de Razvan Iorga | iul. 30, 2018 | Federatia Rusa, Info Militar, Principal, R. Moldova, România, UE, Uncategorized @ro
Punctul de control pe Nistru, controlat de milița transnistreană. Fotocredit: BIRN
Analistul politic Igor Munteanu declară că Moscova exploatează conflictul înghețat din regiunea transnistreană pentru a determina soarta Moldovei și a descuraja-o din calea sa europeană.
Experții politici propun adesea noțiuni noi pentru a descrie mai eficient realitățile vechi. În cazul analistului politic și fostului diplomat Igor Munteanu, el consideră că termenul „paradiplomatie” explică cel mai bine modul în care Rusia încearcă să mențină conflictul înghețat în cazul Transnistriei pentru a permite Moscovei să-și promoveze mai larg influența și interesele în regiune, se arată într-un interviu-analiză a portalului de limbă engleză Balkan Insight, citat de EvZ Moldova.
Studiul recent publicat de Munteanu, „Paravanele externe ale secesionismului: paradiplomație și insurgență”, examinează legăturile dintre interesele politice ale Rusiei în Moldova și acel „modus operandi” prin intermediul „paradiplomatiei transnistrene”.
Termenul este folosit pe scară largă de către experții în relațiile internaționale pentru a descrie un actor non-stat care este folosit ca un proxy pentru interesele altor state – în acest caz, al Rusiei.
Într-un interviu pentru BIRN, Munteanu – care este acum directorul think-tank-ului IDIS Viitorul din Chișinău – spune că Moscova folosește cazul Transnistriei ca proxy pentru propria sa agendă în Moldova.
„Rusia a încercat întotdeauna să controleze deciziile de politică externă și internă în Moldova și a folosit întotdeauna Transnistria ca mijloc de promovare și exprimare a intereselor sale”, spune Munteanu.
Interesul Moscovei în regiune are și o dimensiune economică, adaugă el, deoarece Transnistria deține și un mare complex industrial construit în perioada sovietică.
„URSS avea un complex siderurgic modern cu un ansamblu de companii care producea componente militare, iar capacitatea de a genera energie electrică este, de asemenea, importantă. Astfel, în regiune există active economice serioase”, spune Munteanu.
Moldova se confruntă cu un conflict „înghețat” în interiorul frontierelor sale de mai mult de un sfert de secol acum, ca urmare a conflictului transnistrean din 1991-1992, care a lăsat circa 1.000 de morți și peste 1.500 de răniți.
Rusia a trimis apoi forțe de menținere a păcii pentru a pune capăt luptelor dintre separatiștii pro-ruși și forțele moldovenești.
Au urmat ani de negocieri fără rezultat, Rusia refuzând să renunțe la regiunea separatistă, situată strategic între Moldova și Ucraina.
Începând cu anul 1992, Rusia a promovat o strategie duală față de Moldova, admițând că Moldova este o țară suverană, presând-o, de asemenea, pentru a se reintegra în sfera de influență a Rusiei.
Sub aripa protectoare a Rusiei, între timp, regiunea separatistă a continuat să funcționeze, în special în beneficiul liderilor și al cercurilor lor economice, mai precizează studiul menționat.
Planul fedetativ, îngropat de diplomatii occidentali:
În noiembrie 2003, Rusia a anunțat în mod neașteptat un plan de transformare a Moldovei într-o federație demilitarizată.
Un memorandum, creația lui Dmitri Kozak, un adjunct al președintelui rus Vladimir Putin, a propus acordarea Transnistriei unui grad ridicat de autonomie in Moldova – însă sub supravegherea trupelor ruse din regiune.
Deputații din Transnistria trebuia să devenă membri ai Parlamentului moldovenesc.
Inițial, președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a fost gata să accepte planul, înainte de a-și răzgândi brusc, forțându-l pe Putin să anuleze din scurt o vizită la Chișinău și să-l facă pe Kozak să părăsească furios și în grabă Moldova.
Munteanu spune că memorandumul Kozak a fost respins în principal din cauza presiunii occidentale asupra Moldovei – deși mii de oameni s-au opus și planului, temându-se că ar pune capăt efectiv independenței Republicii Moldova.
Interesant, numele lui Kozak a apărut din nou în centrul atenției. După ce a supravegheat dezvoltarea economică a așa-numitei Republici Crimeea, pe care Rusia a anexat-o din Ucraina în 2014, Kremlinul l-a pus pe Kozak, la începutul acestei luni, responsabil pentru interesele sale economice în Moldova.
