să scoată România din mizerie bla-bla-bla”!
Să ne luăm și de Franța, populată de acești africani care ne dau nouă lecții în UE
Și a venit rândul Franței. Din nou, recepție la Ambasadă. Tot cu prilejul Zilei Naționale, de data aceasta, de 14 iulie. Flaimucii au lipsit, tratând cu partea lor cea mai inteligentă (aflată sub coccis/noadă) invitația de a participa la sărbătoarea unui stat care a militat și luptat în ultimele trei secole pentru independența și unitatea românilor.
Nu contează că formarea României, ca stat, s-a petrecut și cu ajutorul Franței. Nu contează că Unirea de la 1918 s-a făcut cu ajutorul Franței. Nici măcar nu contează că 433 de militari francezi, decedați în timpul Primului Război Mondial, își dorm somnul de veci în cimitire din București, Alexandria, Constanța, Galați, Iași, Slobozia și Timișoara. O parte dintre ei au făcut parte din unitatea care l-a însoțit pe generalul Berthelot în misiunea sa de asistență a Armatei Române, între 1916 și 1917.
În ochii slugilor penalului Dragnea contează doar că șeful lor nu este amnistiat pentru marile sale furturi, iar ei nu pot să își vadă liniștiți de furtișaguri. Îi deranjează reacțiile oficialilor din ambasade.
Așa că, în loc de sora mai mare a României, Franța este transformată, prin postacii de pe Facebook (plătiți de Grupul Infracțional Organizat coordonat de la Moscova), în țara europeană care a ajuns să fie condusă de arabi și negri. Dintr-o dată, Franța, model de democrație, devine un fel de Bau-Bau african, eventual țară plină de canibali. Și cum, Doamne iartă!, noi niște albi și exponenți ai civilizației mondiale de sorginte pelasgo-traco-pesedistă, să ne primim lecții de la sclavii ăia veniți din jungla africană!
Sputink să trăiască, pentru că a lor e manipularea și lauda și interesul, în veacul vecilor, PUTIN!
Ce să vezi, aceste atacuri sunt copiate, nu la indigo, ci ”copy-paste”, după propaganda rusească în media și social-media din România. Iar slugile penale ale condamnatului Dragnea nu prididesc să se laude cu laudele primite din partea propagandei rusești în România. Cum este cazul (și nu e singular) exponentei ”video-chat-ului politic” și reprezentantei de seamă a ”oltencelor fierbinți”, această ”Rhamnus frangula” a lui Vadim Tudor, actuală dominatrix a nătângului ibovnic plin de prostie și rimă cu Tanda.
Marius Alin BÂTCĂ
de Isac Mihai | apr. 5, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Principal, Știri, Uncategorized @ro
Statele NATO de la Marea Baltică cer suplimentarea forțelor Alianței din regiune cu sisteme Patriot
Preşedinta estoniană Kersti Kaljulaid a cerut desfăşurarea de soldaţi americani şi de sisteme de rachete Patriot pe teritoriul său, declarând pentru AFP că acest lucru este necesar pentru a face „plauzibilă” disuasiunea în faţa Rusiei, relatează mass-media din fosta republică sovietică, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Această solicitare vine pe fondul exercițiilor militare ruse de la Marea Baltică, Letonia, un alt stat membru NATO, fiind nevoită să își închidă o parte din spațiul aerian.
Forță de disuasiune plauzibilă
Într-un interviu care a coincis cu vizita sa la Casa Albă, lidera conservatoare a estimat că desfăşurarea de oameni şi materiale americane ar întări efectivele NATO care deja staţionează la faţa locului. Un mod de a reacţiona la atitudinea din ce în ce mai belicoasă a Moscovei.
„Vrem să ne asigurăm că atât teritoriile NATO, cât şi soldaţii NATO sunt bine protejaţi”, a explicat Kaljulaid. „Trebuie să ne asigurăm că există o apărare aeriană şi un sprijin aerian pentru aceste trupe, dacă este cazul. Avem nevoie ca forţa noastră de disuasiune să fie plauzibilă”, a adăugat ea.
Discuțiile continuă
Kersti Kaljulaid a precizat că subiectul nu a fost abordat în timpul întrevederii sale de marţi cu preşedintele american Donald Trump – de obicei puţin favorabil desfăşurării de resurse militare americane în străinătate – dar că discuţiile între cele două ţări continuă. Potrivit preşedintei estoniene, ministrul american al apărării Jim Mattis şi vicepreşedintele Mike Pence sunt principalii interlocutori în această problemă.
Menționăm că NATO a desfăşurat în Estonia soldaţi britanici, francezi şi danezi, însă potrivit preşedintei estoniene sosirea de soldaţi americani ar conferi o altă dimensiune.
