de Dana Pojar | nov. 21, 2013 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Acum 10 ani de zile, in Georgia, avea loc asa-numita „Revolutie a trandafirilor”, moment marcat de plecarea de la putere a fostului presedinte Eduard Sevardnaze, acesta fiind inlocuit de ministrul de Justitie de atunci, Mihail Saakasvili. Influența președintelui Eduard Șevardnadze, care deținea funcția din 26 noiembrie 1995, a început să scadă odată cu slăbirea formațiunii loiale lui, partidul de guvernământ Uniunea Cetățenilor din Georgia (UCG). Odată cu anul 2000, acuzele de corupție îndreptate spre aparatul de stat au dus la plecarea din partid, inițial, a oamenilor de afaceri, care, în același an, au format Partidul Drepturi Noi. La scurt timp, alți politicieni s-au alăturat noului partid sau au înființat alte formațiuni politice. Însuși Eduard Șevardnadze a demisionat din fruntea UCG, în septembrie 2001. În aceeași lună, Mihail Saakașvili, ministru al Justiției, a părăsit UCG pentru a forma, o lună mai târziu, Mișcarea Națională Unită, scrie Agerpres. Mișcarea Națională Unită, alături de Partidul Drepturi Noi și alți membri ai Opoziției au îndemnat populația să protesteze pașnic împotriva guvernului fidel lui Eduard Șevardnadze și să practice nesupunerea civică, fără acte de violență. Scopul urmărit era demisia președintelui, în paralel cu organizarea de noi alegeri. La jumătatea lunii noiembrie 2003, au început să aibă loc demonstrații anti-guvernamentale masive pe străzile din Tbilisi, manifestările răspândindu-se rapid în aproape toate orașele importante ale Georgiei. Liderii din stradă ai revoluției au fost organizația de tineret ‘Kmara’ (Destul!) și câteva organizații neguvernamentale, printre care Liberty Institute. Revolta a atins apogeul la 22 noiembrie, când președintele în funcție a intenționat să deschidă noua sesiune a parlamentului. Lideri ai partidelor de opoziție, printre care Mihail Saakașvili, au întrerupt discursul lui Șevardnadze, făcându-și apariția cu trandafiri în mâini, de unde și denumirea de ‘Revoluție a Trandafirilor’. Acesta s-a retras, flancat de garda sa de corp, ulterior declarând ‘stare de urgență’ și intenționând să mobilizeze gărzi militare în jurul reședinței sale. Armata a refuzat să susțină noul guvern. Lipsit de alternative, la 23 noiembrie 2003, Șevardnadze s-a întâlnit cu liderii opoziției, la sfârșitul discuțiilor el anunțându-și demisia. Anunțul a creat o stare de euforie în Tbilisi, peste 10.000 de oameni ieșind pe străzi pentru a sărbători. La scurt timp, Curtea Supremă a Georgiei a invalidat rezultatele scrutinului din 2 noiembrie. La 4 ianuarie 2004 au fost organizate alegeri prezidențiale, câștigate cu peste 96% din voturi de Mihail Saakașvili, care la învestirea sa în funcție, la 25 ianuarie, avea să devină cel mai tânăr șef de stat din Europa.
de Marcu Viadi | nov. 19, 2013 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Turcia s-a aratat marti foarte ferma in pozitia sa de a nu lasa grupari extremiste sa se deplaseze pe teritoriul sau, a precizat seful diplomatiei de la Ankara, Ahmet Davutoglu, citat de agentia Anadolu. „In niciun caz Turcia nu va tolera ca membri ai unor grupari extremiste sa traverseze frontierele turce”, a declarat ministrul, in cadrul unei intalniri cu oficiali americani, la Washington. Cotidianul american The Washington Post a apreciat, in acest weekend, ca autoritatile de la Ankara „inchid ochii” la afluxul de militanti extremisti, care traverseaza frontierele turce pentru a ajunge sa lupte impotriva regimului Bashar al-Assad, in Siria. Ankara le-a cerut aliatilor sai occidentali sa-i furnizeze informatii despre presupusi militanti extremisti, pentru ca autoritatile turce sa-i poata impiedica pe acestia sa patrunda pe teritoriul Turciei, care anual este vizitata de 34 de milioane de turisti, a explicat Davutoglu. „Noi le-am spus «Pentru ca le cunoasteti pe aceste persoane, impiedicati-le sa ajunga si sa plece din Turcia sau dati-ne o lista, pentru noi sa nu le permitem sa intre in Turcia»”, a adaugat el.
de Isac Mihai | nov. 12, 2013 | Info Militar, Jurnal de Front, Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Portavionul militar nuclear Gerald Ford, noua speranta geopolitica americana
Portavionul cu propulsie nucleara „Gerald Ford”, primul din clasa care îi va purta numele, a fost lansat în cadrul unei ceremonii la șantierul naval din Newport News, Virginia, relatează mass-media americană, citată de agenţia de presă KARADENIZ PRESS. Etapa tradițională a acestor ceremonii, spargerea unei sticle de șampanie de bordul navei, a fost încredințată lui Susan Ford, fiica celui de al 38-lea președinte american, al cărui nume portavionul îl va purta, Gerald Ford.