Această mișcare este îngrijorătoare pentru Moldova, consideră Munteanu. „Numirea confirmă doar faptul că planul general al Rusiei pentru Republica Moldova nu s-a schimbat și că un nou plan ar putea fi bazat [ca și în precedentul memorandum Kozak] asupra fracturii și fragmentării ulterioare a Moldovei într-o viitoare confederație”, spune Munteanu.
Munteanu spune că Rusia urmărește cu atenție alegerile parlamentare, programate pentru noiembrie, pe care socialiștii pro-ruși speră să câștige.
Numirea lui Kozak „a fost făcută pentru a face posibila alianța politică post-electorală între Partidul Democrat [la guvernare] și Partidul Socialist [acum în opoziție], susține Munteanu.
De asemenea, el subliniază că, în cadrul noului sistem electoral [mixt], doi parlamentari din Transnistria vor intra în noul Parlament de la Chișinău, facilitându-i Rusiei promovarea intereselor sale în R. Moldova.
O strategie cu trei dimensiuni
Între timp, studiul lui Munteanu spune că, în ultimii ani, Moscova a urmat „trei direcții majore” în Moldova și a folosit Transnistria ca proxy pentru a exercita o influență acolo.
Primul se referă la un proces accelerat de transpunere a legislației rusești în Transnistria, cu toate regulile și beneficiile relevante, oferind cetățenia Rusiei, pensii și salariile crescute.
Totul se face „pentru a construi o mică Rusie pe teritoriul Moldovei”, se spune în studiu.
În prezent, aproximativ 220.000 de persoane din regiunea separatistă de aproximativ 300.000 de cetățeni au cetățenia rusă, ceea ce înseamnă peste două treimi.
În al doilea rând, Rusia dorește să convingă cetățenii și instituțiile statului de a accepta de facto și de a obișnui cu „statul transnistrean”, prin intermediul politicienilor pro-ruși, media subordonată sau prin promovarea noului sistem de vot politic în 2017, care pe termen lung implică mai mult Transnistria în politica internă a Moldovei.
Cea de-a treia dimensiune se referă la creșterea numărului de acțiuni ale „paradiplomației” transnistrene, coordonate de Ministerul rus de Externe.
Liderul diplomației transnistrene, Vitali Ignatiev, spunea că, în primele șase luni ale anului trecut, liderii republicii separatiste au avut 470 de întâlniri internaționale, cu 25% mai mult decât în perioada similară din 2016. De asemenea, Transnistria a fost vizitată și de 631 de delegații străine.
Potrivit studiului, „paradiplomația” transnistreană a raportat câteva succese, cu lideri și diplomați din regiunea separatistă care au vizitat Italia, Marea Britanie [inclusiv Ministerul britanic de Externe], Israel și Franța.
„Rusia vrea ca Transnistria să fie recunoscută ca un partener egal [în orice] negocieri [privind viitorul regiunii] și pe baza acestui statut egal, părțile ar trebui să se îndrepte spre o soluție confederală sau federală”, a declarat Munteanu pentru BIRN, explicând strategia Moscovei.
Cu toate acestea, el susține că implementarea acestei ecuații politice este contrară intereselor Republicii Moldova și nu va rezolva problema fundamentală a acestui conflict, și anume aspectul militar al mișcării secesioniste.
Rusia deține în continuare aproximativ 1.500 de militari ai Armatei sovietice a 14-a, denumită acum Grupul operativ al trupelor ruse (GOTR) în așa-numita Republică Transnistreană, împreună cu aproximativ 400 de soldați ruși care fac parte din corpul de menținere a păcii.
O altă problemă este abordarea duală a Chișinăului
Munteanu declară că o altă problemă este că oficialii moldoveni promovează și o „atitudine duală” față de Tiraspol.
Studiul său arată că, în timp ce unii oficiali susțin în mod public reintegrarea Moldovei și solicită retragerea armatei ruse din Transnistria, ei rămân, de asemenea, conectați la „centre economice” atât la Chișinău, cât și la Tiraspol.
Rolul Chișinăului în facilitarea exporturilor de energie din regiunea separatistă, situația neclară a facturii Gazprom privind livrările de gaze, în valoare de peste 6 miliarde de dolari SUA, și regimul impozabil pentru mărfurile transnistrene care tranzitează frontierele Moldovei, în special în UE, pun sub semnul înbării intențiile reale de a reintegra acest teritoriu.
Studiul lui Munteanu spune că Moscova va suprima doar independența de facto a Transnistriei, doar atunci când este sigur că politicienii de la Tiraspol vor juca un rol decisiv în afacerile interne ale R. Moldova.