„Am prefera un acord bilateral pentru utilizarea permanentă de soldaţi pe bază de rotaţie. Ar fi foarte util pentru calmarea spiritelor încinse”, a explicat ea. „Unii cred că NATO are nevoie de mult timp pentru a acţiona, însă cu SUA ar putea fi mai repede”, a continuat Kersti Kaljulaid.
Soldaţi americani participă deja la forţa NATO „Enhanced forward presence”, însă aceasta este poziţionată în Polonia.
Temeri istorice
Anexarea Crimeii de către Rusia, în 2014, şi susţinerea acordată de Moscova separatiştilor din estul Ucrainei au reanimat temerile statelor baltice cu privire la potenţialele veleităţi ale Moscovei la adresa lor. Având în prezent o populaţie cumulată de numai şase milioane de persoane, cele trei republici baltice – Estonia, Lituania şi Letonia – au fost anexate de Uniunea Sovietică în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Ele au fost eliberate în urma destrămării acesteia, în 1991, şi au aderat la UE şi NATO în 2004.
Recent, Rusia a lansat manevre militare în Marea Baltică, ce au stârnit îngrijorarea Suediei şi au perturbat zborurile comerciale ale Letoniei.
Represalii ruse
„Acest gen de activitate este mai degrabă fără precedent”, a subliniat Kersti Kaljulaid, estimând că aceasta se înscrie în „represaliile (ruse) după Salisbury” (Marea Britanie), unde la începutul lui martie a fost otrăvit un fost spion rus. Moscova este considerată responsabilă de comunitatea internaţională, care a trecut la contramăsuri.
În opinia preşedintei estoniene, Occidentul trebuie să dea dovadă de o „răbdare strategică” în faţa ambiţiilor teritoriale atribuite Rusiei, cu menţinerea şi chiar întărirea sancţiunilor economice. „După Salisbury, au existat multe întrebări în legătură cu oportunitatea de a face ceva în privinţa banilor ruşi în diferite ţări (…), însă eu cred că aceasta ar putea merita efortul”, a continuat Kersti Kaljulaid.
Fortareața Kaliningrad, aparata cu sistemele S-400, raspunsul rus la sprijinul NATO pentru Ucraina
Manevre de război
Kremlin-ul a demarat în această săptămână manevre navale cu trageri de rachete de război în Marea Baltică, fapt care a îngrijorat Letonia, stat membru al NATO. În declarația sa, guvernul leton susține că exercițiile militare ale Rusiei l-au forțat să închidă parțial spațiul aerian pentru zborurile comerciale.
Luni, Ministerul rus al Apărării a anunțat că flota baltică, cu baza în Kaliningrad, se pregătește pentru exerciții navale în Marea Baltică, inclusiv la exerciții militare în timp real, cu trageri asupra țintelor aeriene și maritime.
„Este o demonstrație a puterii”, – a declarat Maris Kucinskis, prim-ministrul Letoniei, citat de mass-media locală. Potrivit oficialilor letoni, manevrele ruse se desfasoara în zona economică exclusivă a Letoniei, în afara apelor teritoriale ale Letoniei, precum și la vest în Marea Baltică. Riga a anunțat totodata ca a decis sa închidă o parte din spațiul său aerian pe trei zile, timp în care se desfășoară exercițiile.
Avertisment suedez
Autoritățile suedeze au emis la rândul lor un avertisment pentru participanții la transportul civil și a declarat că ar putea exista întârzieri în traficul aerian. Agenția suedeză de transport a definit așa-numita zonă de securitate temporară în sudul Mării Baltice, redirecționând tot traficul aerian și maritim.
Testele de rachete și exerciții militare continua ”jocurile militare masive” pe care Rusia le-a susținut în septembrie anul trecut, de la Marea Baltică la Marea Neagră.
Exercițiile au stârnit îngrijorări occidentale din cauza amplorii și a opacitatii exercițiilor. NATO se teme că orice incident implicand armata rusă și o navă sau aeronavă civilă dintr-un stat NATO poate provoca un conflict militar mai larg.
Polonia, sub scutul Patriot
Guvernul de la Varțovia a încheiat recent cel mai important acord privind achiziţia de armament din istoria ţării, după ce a cumpărat sisteme americane de apărare antirachetă Patriot în valoare de 4,75 miliarde de dolari. „Este un moment extraordinar, istoric. Vorbim despre introducerea Poloniei într-o lume cu totul nouă, a tehnologiei de ultimă oră generaţie, arme moderne şi mijloace defensive”, a spus preşedintele polonez Andrej Duda.
