Ucraina „forteaza” diplomatic bunavointa UE. Iulia Timosenko, motiv de razboi juridic intre Kiev si Bruxelles

Ucraina „forteaza” diplomatic bunavointa UE. Iulia Timosenko, motiv de razboi juridic intre Kiev si Bruxelles

Preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, pregatit sa faca pace cu UE

Preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, va întreprinde pe data de 6 februarie 2013 o vizită oficială în Lituania, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedintelui Lituaniei, Daiva Ulibinainte. Potrivit informaţiilor oferite, principala temă de discuţie dintre Ianukovici şi oficialii lituanieni va fi legată de relaţiile dintre Ucraina şi UE, întrucât Lituania va prelua, în cea de-a doua jumătate a acestui an, preşedinţia UE.
De asemenea, pe parcursul negocierilor de la Vilnius, părţile vor acorda o atenţie deosebită şi pregătirilor pentru summitul Parteneriatului Estic, care va avea loc în luna noiembrie 2013, pe parcursul căruia Kievul planifică să semneze Acordul de asociere cu UE.

Summitul Ucraina-UE, începutul integrării eurasiatice a statului ucrainean

La randul sau, analistul politic ucrainean Volodimir Horbaci, de la Institutul pentru Cooperare Euro-Atlantică din Kiev, este de părere că, după încheierea summitului Uniunea Europeană-Ucraina, programat pentru data de 25 februarie 2013, pentru partea ucraineană va începe etapa intergării eurasiatice. „Cred că summitul va avea, totuşi, loc, aşa cum a fost programat, pe 25 februarie, dar nu în condiţiile pe care şi le-ar fi dorit partea europeană sau preşedintele Viktor Ianukovici. Principala noutate a evenimentului se va referi la situaţia fostului premier Iulia Timoşenko şi la răspunsurile pe care preşedintele Viktor Ianukovici le va oferi celor care îl vor întreba despre acest caz. Cu alte cuvinte, atmosfera vizitei preşedintelui la Bruxelles va fi negativă. În aceste condiţii, personal, nu am nicio speranţă că va exista o soluţie favorabilă în ceea ce priveşte stabilirea datei semnării Acordului de asociere. Cred că, din păcate, însuşi guvernul ucrainean nu o doreşte acest lucru şi întrerupe intenţionat întregul proces. Prin urmare, consider că summitul UE-Ucraina va fi evenimentul major al politicii externe a regimului Ianukovici. După aceea, va începe etapa integrării eurosiatice a Ucrainei, precum şi intensificarea activităţilor axate pe zona de Est. Rusia intră în această lista de priorităţi”, a declarat Horbaci pentru publicația „Tyjdeni”.
Comentariul a fost făcut cu privire la impactul pe care l-ar putea avea asupra summitului noile acuzaţii împotriva Iuliei Timoşenko, pe care Procuratura Generală a Ucrainei o suspectează de organizarea asasinării deputatului Evghenii Şcerbani, în 1996.
În opinia expertului, nu există şanse ca Acordul de asociere dintre Ucraina şi UE să fie semnat anul acesta, deşi Parlamentul European se pronunţă în favoarea semnării documentului în noiembrie 2013, la summitul de la Vilnius.

Procuror non-grata

Şeful Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, Elmar Brok, nu exclude posibilitatea ca Parlamentul European să interzică accesul adjunctului procurorului general al Ucrainei, Rinat Kuzmin, pe teritoriul Uniunii Europene din cauza situației fostului premier Iulia Timoșenko.
„Putem aplica astfel de sancţiuni împotriva unor oficiali ucraineni”, a declarat Brok, fiind întrebat dacă UE ar putea interzice accesul lui Rinat Kuzmin pe teritoriul său. „Acest lucru s-a întâmplat deja în cazul Republicii Belarus şi al Siriei. Iar dacă situaţia actuală va continua, atunci aceste sancţiuni îl vor afecta şi pe Kuzmin. Vom fi obligaţi să luăm măsuri împotriva celor care distrug principiile statului de drept”, a menționat Brok, potrivit căruia adjunctul procurorului general al Ucrainei „continuă lupta împotriva fostul premier Iulia Timoşenko şi adună noi acuzaţii, care sunt chiar mai puţin justificate decât precedentele”.
„Comunitatea internaţională s-a convins deja de acest lucru. Aceasta este o dovadă a existenţei justiţiei selective în Ucraina. Acuzaţiile de crimă împotriva Iuliei Timoşenko au fost de mult timp infirmate ca neîntemeiate. În acest caz, este vorba de distrugerea Iuliei Timoşenko, atât ca persoană, cât şi ca politician”, a subliniat mai subliniat parlamentarul european.
Declarațiile cu privire la Rinat Kuzmin au fost făcute după ce procurorul ucrainean a declarat că Procuratura Generală de la Kiev are dovezi că foştii premieri ucraineni Iulia Timoşenko şi Pavlo Lazarenko, precum şi ex-preşedintele Leonid Kucima, au legătură directă cu asasinarea lui Evgehii Şcerbani, fost deputat şi un controversat om de afaceri ucrainean.