Dar asta, avertizeaza Munteanu, ar însemna sfârșitul drumului pro-european al R. Moldova.
Materialul a fost tradus și adaptat după o analiză publicată de portalul de limbă engleză Balkan Insight, semnată de Mădălin Necșuțu
de Razvan Iorga | mart. 27, 2018 | Federatia Rusa, Info Militar, Principal, R. Moldova, România, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Autoritățile Republicii Moldova ar trebui să investească în profesionalizarea armatei, pe fondul amenințărilor tot mai reale care vin de peste Nistru și partea trupelor regimului separatist de la Tiraspol împreună cu cele ale Armatei Ruse, sunt câteva dintre concluziile trase marți, la Chișinău, de către experți în securitate.
Astfel de probleme au fost discutate cu ocazia lansării la IDIS „Viitorul” a studiului „Menținerea trupelor ruse de ocupație în regiunea trasnistreană: eșecl al diplomației de „caviar” și dispreț față de dreptul internațional”, semnat de expertul în politici de securitate, Rosian Vasiloi.
Documentul arată că, în timp ce Chișinăul alocă numai 0,4% din PIB pentru domeniul apărării, în stânga Nistrului regimul secesionist alocă 1,4% din PIB pentru întreținerea forțelor sale militare. Aceste alocări sunt separate față de banii pe care și Rusia îi alocă anual pentru întreținere Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR).
Expertul Rosian Vasiloi a menționat că, în ultimii ani, exercițiile militare comune dintre militarii ruși și cei loiali regimului separtist de la Tiraspol s-au înmulțimit vizibil.
„Federația Rusă nu și-a retras și trupele din teritoriul de est al țării, ci dimpotrivă și-a consolidat prezența militară în partea trasnistreană a Republicii Moldova, ceea ce reprezintă o gravă încălcare a prevederilor constituționale cu privire la independența, suveranitatea și integrarea R. Moldova”, a declarat expertul care a mai precizat că astfel R. Moldova rămâne sub ocupața militară rusă.
Rosian Vasiloiu a observat în cadrul studiului pe care l-a elaborat că numai în 2018 au avut deja loc 40 de exerciții militare comune ruso-transnistrene, 13 dintre aceasta având caracter combatant. Printre acestea se numără cele ce vizează exercițiile de tancuri și ele are trupelor speciale.
De asemenea, el a reamintit politica Rusiei de implicare în Transnistria în timpul alegerilor prezidențiale ale Rusiei, fiind deschise 24 de secții de votare în stânga Nistrului și numai 3 în dreapta sa.
Rușii recrutează la greu la Tiraspol
La rândul său, secretarul general de stat din cadrul Ministerului Apărării, Radu Burduja, a declarat că GOTR reprezintă o amenințare cu caracter militar cât se poate de reală la adresa securității țării și că exercițiile militare ruse în stânga Nistrului s-au intensificat după începerea luptelor din Ucraina după anexarea ilegală a Crimeii din martie 2014.
Numărul acestora s-a majorat cu 30% în 2016, iar în 2017 cu alte 29 de procente. În 2018, conform oficialului de la Apărare acestea s-au intensificat cu 40% față de perioada similară a anului 2017, accentul punându-se pe forțele speciale. În ciuda faptul că, la nivel oficial se vorbește de un caracter defensiv al exercițiilor, acestea sunt în fapt pregătiri pentru ofensivă, așa cum au demonstrat-o exercițiile în care s-a forțat trecerea Nistrului cu blindatele.
El a mai atras atenția și asupra creșterii numărului tinerilor de înrolare în grupul forțelor ruse din Transnistria și că, în acest sens, se face propagandă și se distribuie materiale cu caracter educativ și patriotic în favoarea Rusiei.
Oficialul a explicat că sinergia celor două armate reprezintă o „amenințare majoră la adresa securității naționale”. În aceste condiții, Radu Burduja a spus că este nevoie de o reformă reală a sectorului militar al Republicii Moldova.
Cum finanțează Chișinăul indirect armata transnistreană
Experții au recomandat ca în discursul oficial al oamenilor politici de la conducerea R. Moldova trebuie să se spună clar, în stânga Nistrului, există o bază militară străină camuflată.
Fostul amabasador al R. Moldova în România și la Bruxelles, Iurie Reniță, a afirmat că autortiățile R. Moldova nu au o abordare consecventă asupra acestui dosar, fapt ce se reflectă și în activitatea misiunii OSCE la Chișinău și că este nevoie de acțiuni guvernamentale mai hotărâte, iar societatea civilă și experții trebuie să pună presiune în acest sens.