Potrivit înţelegerii, primele sisteme Patriot vor ajunge în Polonia în 2022, iar următoarele în 2024. Vor fi livrate patru unităţi Patriot, iar Varşovia negociază cu Washingtonul pentru mai multe sisteme antirachetă, un nou radar şi un interceptor de rachete.
Departamentul de Stat al SUA a anunţat că acordul va permite Poloniei să desfăşoare operaţiuni de apărare antirachetă cu aliaţi NATO precum Olanda, Germania, Spania şi Grecia, care deţin deja sistemele Patriot.
Polonia este preocupată de politica tot mai aspră a Rusiei faţă de statele din Europa de Est, care s-au aflat sub controlul Kremlinului în perioada sovietică, dar au aderat apoi la Uniunea Europeană şi la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord. Polonia împarte o frontieră cu o enclavă rusă (Kaliningrad) şi a acceptat staţionarea unor trupe americane pe teritoriul său, pentru întărirea flancului estic al NATO.
Administrația lui Vladimir-Putin-reia-acuzațiile-la-adresa-NATO
Îngrijorare rusă
Rusia a criticat ‘militarizarea crescândă’ a Poloniei, autoritățile de la Moscova susținând în repetate rânduri că desfăşurarea sistemelor de apărare aeriană în apropierea graniţelor Rusiei reprezintă „fără îndoială o ameninţare pentru ţară”, iar preşedintele rus Vladimir Putin a reamintit că oficialii americani şi europeni au justificat desfăşurarea scutului antirachetă cu program nuclear iranian, faptul care nu mai este valabil după încheierea acordului din 2015.
‘Suntem preocupaţi de militarizarea crescândă a acestui stat, o dovadă recentă fiind semnarea unui contract pentru livrarea de baterii ale sistemului american antirachetă Patriot’, a declarat la o conferinţă de presă purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, citată de AFP, preluată de mass-media internațională. Varşovia îşi sporeşte cheltuielile de apărare, face eforturi importante pentru a-şi moderniza forţele armate (…), îşi creşte efectivele militare’, a amintit ea.
Moscova consideră aceste măsuri ‘drept un element de destabilizare a situaţiei militare şi politice în Europa şi o ameninţare pentru securitatea naţională a Rusiei’, a continuat Maria Zaharova, asigurând totodată că ‘resursele defensive ruse sunt suficiente pentru protejarea frontierelor’ Rusiei.
Varșovia se înarmează
Guvernul conservator de la Varşovia apreciază că Polonia trebuie să-şi suplimenteze cheltuielile militare pentru a-şi moderniza armata şi pentru a face faţă unor eventuale ameninţări de genul celor observate în Ucraina vecină.
În luna octombrie 2017, Polonia a adoptat o lege care prevede creşterea progresivă a bugetului apărării de la 2% din PIB, cât este în prezent, până la 2,5% din PIB în anul 2030. Pe lângă rachetele Patriot, printre echipamentele militare mai notabile pe care această ţară intenţionează să le achiziţioneze se numără avioane de vânătoare F-16, elicoptere şi submarine.
Planul executivului de la Varşovia mai prevede şi sporirea efectivelor armatei până la 200.000 de membri, dintre care circa 50.000 vor fi voluntari din aşa-numitele Unităţi de Apărare Teritorială. (M.B/M.I.)
de Isac Mihai | nov. 23, 2014 | Orientul Mijlociu, Știri, UE, Uncategorized @ro
Cancelarul german Angela Merkel sprijina negocierile directe israeliano-palestiniene
Cancelarul german Angela Merkel a respins ideea ca țara sa să recunoască unilateral Palestina ca stat, precizând că palestinienii și israelienii își pot soluționa disputa îndelungată numai prin negocieri, relateaza mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Obiectivul trebuie să fie acela ca ambele părți să fie de acord cu o soluție bazată pe coexistența a două state, unul israelian și unul palestinian. De aceea, din punctul meu de vedere, o recunoaștere unilaterală a statului palestinian nu ne-ar face să avansăm pe calea unei soluții bazate pe coexistența a două state”, a mai declarat Merkel.
La randul sau, si Adunarea Națională a Franței va vota la 28 noiembrie 2014 o propunere a deputaților socialiști, majoritari in Legislativul francez, care „invită” autoritatile de la Paris să recunoască Statul Palestina. Acest vot, unul exclusiv simbolic, va avea loc înaintea celui prevăzut să aibă loc în Senatul francez la 11 decembrie.
Potrivit oficialilor Autorității Naționale Palestiniene, circa 135 de țări au recunoscut deja Palestina. În afară de Suedia, alte șapte țări membre actuale ale UE (Cehia, Ungaria, Polonia, Bulgaria, România, Malta și Cipru) au recunoscut statul palestinian, înainte de aderarea lor la Uniunea Europeana.