Stefan Fule o susține pe Timoşenko

Un semnal de susținere pentru Iulia Timoșenko a fost dat și de către Comisarul european pentru extindere şi politică europeană de vecinătate, Stefan Fule. Oficialul european și-a exprimat îngrijorarea sa în timpul întrevederii de la Bruxelles cu preşedintele Comisiei pentru integrare europeană din cadrul Parlamentului Ucrainei, Grigori Nemirea. Potrivit serviciului de presă al formațiunii de opoziție „Batkivșcina”, Fule l-a rugat pe deputatul ucrainean Girgori Nemirea să-i transmită Iuliei Timoşenko, care, în momentul de faţă, se află internată în Spitalul căilor ferate de la Harkov, toată susţinerea şi sprijinul.
Stefan Fule va întreprinde în perioada 6-7 februarie 2013 o vizită în Ucraina, cu scopul de a pregăti şi a pune la punct toate detaliile legate de desfăşurarea summitului Ucraina-UE, care va avea loc la data de 25 februarie 2013. De asemenea, în timpul vizitei sale, Fule va discuta cu oficialii ucraineni şi despre situaţia dificilă în care se află Iulia Timoşenko.

Cruciada judiciara

Amintim că pe 18 ianuarie 2013, Parchetul General al Ucrainei a anunţat oficial că, pe lângă acuzaţia de abuz de putere în dosarul gazelor, fostul premier Iulia Timoşenko este suspectată de crimă şi riscă închisoarea pe viaţă. Parchetul de la Kiev a stabilit că uciderea parlamentarului Evgheni Şcerbani, de pe aeroportul din Doneţk, din 1996, a fost ordonată de către foştii premierii ucraineni Iulia Timoşenko şi Pavel Lazarenko, ambii aflaţi la ora actuală în detenţie, unul în Ucraina şi celălalt în SUA.

Share our work
Ucraina „forteaza” diplomatic bunavointa UE. Iulia Timosenko, motiv de razboi juridic intre Kiev si Bruxelles

Ucraina "forteaza" diplomatic bunavointa UE. Iulia Timosenko, motiv de razboi juridic intre Kiev si Bruxelles

Preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, pregatit sa faca pace cu UE

Preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, va întreprinde pe data de 6 februarie 2013 o vizită oficială în Lituania, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedintelui Lituaniei, Daiva Ulibinainte. Potrivit informaţiilor oferite, principala temă de discuţie dintre Ianukovici şi oficialii lituanieni va fi legată de relaţiile dintre Ucraina şi UE, întrucât Lituania va prelua, în cea de-a doua jumătate a acestui an, preşedinţia UE.
De asemenea, pe parcursul negocierilor de la Vilnius, părţile vor acorda o atenţie deosebită şi pregătirilor pentru summitul Parteneriatului Estic, care va avea loc în luna noiembrie 2013, pe parcursul căruia Kievul planifică să semneze Acordul de asociere cu UE.