Nu în ultimul rând, directorul IDIS „Viitorul” Igor Munteanu a adus în discuție finanțarea regimului separatist de la Tiraspol prin cumpărarea de către Chișinău a energiei de la centrala electrică de la Cuciurgan. El a precizat că acești bani ajung apoi a fi investiții în întreținerea armatei separatiste și că astfel Chișinăul ar trebui să pună condiții în acest sens celor de la Tiraspol pentru a nu finanța cu proprii bani securitatea țării.
Faptul că regiunea separatistă transnistreană își desfășoară exporturile în UE prin Republica Moldova ar trebui să vină cu un set de condiții din partea Chișinăului, a mai precizat expertul. El a mai criticat lipsa de viziune a guvernării și a unor politici clare și integrate în ceea ce privește rezolvarea dosarului transnistrean, opinând că este nevoie de mai multă implicare în luare de măsuri la adresa acest fenomen, cel mai pericol de altfel la adresa securității naționale a R. Moldova.
Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu
de Razvan Iorga | mart. 9, 2018 | Federatia Rusa, Minoritați, R. Moldova, România, UE
Mesajele propagadistice ale Kremlinului, în special cele anti-Occident și cele ce incită la ură și violență sunt răspândite în proporție foarte mare pe rețea rusească de socializare Odnoklassniki (colegi de clasă -n.r.), foarte populară în Republica Moldova. Conform unui studiu lansat vineri de către Institutul de Politici Publice (IPP) nu mai puțin de 57% din mesajele care circulă în rețeaua socială rusească „Odnoklassniki” sunt mesaje propagandistice, relatează portalul de limbă engleză Balkan Insight.
Obiectivele principale ale propagandei rusești în Moldova au fost legate de promovarea politicilor Kremlinului în regiune, anti-UE, Ucraina și NATO. De asemenea, au fost promovate discursuri intistigatoare la ură și violență.
Autorii cercetării au analizat nu mai puțin 1.139 de mesaje difuzate pe Odnoklassniki și au concluzionat că 57% dintre acestea au fost mesaje de propagandă, dintre care 38% au fost propagandă deschisă, iar 19% dintre mesaje au conținut ascuns sau subliminal de propagandă.
Nu lipsesc nici mesajele anti-românești și cele la adresa partidelor de centru-dreapta ce militează pentru o mai mare colaborare cu UE și SUA.
O postare intitulată „Va începe războiul din Transnistria în 2017?” a fost una dintre cele mai populare în luna august 2017 într-un grup mare de utilizatori denumit „Pentru Uniunea Eurasiatică – Prosperitate pentru Moldova”. Acesta are peste 33.500 de membri, în marea lor majoritate cu viziuni proruse și anti-occidentale.
Postarea vine împreună cu fotografia generalului rus Aleksandr Lebedev, care a condus manevrele militare rusești la războiul de pe Nistru, în care ofițerul rus este citat: „Mâine, voi lua micul dejun la Tiraspol și dacă va fi tras doar un glonț Transnistria, voi lua prânzul la Chișinău și cina – la București”.
Cercetarea a fost efectuată în perioada ianuarie-august 2017.
Odnoklassniki a fost până în anul trecut prima rețea socială din Moldova, după numărul de utilizatori. Acesta a scăzut cu 25%, de la 1,1 milioane de utilizatori în 2016 la 885,860 în 2017, permițând Facebook-ului să treacă pe primul loc în preferințele moldovenilor în 2017.
Totuși, autorii studiului concluzionează că, în august 2017, Odnoklassniki a fost cel mai popular site din Moldova, cu peste un milion de vizitatori unici, depășind Facebook și Twitter.
Odnoklassniki este a doua rețea socială din Rusia cu aproximativ 65,3 milioane de utilizatori, după VKontakte, care numără 100 de milioane de utilizatori.
de Razvan Iorga | mai 14, 2015 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Un studiu recent al BERD releva faptul ca economia Republicii Moldova urmeaza sa se contracteze in 2015 si ca PIB-ul va scadea cu 2%. Economia Republicii Moldova a crescut in 2014 cu 4,6%, dar perspectivele s-au deteriorat recent, scrie BERD: „Veniturile din remitente si exporturi s-au contractat, reflectand dificultatile reorientarii comertului dinspre Rusia spre Uniunea Europeana, cu care Moldova a incheiat anul trecut un acord de liber-schimb ca parte dintr-un acord de asociere cu UE.” BERD mai noteaza ca sectorul financiar moldovenesc a fost urmarit de scandaluri, iar trei banci mari au trebuit sa fie puse sub administratie speciala.