Tinta de anvergura
Autoritatile israeliene au arestat patru palestinieni suspectaţi de plănuirea asasinării ministrului israelian de externe Avigdor Lieberman cu o rachetă anti-tanc în timp ce acesta se îndrepta cu maşina către locuinţa sa dintr-o aşezare evreiască din Cisiordania, relata, in urma cu cateva zile, mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Presupusul complot al Hamas a fost dejucat în timpul războiului din iulie-august din Gaza. Dezvăluirea lui are loc în contextul deteriorării relaţiilor dintre Israel şi preşedintele palestinian Mahmoud Abbas susţinut de SUA, care locuieşte în Cisiordania. Unul dintre principalele motive ale deteriorării relaţiilor este o dispută asupra unui contestat loc de rugăciune din Ierusalim.
O declaraţie emisă de agenţia de securitate israeliană Shin Bet a identificat trei dintre suspecţi ca fiind membri Hamas şi, citând mărturiile lor oferite în timpul interogatoriilor, a declarat că aceştia speraseră că prin uciderea lui Lieberman “vor trimite un mesaj Israelului care va duce la termninarea războiului din Gaza.”
Tacere palestiniana
Hamas, care controlează Fâşia Gaza, deşi s-a supus oficial unui guvern unit sub conducerea lui Abbas, nu a răspuns imediat la acuzaţii. Shin Bet a declarat că suspecţii au fost acuzaţi de un tribunal militar israelian.
Cei patru palestinieni locuiesc în apropierea aşezării Nokdim, unde Lieberman are o locuinţă. Ei au monitorizat convoiul diplomatului de extremă dreapta şi au încercat să obţină o grenadă lansată cu rachetă pentru a ataca convoiul, a declarat Shin Bet. Shin Bet a descris presupusul complot de asasinare ca un semn că gruparea islamistă Hamas îşi intensifică activităţile în teritoriu şi în estul Ierusalimului, aflate sub controlul direct al statului israelian.
Reamintim ca activisti Hamas au răpit şi ucis trei tineri israelieni în Cisiordania în luna iunie, declanşând uciderea de către evrei a unui tânăr palestinian din Ierusalim şi alimentând tensiunile în cadrul unui conflict în care au murit peste 2.100 de rezidenţi din Gaza şi 73 de israelieni.
De asemenea, discuţiile Israelului cu Abbas în privinţa înfiinţării unui stat palestinian în Cisiordania, Gaza şi Ierusalimul de Est s-au blocat în aprilie 2014 iar oficialii israelieni l-au acuzat de atunci pe Abbas de incitare la violenţe. Aceste acuzaţii sunt contestate, totuşi, de oficialii securităţii, printre ei fiind şi observatori americani, care creditează forţele lui Abbas pentru diminuarea multor ameninţări din Cisiordania.
Atac sangeros
Doi bărbaţi au atacat mortal, marţi, patru israelieni într-o sinagogă a Ierusalimului, în timp ce alte trei persoane au fost rănite. Forţele de securitate i-au ucis ulterior pe ce doi atacatori, indicând un posibil atac terorist. ”Doi terorişti au intrat în sinagoga din cartierul Har Nof. Ei au atacat cu toporul, cuţitul şi un pistol. Patru credincioşi au fost ucişi. Poliţiştii veniţi la faţa locului au tras (focuri de armă) şi i-au ucis pe cei doi terorişti”, a declarat Luba Samri, purtător de cuvânt al forţelor locale.
Poliţia a mai precizat că unul dintre cei doi atacatori provine din Ierusalimul de Est, partea palestiniană a oraşului. Serviciul de ambulanţă al Israelului a relatat ulterior că numărul total al răniţilor a ajuns la opt. ”Vedem acest incident ca fiind un atac terorist”, a declarat un purtător de cuvânt al poliţiei, Micky Rosenfeld.
La randul lor, rapoartele radiourilor palestiniene, apropiate organizatiei palestiniene, i-a catalogat drept ”martiri” pe cei doi atacatori, iar grupul islamist Hamas a lăudat atacul sângeros. ”Hamas a cerut continuarea operaţiunilor de răzbunare şi a insistat ca ocupaţia israeliană să poarte responsabilitatea pentru tensiunile din Ierusalim”, a declarat purtătorul de cuvânt al Hamas, Sami Abu Zuhri.
Raspuns dur
Premierul israelian Benjamin Netanyahu îi consideră responsabili pentru acest atac atât pe liderii Hamas, cât şi pe preşedintele palestinian Mahmoud Abbas. Ulterior, liderul de la Tel Aviv a ameninţat că va ”răspunde cu duritate” împotriva acestei „crime brutale”.