Summitul Ucraina-UE, începutul integrării eurasiatice a statului ucrainean

La randul sau, analistul politic ucrainean Volodimir Horbaci, de la Institutul pentru Cooperare Euro-Atlantică din Kiev, este de părere că, după încheierea summitului Uniunea Europeană-Ucraina, programat pentru data de 25 februarie 2013, pentru partea ucraineană va începe etapa intergării eurasiatice. „Cred că summitul va avea, totuşi, loc, aşa cum a fost programat, pe 25 februarie, dar nu în condiţiile pe care şi le-ar fi dorit partea europeană sau preşedintele Viktor Ianukovici. Principala noutate a evenimentului se va referi la situaţia fostului premier Iulia Timoşenko şi la răspunsurile pe care preşedintele Viktor Ianukovici le va oferi celor care îl vor întreba despre acest caz. Cu alte cuvinte, atmosfera vizitei preşedintelui la Bruxelles va fi negativă. În aceste condiţii, personal, nu am nicio speranţă că va exista o soluţie favorabilă în ceea ce priveşte stabilirea datei semnării Acordului de asociere. Cred că, din păcate, însuşi guvernul ucrainean nu o doreşte acest lucru şi întrerupe intenţionat întregul proces. Prin urmare, consider că summitul UE-Ucraina va fi evenimentul major al politicii externe a regimului Ianukovici. După aceea, va începe etapa integrării eurosiatice a Ucrainei, precum şi intensificarea activităţilor axate pe zona de Est. Rusia intră în această lista de priorităţi”, a declarat Horbaci pentru publicația „Tyjdeni”.
Comentariul a fost făcut cu privire la impactul pe care l-ar putea avea asupra summitului noile acuzaţii împotriva Iuliei Timoşenko, pe care Procuratura Generală a Ucrainei o suspectează de organizarea asasinării deputatului Evghenii Şcerbani, în 1996.
În opinia expertului, nu există şanse ca Acordul de asociere dintre Ucraina şi UE să fie semnat anul acesta, deşi Parlamentul European se pronunţă în favoarea semnării documentului în noiembrie 2013, la summitul de la Vilnius.

Procuror non-grata

Şeful Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, Elmar Brok, nu exclude posibilitatea ca Parlamentul European să interzică accesul adjunctului procurorului general al Ucrainei, Rinat Kuzmin, pe teritoriul Uniunii Europene din cauza situației fostului premier Iulia Timoșenko.
„Putem aplica astfel de sancţiuni împotriva unor oficiali ucraineni”, a declarat Brok, fiind întrebat dacă UE ar putea interzice accesul lui Rinat Kuzmin pe teritoriul său. „Acest lucru s-a întâmplat deja în cazul Republicii Belarus şi al Siriei. Iar dacă situaţia actuală va continua, atunci aceste sancţiuni îl vor afecta şi pe Kuzmin. Vom fi obligaţi să luăm măsuri împotriva celor care distrug principiile statului de drept”, a menționat Brok, potrivit căruia adjunctul procurorului general al Ucrainei „continuă lupta împotriva fostul premier Iulia Timoşenko şi adună noi acuzaţii, care sunt chiar mai puţin justificate decât precedentele”.
„Comunitatea internaţională s-a convins deja de acest lucru. Aceasta este o dovadă a existenţei justiţiei selective în Ucraina. Acuzaţiile de crimă împotriva Iuliei Timoşenko au fost de mult timp infirmate ca neîntemeiate. În acest caz, este vorba de distrugerea Iuliei Timoşenko, atât ca persoană, cât şi ca politician”, a subliniat mai subliniat parlamentarul european.
Declarațiile cu privire la Rinat Kuzmin au fost făcute după ce procurorul ucrainean a declarat că Procuratura Generală de la Kiev are dovezi că foştii premieri ucraineni Iulia Timoşenko şi Pavlo Lazarenko, precum şi ex-preşedintele Leonid Kucima, au legătură directă cu asasinarea lui Evgehii Şcerbani, fost deputat şi un controversat om de afaceri ucrainean.

Stefan Fule o susține pe Timoşenko

Un semnal de susținere pentru Iulia Timoșenko a fost dat și de către Comisarul european pentru extindere şi politică europeană de vecinătate, Stefan Fule. Oficialul european și-a exprimat îngrijorarea sa în timpul întrevederii de la Bruxelles cu preşedintele Comisiei pentru integrare europeană din cadrul Parlamentului Ucrainei, Grigori Nemirea. Potrivit serviciului de presă al formațiunii de opoziție „Batkivșcina”, Fule l-a rugat pe deputatul ucrainean Girgori Nemirea să-i transmită Iuliei Timoşenko, care, în momentul de faţă, se află internată în Spitalul căilor ferate de la Harkov, toată susţinerea şi sprijinul.
Stefan Fule va întreprinde în perioada 6-7 februarie 2013 o vizită în Ucraina, cu scopul de a pregăti şi a pune la punct toate detaliile legate de desfăşurarea summitului Ucraina-UE, care va avea loc la data de 25 februarie 2013. De asemenea, în timpul vizitei sale, Fule va discuta cu oficialii ucraineni şi despre situaţia dificilă în care se află Iulia Timoşenko.

Cruciada judiciara

Amintim că pe 18 ianuarie 2013, Parchetul General al Ucrainei a anunţat oficial că, pe lângă acuzaţia de abuz de putere în dosarul gazelor, fostul premier Iulia Timoşenko este suspectată de crimă şi riscă închisoarea pe viaţă. Parchetul de la Kiev a stabilit că uciderea parlamentarului Evgheni Şcerbani, de pe aeroportul din Doneţk, din 1996, a fost ordonată de către foştii premierii ucraineni Iulia Timoşenko şi Pavel Lazarenko, ambii aflaţi la ora actuală în detenţie, unul în Ucraina şi celălalt în SUA.