Lucrările de construcție ale portavionului „Gerald Ford” sunt practic terminate, iar nava va fi dată în exploatare în 2015, după o serie de testări. Portavionul va intra în componența flotei militare americane în anul 2016, care va dispune de un total de zece portavioane din clasa „Gerald Ford”, care vor înlocui treptat portavioanele mai vechi de tip „Nimitz” și „Enterprise”.
Doua miliarde USD
„Gerald Ford” va fi primul portavion dintr-o nouă clasă care va intra în componența flotei americane în ultimii 40 de ani. Una din caracteristicile sale de bază este capacitatea sa de a primi la bord avioane fără pilot. Pentru proiectul „Gerald Ford” au fost cheltuiți cu două miliarde de dolari mai mult decât au fost planificați, şi anume 42,5 miliarde în locul a 40,3 miliarde. Dar, conform estimarilor specialistilor, cheltuielile mai mari pentru construcția portavionului vor fi compensate printr-un const mai mic al exploatării, nava urmând să fie deservită de un echipaj mai mic, preconizându-se că, în cei 50 de ani în care nava va fi activă, vor fi economisiți aproximativ patru miliarde dolari.
„Gerald Ford” are un deplasament de peste 112 mii tone, fiind dotat cu două reactoare nucleare, portavionul putând atinge o viteză de 30 noduri. Cele 25 punți ale sale vor găzdui aproximativ 5000 de membri ai echipajului și peste 75 de elicoptere și avioane. Portavionul mai este dotat cu un nou model de catapultă, electromagnetică.
Flotă mai mică
Reamintim că anterior oficiali militari ai SUA au declarat că intenționează să reducă numărul portavioanelor aflate în serviciu activ. Din cele 11 care sunt, în prezent, în dotarea flotei militare americane, vor rămâne doar opt sau nouă.
După cum se preconizează, Pentagonul va renunța la portavioanele „Harry Truman”, „John K. Stennis” și „George Washington”, chiar dacă aceste nave nu sunt cele mai vechi reprezentante ale clasei lor. Acestea au intrat în componența flotei în anii ’90, dar „George Washington”, de exemplu, își va epuiza, în anul 2015, rezerva de combustibil nuclear și, din motive financiare, în locul modernizării sale, acest portavion va fi trecut în rezervă.
de Isac Mihai | nov. 12, 2013 | Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Crucisatorul rus Varyag, pregatit sa intre in Marea Mediterana
Rusia și Egiptul au ajuns la un acord în urma căruia Rusia va vinde statului arab „orice sistem de armament, fără nicio restricție”, în valoare de aproximativ 4 miliarde de dolari SUA, urmand ca Rusia sa infiinteze baze militare maritime la Port Said și Suez, relateaza surse militare de la Cairo, citate de portalul de stiri iordanian Saraya News, preluat de agenţia de presă KARADENIZ PRESS. Conform surselor citate, cele patru miliarde de dolari vor fi achitați Rusiei de către un al treilea stat arab musulman, „un stat din Golful Persic”.
Totodată, unul din ziarile principale din Egipt, al-Watan, a preciyat, citând surse oficiale de la Cairo, că spre portul Alexandria se îndreaptă o armadă militară rusească, compusă din 16 nave, în frunte cu nava-amiral a Flotei Pacificului, „Variag”. Conform informațiilor publicate de al-Watan, printre posibilele locații pentru viitoarele baze militare rusești se află Alexandria, Port Said, Damietta sau Rosetta, baze care vor mari semnificativ capacitatea de manevra a flotei militare rusesti, care mai dispune de o baza navala in portul sirian Tartus.
Bomba „Fraţii Musulmani”
Reamintim ca autorităţile egiptene nu au ținut cont de încercările americane de a bloca acordul cu Rusia în schimbul normalizării relațiilor bilaterale cu SUA. Noul regim de la Cairo au imputat SUA amestecul în afacerile interne ale statului, precum și susținerea acordată „Fraților Musulmani”, conduşi de fostul preşedinte Mohamed Morsi.
Destituit în urmă cu patru luni de către armata egipteană, acesta a ajuns ieri la tribunalul din Cairo, unde va fi judecat pentru „instigare la omor”. Morsi, primul șef de stat ales democratic în Egipt, este deținut într-un loc secret de către armată după înlăturarea sa de la putere în 3 iulie 2013.