Reamintim ca violenţele izbucnite în Israel şi în teritoriile palestiniene ocupate de israelieni au luat amploare în ultimele luni, fiind alimentate şi de o dispută pentru accesul la moscheea al-Asqa, considerată un loc important atât pentru musulmani cât şi pentru evrei.
În timpul confruntărilor, cinci israelieni şi un cetăţean străin au murit în timp ce numărul victimelor din rândul palestinienilor s-a ridicat la câteva zeci, printre care şi atacatorii.
Printre factorii care au mai alimentat sângerosul conflict se află invazia lansată în Fâşia Gaza de armata israeliană în acesta vară, care s-a soldat cu moartea a mii de palestinienii şi dărâmarea unei mari părţi din oraşul Gaza.
Presiuni europene
“Uniunea Europeană aminteşte că dezvoltarea viitoare a relaţiilor cu partenerii israelieni şi palestinieni va depinde şi de angajamentul lor către o pace durabilă bazată pe o soluţie cu două state”, au declarat miniştrii UE de externe după o întâlnire a Consiliului în Bruxelles. Întâlnirea Consiliului UE pentru Afaceri Externe a avut loc în mijlocul unor tensiuni tot mai mari între Israel şi UE pe seama activităţii israeliene de colonizare.
Anterior, ministrul israelian de externe Avigdor Liberman a declarat că este o greşeală ca Uniunea Europeană să lege relaţiile sale cu Israelul de procesul de pace. UE şi Israelul au legături puternice şi Israelul a primit un statut similar cu cel al unui stat membru al blocului european, dar acest statut se aplică doar în zonele cuprinse în Linia Verde.
Totuşi, Israelul e îngrijorat de ameninţarea tot mai mare venită partea UE, privind aplicarea unui boicot asupra produselor şi bunurilor fabricate în colonii şi de apelurile parlamentarilor statelor UE de a se recunoaşte unilateral un stat palestinian.
Eforturi diplomatice
La Bruxelles, miniştrii UE de externe au promis că vor continua să lupte împotriva vânzării de bunuri produse în coloniile evreieşti stabilite în afara “liniilor de dinainte de 1967”. Aici sunt incluse aşezările din Cisiordania, cartierele evreieşti din Ierusalimul de Est şi comunităţile evreieşti de pe Golan Heights. Uniunea Europeană consideră că toate aceste comunităţi sunt ilegale. Recent, produsele lactate şi avicole fabricate dincolo de Linia Verde au fost interzise pe piaţa europeană.
Consiliul a emis o declaraţie de 3 pagini asupra conflictului dintre Israel şi palestinieni ca parte a unui efort reînnoit din partea UE de a se implica în orice relansare a discuţiilor pentru pace conduse de SUA, discuţii care au rămas blocate din aprilie 2014.
După întâlnire, şefa UE pentru politică externă, Federica Mogherini, a declarat că UE susţine iniţiativa propusă de secretarul de stat american John Kerry pentru relansarea procesului de pace. Ca parte a acelui efort, Kerry a discutat si cu preşedintele autorităţii palestiniene Mahmoud Abbas.
Element de disperare
În plus, Uniunea Europeană analizează cadrul regional care a implicat SUA, UE şi Consiliul de Securitate al ONU, şi care va include de asemenea Iordania, Egiptul şi Arabia Saudită, a declarat Mogherini. “Am decis ca nu putem doar să aşteptăm şi să vedem ce se întâmplă. Nu mai avem timp. Există un element de disperare în regiune”, a spus Mogherini reporterilor.
Ea a declarat că rapoartele media privind eventuale sancţiuni UE în aşteptare împotriva Israelului nu sunt adevărate. Totodata, ca răspuns la întrebarea unui reporter despre posibila recunoaştere de către UE a unui stat palestinian, Mogherini a declarat că întrebarea este deplasată. “Pentru mine, adevăratul punct nu este recunoaşterea unui stat palestinian, ci mai degrabă ceea ce putem să facem util pentru a avea un stat palestinian”, a declarat ea.
Statele membre ale UE pot recunoaşte Palestina ca stat, dar acest lucru nu ar schimba neapărat situaţia de la faţa locului, a mai declarat Mogherini.
Demers suedez
Reamintim ca Suedia a recunoscut, la sfarsitul lunii octombrie, în mod oficial statul Palestina, a anunţat Ministerul de Externe suedez, Margot Wallstrom, la mai puţin de o lună după ce guvernul şi-a anunţat intenţia să adopte această decizie fără precedent. Exemplu suedez a avut unele urmari imediate in unele state europene, Congresul Deputatilor, camera inferioara a Parlamentului spaniol, adoptand o propunere prin care solicita guvernului spaniol sa recunoasca statul palestinian. Motiunea a fost depusa de opozitia socialista si a facut obiectul unor lungi negocieri intre partide.