Share our work
Stefan Fule: UE va continua sa sustina R Moldova

Stefan Fule: UE va continua sa sustina R Moldova

Uniunea Europeană acordă o importanţă deosebită sistemelor juridic şi de aplicare a legii, precum şi necesităţii întăririi luptei împotriva corupţiei şi ameliorării climatului de afaceri şi investiţional, a declarat luni Comisarul european pentru extindere şi politica de vecinătate, Stefan Füle, după întrevederea cu preşedintele parlamentului Republicii Moldova, Marian Lupu.
„Am elogiat parlamentul Republicii Moldova pentru adoptarea legii privind oportunitatea de şanse, în luna mai, care a fost crucială pentru efectuarea de noi paşi în dialogul UE-R. Moldova privind liberalizarea regimului vizelor. L-am asigurat pe dl Marian Lupu că UE are aceeaşi viziune privind priorităţile reformei care sunt critice pentru asigurarea prosperităţii pe termen lung şi a stabilităţii Republicii Moldova şi că Uniunea Europeană va continua să-i susţină ţara în eforturile sale reformatoare pline de provocări”, a afirmat oficialul Comisiei Europene.
Stefan Füle a precizat că a căzut de acord cu şeful legislativului de la Chişinău că sprijinul popular larg pentru reforme şi continuarea integrării europene sunt factori-cheie care trebuie luaţi în considerare. „Parlamentul este prin definiţie cel mai bun loc posibil pentru ca toate forţele politice să dezbată împreună priorităţile ţării într-un spirit de cooperare. În acest context, calea de urmat ar trebui să fie întărirea acestui cadru şi folosirea lui inclusiv pentru chestiunile legate de media în deja înfiinţata comisie parlamentară de specialitate”, a adăugat Füle.
De asemenea, cei doi oficiali au trecut în revistă relaţiile „cu o rapidă dezvoltare” din cadrul Parteneriatului Estic. „Am căzut de acord să susţinem spiritul pozitiv şi foarte dinamic care prevalează în negocierile noastre pentru semnarea unui Acord de Asociere, ceea ce va aduce Moldova semnificativ mai aproape, economic şi politic, de UE. În plus, am discutat cum parlamentul de la Chişinău se va putea asigura cel mai bine că rezoluţiile reuniunii Euronest din aprilie 2012 sunt pe deplin implementate în Republica Moldova”, a mai spus comisarul european pentru extindere.

Share our work
Turcia-UE, un nou impuls al negocierilor de aderare

Turcia-UE, un nou impuls al negocierilor de aderare

Turcia şi Comisia Europeană au lansat joi la Ankara, cu ocazia unei vizite a comisarului european însărcinat cu extinderea, Stefan Fule, un mecanism de dialog complementar pentru a da un nou impuls negocierilor de aderare aflate în impas.
„Facem astăzi un nou pas în vederea surmontării blocajelor din rapoartele noastre. Dăm startul unei noi perioade care, sperăm noi, va aduce un nou elan negocierilor de aderare ale Turciei” la Uniunea Europeană, a declarat ministrul turc pentru afaceri europene Egemen Bagis în faţa presei. În ceea ce-l priveşte, Fule a salutat „o zi specială” în relaţiile dintre UE şi Turcia, subliniind că „agenda pozitivă” ar urma să se traducă printr-un „nou dinamism şi un nou elan pentru relaţiile noastre după o perioadă de stagnare”.
Mecanismul implementat prevede constituirea unor grupuri de lucru Turcia-UE, care să se ocupe de capitolele de negociere blocate şi să promoveze reforme de partea turcă fără deschiderea oficială a acestor capitole, astfel încât eforturile de aliniere la normele europene să fie destul de avansate în momentul în care deschiderea unui nou capitol de negociere va fi deblocat. Stefan Fule a insistat asupra faptului că acest mecanism nu vizează înlocuirea negocierilor de aderare propriu-zise, ci este „un mijloc complementar de a sprijini aceste negocieri”.
Turcia, care a început în 2005 negocierile de aderare cu UE, trebuie să ducă la bun sfârşit negocierile asupra a 35 de capitole tematice. Însă discuţiile se află de mai multă vreme într-un punct mort. Ciprul şi Franţa, mai ales, blochează deschiderea de noi capitole. Numai un singur capitol din cele 35, cel referitor la ştiinţă şi cercetare, este închis.

Share our work