El a fost adus cu un elicopter la tribunalul, unde va compărea împreună cu alți 14 responsabili ai regimului său pentru „instigarea” forțelor de ordine la uciderea protestatarilor în timpul manifestației din 5 decembrie 2012, a anunțat șeful poliției din Cairo, Osama al-Saghayar.
Mohamed Morsi este judecat în aceeași sală de ședințe unde fostul președinte Hosni Mubarak, constrâns să demisioneze la începutul anului 2011 în urma unei revolte populare, este judecat pentru presupusa implicare în moartea mai multor manifestanți.
de Anatol Terzi | nov. 10, 2013 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
SUA sustin parcursul european al Republicii Moldova, a afirmat asistentul adjunct al Secretarului de Stat al SUA, Eric Rubin, in cadrului unei intrevederi de vineri cu premierul Republicii Moldova, Iurie Leanca. Rubin a mentionat ca SUA sustin calea europeana a Republicii Moldova, precum si agenda Guvernului de la Chişinau in perioada pre si post-Vilnius. Mai mult, oficialul american a declarat ca SUA va acorda ajutorul necesar pentru a promova prioritatile Executivului dupa parafarea Acordului de Asociere cu UE. „SUA sustine aspiratiile europene ale Republicii Moldova. Suntem disponibili sa va oferim suport in dezvoltarea domeniilor sociale si economice”, a precizat oficialul de la Washington. In cadrul aceleeasi intrevederi au fost abordate subiecte cu privire la reformele din Republica Moldova in domeniul dezvoltarii infrastructurii si statului de drept, precum si negocierile privind reglementarea conflictului transnistrean.
Acum 10 ani de zile, in Georgia, avea loc asa-numita „Revolutie a trandafirilor”, moment marcat de plecarea de la putere a fostului presedinte Eduard Sevardnaze, acesta fiind inlocuit de ministrul de Justitie de atunci, Mihail Saakasvili. Influența președintelui Eduard Șevardnadze, care deținea funcția din 26 noiembrie 1995, a început să scadă odată cu slăbirea formațiunii loiale lui, partidul de guvernământ Uniunea Cetățenilor din Georgia (UCG). Odată cu anul 2000, acuzele de corupție îndreptate spre aparatul de stat au dus la plecarea din partid, inițial, a oamenilor de afaceri, care, în același an, au format Partidul Drepturi Noi. La scurt timp, alți politicieni s-au alăturat noului partid sau au înființat alte formațiuni politice. Însuși Eduard Șevardnadze a demisionat din fruntea UCG, în septembrie 2001. În aceeași lună, Mihail Saakașvili, ministru al Justiției, a părăsit UCG pentru a forma, o lună mai târziu, Mișcarea Națională Unită, scrie Agerpres. Mișcarea Națională Unită, alături de Partidul Drepturi Noi și alți membri ai Opoziției au îndemnat populația să protesteze pașnic împotriva guvernului fidel lui Eduard Șevardnadze și să practice nesupunerea civică, fără acte de violență. Scopul urmărit era demisia președintelui, în paralel cu organizarea de noi alegeri. La jumătatea lunii noiembrie 2003, au început să aibă loc demonstrații anti-guvernamentale masive pe străzile din Tbilisi, manifestările răspândindu-se rapid în aproape toate orașele importante ale Georgiei. Liderii din stradă ai revoluției au fost organizația de tineret ‘Kmara’ (Destul!) și câteva organizații neguvernamentale, printre care Liberty Institute. Revolta a atins apogeul la 22 noiembrie, când președintele în funcție a intenționat să deschidă noua sesiune a parlamentului. Lideri ai partidelor de opoziție, printre care Mihail Saakașvili, au întrerupt discursul lui Șevardnadze, făcându-și apariția cu trandafiri în mâini, de unde și denumirea de ‘Revoluție a Trandafirilor’. Acesta s-a retras, flancat de garda sa de corp, ulterior declarând ‘stare de urgență’ și intenționând să mobilizeze gărzi militare în jurul reședinței sale. Armata a refuzat să susțină noul guvern. Lipsit de alternative, la 23 noiembrie 2003, Șevardnadze s-a întâlnit cu liderii opoziției, la sfârșitul discuțiilor el anunțându-și demisia. Anunțul a creat o stare de euforie în Tbilisi, peste 10.000 de oameni ieșind pe străzi pentru a sărbători. La scurt timp, Curtea Supremă a Georgiei a invalidat rezultatele scrutinului din 2 noiembrie. La 4 ianuarie 2004 au fost organizate alegeri prezidențiale, câștigate cu peste 96% din voturi de Mihail Saakașvili, care la învestirea sa în funcție, la 25 ianuarie, avea să devină cel mai tânăr șef de stat din Europa.