Aceasta prevede ca recunoasterea statului Palestinian “trebuie sa fie rezultatul unor negocieri intre parti” si solicita guvernului sa adopte masuri “coordonate” cu cele ale Uniunii Europene.
Conflict diplomatic
Autoritatile palestiniene au salutat decizia suedeza, în timp ce Israelul şi-a chemat ambasadorul din Suedia pentru discuţii. Tel-Avivul l-a convocat şi pe ambasadorul suedez pentru a protesta împotriva acestei decizii.
Margot Wallstrom a afirmat că prin recunoaşterea Palestinei, şi guvernul preşedintelui palestinian Mahmous Abbas, va pune cele două naţiuni la un nivel egal şi va facilita decursul negocierilor de pace. „Este important să-i sprijini pe cei care cred în negocieri şi nu în violenţă. Asta va oferi speranţă tinerilor palestinieni şi israelieni arătând că există o alternativă la violenţă” a declarat Wallstrom.
Preşedintele Abbas a aplaudat ”curajoasa şi istorica” decizie de a recunoaşte în mod oficial statul Palestina, a precizat purtătorul său de cuvânt, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
Suedia este primul stat membru UE din Europa de Vest care recunoaşte statul palestinian. Totodata, alte şapte state din estul Europei şi din zona Mediteraneană au recunoscut deja statul palestinian: Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Ungaria, Malta, Polonia şi România.
Islanda este singurul stat din Europa de Vest care a recunoscut anterior Palestina, însă nu este membru al UE.
Avertisment american
Statul Israel a insistat un timp îndelungat că palestinienii pot obţine mult aşteptatul stat numai prin negocieri directe şi nu prin alte canale diplomatice. La randul sau, SUA au avertizat Suedia îndemnând-o să nu recunoască oficial Palestina, denumind decizia Stokholmului ”prematură” şi precizând că se poate ajunge la înfiinţarea statului palestinian numai prin negocierea unei soluţii între israelieni şi palestinieni.
În anunţul sau ministrul de Externe al Suediei a declarat că ”guvernul consideră că standardul legii internaţionale pentru recunoaşterea statului palestinian a fost îndeplinit”.
de Isac Mihai | nov. 21, 2014 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Orientul Mijlociu, Știri, UE, Uncategorized @ro
Pacea in Tara Sfanta, un obiectiv tot mai indepartat
Autoritatile israeliene au arestat patru palestinieni suspectaţi de plănuirea asasinării ministrului israelian de externe Avigdor Lieberman cu o rachetă anti-tanc în timp ce acesta se îndrepta cu maşina către locuinţa sa dintr-o aşezare evreiască din Cisiordania, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Presupusul complot al Hamas a fost dejucat în timpul războiului din iulie-august din Gaza. Dezvăluirea lui are loc în contextul deteriorării relaţiilor dintre Israel şi preşedintele palestinian Mahmoud Abbas susţinut de SUA, care locuieşte în Cisiordania. Unul dintre principalele motive ale deteriorării relaţiilor este o dispută asupra unui contestat loc de rugăciune din Ierusalim.
O declaraţie emisă de agenţia de securitate israeliană Shin Bet a identificat trei dintre suspecţi ca fiind membri Hamas şi, citând mărturiile lor oferite în timpul interogatoriilor, a declarat că aceştia speraseră că prin uciderea lui Lieberman “vor trimite un mesaj Israelului care va duce la termninarea războiului din Gaza.”
Tacere palestiniana
Hamas, care controlează Fâşia Gaza, deşi s-a supus oficial unui guvern unit sub conducerea lui Abbas, nu a răspuns imediat la acuzaţii. Shin Bet a declarat că suspecţii au fost acuzaţi de un tribunal militar israelian.
Cei patru palestinieni locuiesc în apropierea aşezării Nokdim, unde Lieberman are o locuinţă. Ei au monitorizat convoiul diplomatului de extremă dreapta şi au încercat să obţină o grenadă lansată cu rachetă pentru a ataca convoiul, a declarat Shin Bet. Shin Bet a descris presupusul complot de asasinare ca un semn că gruparea islamistă Hamas îşi intensifică activităţile în teritoriu şi în estul Ierusalimului, aflate sub controlul direct al statului israelian.
Reamintim ca activisti Hamas au răpit şi ucis trei tineri israelieni în Cisiordania în luna iunie, declanşând uciderea de către evrei a unui tânăr palestinian din Ierusalim şi alimentând tensiunile în cadrul unui conflict în care au murit peste 2.100 de rezidenţi din Gaza şi 73 de israelieni.