In studiul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare sunt notate si „riscurile politice” aduse de formarea unui guvern moldovean minoritar si de alegerea bascanului gagauz, relateaza Europa Libera. Se aminteste ca leul moldovean s-a depreciat la inceputul anului „in conformitate cu tendinta altor monede din regiune”, fiind stabilizat in martie dupa inasprirea politicilor monetare si interventiile Bancii Nationale. „Perspectiva Moldovei este tot mai incerta, existand riscuri semnificative de declin. Este de asteptat ca economia sa scada cu 2% in 2015 (in jos fata de cresterea zero prevazuta anterior) si sa creasca cu 1,5% in 2016”, se spune in studiul BERD. Berd precizeaza ca tarile est-europene simt in prezent efectul a doua tendinte contrare: pe de o parte un inceput de relansare economica in UE si pe de alta parte recesiunea severa din Rusia. Si economia rusa ar urma sa scada cu 4,5% in 2015 si cu doua procente in 2016. Pe de alta parte, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si-a imbunatatit, usor, estimarile referitoare la cresterea economiei romanesti in 2015 pana la 3% de la 2,8% cat prognoza in luna ianuarie.
de Anatol Terzi | nov. 15, 2011 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Ambasadorul României la Chişinău dă de pământ cu studiul Expert Grup, privind aderea României la Schengen, precizând că documentul prezintă vicii foarte serioase de documentare şi are concluzii, fantastice, şubrede sau aberante. KARADENIZ PRESS aminteşte că, recent, în cadrul Comisiei Politică Externă și Integrare Europeană a Parlamentului R. Moldova, a avut loc prezentarea publică a studiului “Impactul aderării viitoare a României la zona Schengen asupra Republicii Moldova”, realizat de Centrul Analitic Independent Expert Grup, în cadrul Programului comun al Consiliului Europei şi al Uniunii Europene privind susţinerea democraţiei în Republica Moldova. Concluziile acestui studiu au fost contestate încă din start de reprezentanţii Partidului Liberal, care au pus la îndoială veridicitatea concluziilor, menţionând că autorii au prezentat argumente irelevante. Autorii studiului afirmau că aderarea României la spaţiul Schengen va avea un impact negativ asupra locuitorilor R. Moldova, dar şi asupra relaţiilor dintre cele două maluri ale Prutului. „Aderarea României la zona Schengen nu va schimba procedura de acordare a vizelor pentru România cetăţenilor R. Moldova(…) Documentul respectiv se bazează pe o documentare cu totul deficitară, prezintă erori factuale evidente şi propune concluzii nefondate”, a declarat Marius Lazurcă, în timpul unei conferinţe de presă. „Aş prefera să nu numesc acest document, studiu. Nu este un studiu. Persoanele care l-au elaborat nu au găsit necesar să se consulte cu noi în timpul elaborării acestui document (…) Ne-ar fi fost mai uşor să trecem cu vederea concluziile fantastice şi lipsite de sens ale acestui document, dacă el nu ar fi fost prezentat Comisiei pentru politică externă a Parlamentului„, a mai spus ambasadorul României la Chişinău.
Concluzii aberante
„Acest document prezintă concluzii uneori aberante. Una din ideile cheie a acestui document se referă la faptul că în acest moment, România nu aplică prevederile spaţiului Shengen şi că atunci când ele vor fi aplicate, vor apărea condiţii noi în acordarea serviciilor consulare. În studiu se spune că aceste noi condiţii vor produce efecte politice nedorite atât pentru relaţia bilaterală, R. Moldova- România, cât şi pentru procesul european al R. Moldova. Total greşit. România aplică deja standardele Schengen în materie consulară. Nu se va schimba nimic aici odată cu aderarea României la spaţiul Schengen”, a mai declarat Marius Lazurcă. „Este adevărat că o parte din solicitanţi vor plăti pentru aceste vize, undeva între 25-30%, aşa cum se întâmplă şi la alte secţii consulare existente în R. Moldova. Este normal, pentru că dacă ar fi acordare vizele gratis, atunci cetăţenii R. Moldova ar apela pentru vize, care vor fi valabile pe tot spaţiul UE, doar la Consulatele româneşti”, a continuat ambasadorul. „Documentul se bazează pe o documentare cu totul deficitară, prezintă erori factuale evidente şi propune concluzii nefondate. Vom semnala finanţatorilor acestui eseu deficienţele grave ale documentelui şi vom solicita clarificări”, a declarat diplomatul.