De asemenea, discuţiile Israelului cu Abbas în privinţa înfiinţării unui stat palestinian în Cisiordania, Gaza şi Ierusalimul de Est s-au blocat în aprilie 2014 iar oficialii israelieni l-au acuzat de atunci pe Abbas de incitare la violenţe. Aceste acuzaţii sunt contestate, totuşi, de oficialii securităţii, printre ei fiind şi observatori americani, care creditează forţele lui Abbas pentru diminuarea multor ameninţări din Cisiordania.
Atac sangeros
Doi bărbaţi au atacat mortal, marţi, patru israelieni într-o sinagogă a Ierusalimului, în timp ce alte trei persoane au fost rănite. Forţele de securitate i-au ucis ulterior pe ce doi atacatori, indicând un posibil atac terorist. ”Doi terorişti au intrat în sinagoga din cartierul Har Nof. Ei au atacat cu toporul, cuţitul şi un pistol. Patru credincioşi au fost ucişi. Poliţiştii veniţi la faţa locului au tras (focuri de armă) şi i-au ucis pe cei doi terorişti”, a declarat Luba Samri, purtător de cuvânt al forţelor locale.
Poliţia a mai precizat că unul dintre cei doi atacatori provine din Ierusalimul de Est, partea palestiniană a oraşului. Serviciul de ambulanţă al Israelului a relatat ulterior că numărul total al răniţilor a ajuns la opt. ”Vedem acest incident ca fiind un atac terorist”, a declarat un purtător de cuvânt al poliţiei, Micky Rosenfeld.
La randul lor, rapoartele radiourilor palestiniene, apropiate organizatiei palestiniene, i-a catalogat drept ”martiri” pe cei doi atacatori, iar grupul islamist Hamas a lăudat atacul sângeros. ”Hamas a cerut continuarea operaţiunilor de răzbunare şi a insistat ca ocupaţia israeliană să poarte responsabilitatea pentru tensiunile din Ierusalim”, a declarat purtătorul de cuvânt al Hamas, Sami Abu Zuhri.
Raspuns dur
Premierul israelian Benjamin Netanyahu îi consideră responsabili pentru acest atac atât pe liderii Hamas, cât şi pe preşedintele palestinian Mahmoud Abbas. Ulterior, liderul de la Tel Aviv a ameninţat că va ”răspunde cu duritate” împotriva acestei „crime brutale”.
Reamintim ca violenţele izbucnite în Israel şi în teritoriile palestiniene ocupate de israelieni au luat amploare în ultimele luni, fiind alimentate şi de o dispută pentru accesul la moscheea al-Asqa, considerată un loc important atât pentru musulmani cât şi pentru evrei.
În timpul confruntărilor, cinci israelieni şi un cetăţean străin au murit în timp ce numărul victimelor din rândul palestinienilor s-a ridicat la câteva zeci, printre care şi atacatorii.
Printre factorii care au mai alimentat sângerosul conflict se află invazia lansată în Fâşia Gaza de armata israeliană în acesta vară, care s-a soldat cu moartea a mii de palestinienii şi dărâmarea unei mari părţi din oraşul Gaza.
Presiuni europene
“Uniunea Europeană aminteşte că dezvoltarea viitoare a relaţiilor cu partenerii israelieni şi palestinieni va depinde şi de angajamentul lor către o pace durabilă bazată pe o soluţie cu două state”, au declarat miniştrii UE de externe după o întâlnire a Consiliului în Bruxelles. Întâlnirea Consiliului UE pentru Afaceri Externe a avut loc în mijlocul unor tensiuni tot mai mari între Israel şi UE pe seama activităţii israeliene de colonizare.
Anterior, ministrul israelian de externe Avigdor Liberman a declarat că este o greşeală ca Uniunea Europeană să lege relaţiile sale cu Israelul de procesul de pace. UE şi Israelul au legături puternice şi Israelul a primit un statut similar cu cel al unui stat membru al blocului european. Dar acest statut se aplică doar în zonele cuprinse în Linia Verde.
Totuşi, Israelul e îngrijorat de ameninţarea tot mai mare venită partea UE, privind aplicarea unui boicot asupra produselor şi bunurilor fabricate în colonii şi de apelurile parlamentarilor statelor UE de a se recunoaşte unilateral un stat palestinian.
Eforturi diplomatice
La Bruxelles, miniştrii UE de externe au promis că vor continua să lupte împotriva vânzării de bunuri produse în coloniile evreieşti stabilite în afara “liniilor de dinainte de 1967”. Aici sunt incluse aşezările din Cisiordania, cartierele evreieşti din Ierusalimul de Est şi comunităţile evreieşti de pe Golan Heights. Uniunea Europeană consideră că toate aceste comunităţi sunt ilegale. Recent, produsele lactate şi avicole fabricate dincolo de Linia Verde au fost interzise pe piaţa europeană.
Consiliul a emis o declaraţie de 3 pagini asupra conflictului dintre Israel şi palestinieni ca parte a unui efort reînnoit din partea UE de a se implica în orice relansare a discuţiilor pentru pace conduse de SUA, discuţii care au rămas blocate din aprilie.
După întâlnire, şefa UE pentru politică externă, Federica Mogherini, a declarat că UE susţine iniţiativa propusă de secretarul de stat american John Kerry pentru relansarea procesului de pace. Ca parte a acelui efort, Kerry a discutat si cu preşedintele autorităţii palestiniene Mahmoud Abbas.
Element de disperare
În plus, Uniunea Europeană analizează cadrul regional care a implicat SUA, UE şi Consiliul de Securitate al ONU, şi care va include de asemenea Iordania, Egiptul şi Arabia Saudită, a declarat Mogherini. “Am decis ca nu putem doar să aşteptăm şi să vedem ce se întâmplă. Nu mai avem timp. Există un element de disperare în regiune”, a spus Mogherini reporterilor.
Ea a declarat că rapoartele media privind eventuale sancţiuni UE în aşteptare împotriva Israelului nu sunt adevărate. Totodata, ca răspuns la întrebarea unui reporter despre posibila recunoaştere de către UE a unui stat palestinian, Mogherini a declarat că întrebarea este deplasată. “Pentru mine, adevăratul punct nu este recunoaşterea unui stat palestinian, ci mai degrabă ceea ce putem să facem util pentru a avea un stat palestinian”, a declarat ea.
Statele membre ale UE pot recunoaşte Palestina ca stat, dar acest lucru nu ar schimba neapărat situaţia de la faţa locului, a mai declarat Mogherini.
Demers suedez
Reamintim ca Suedia a recunoscut, la sfarsitul lunii octombrie, în mod oficial statul Palestina, a anunţat Ministerul de Externe suedez, Margot Wallstrom, la mai puţin de o lună după ce guvernul şi-a anunţat intenţia să adopte această decizie fără precedent. Exemplu suedez a avut unele urmari imediate in unele state europene, Congresul Deputatilor, camera inferioara a Parlamentului spaniol, adoptand o propunere prin care solicita guvernului spaniol sa recunoasca statul palestinian. Motiunea a fost depusa de opozitia socialista si a facut obiectul unor lungi negocieri intre partide.
Aceasta prevede ca recunoasterea statului Palestinian „trebuie sa fie rezultatul unor negocieri intre parti” si solicita guvernului sa adopte masuri „coordonate” cu cele ale Uniunii Europene.
Conflict diplomatic
Autoritatile palestiniene au salutat decizia suedeza, în timp ce Israelul şi-a chemat ambasadorul din Suedia pentru discuţii. Tel-Avivul l-a convocat şi pe ambasadorul suedez pentru a protesta împotriva acestei decizii.
Margot Wallstrom a afirmat că prin recunoaşterea Palestinei, şi guvernul preşedintelui palestinian Mahmous Abbas, va pune cele două naţiuni la un nivel egal şi va facilita decursul negocierilor de pace. „Este important să-i sprijini pe cei care cred în negocieri şi nu în violenţă. Asta va oferi speranţă tinerilor palestinieni şi israelieni arătând că există o alternativă la violenţă” a declarat Wallstrom.
Preşedintele Abbas a aplaudat ”curajoasa şi istorica” decizie de a recunoaşte în mod oficial statul Palestina, a precizat purtătorul său de cuvânt, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
Suedia este primul stat membru UE din Europa de Vest care recunoaşte statul palestinian. Totodata, alte şapte state din estul Europei şi din zona Mediteraneană au recunoscut deja statul palestinian: Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Ungaria, Malta, Polonia şi România.
Islanda este singurul stat din Europa de Vest care a recunoscut Palestina, însă nu este membru al UE.
Avertisment american
Statul Israel a insistat un timp îndelungat că palestinienii pot obţine mult aşteptatul stat numai prin negocieri directe şi nu prin alte canale diplomatice. La randul sau, SUA au avertizat Suedia îndemnând-o să nu recunoască oficial Palestina, denumind decizia Stokholmului ”prematură” şi precizând că se poate ajunge la înfiinţarea statului palestinian numai prin negocierea unei soluţii între israelieni şi palestinieni.
În anunţul sau ministrul de Externe al Suediei a declarat că ”guvernul consideră că standardul legii internaţionale pentru recunoaşterea statului palestinian a fost îndeplinit”.
