de Anatol Terzi | nov. 1, 2011 | Alte regiuni, Știri, Uncategorized @ro
Drapelul organizaţiei teroriste al-Qaida a fost arborat în Libia luni, ziua în care NATO şi-a încheiat oficial campania militară în această ţară, relatează presa britanica. Drapelul a fost văzut pe acoperişul clădirii tribunalului din Benghazi, care a fost folosit de forţele rebele pentru a-şi stabili guvernul provizoriu şi centrul media. Consiliul Naţional de Tranziţie (CNT), structura de conducere a noilor autorităţi libiene, a negat că ar fi responsabil de arborarea drapelului, văzut de mai multe ori pe clădirea tribunalului. Drapelul, pe care scrie în limba arabă „nu există alt Dumnezeu decât Allah” şi pe care figurează o lună plină, a fost arborat alături de steagul naţional libian, transmite Mediafax. Potrivit unor informaţii, pe străzile din Benghazi au fost văzuţi extremişti noaptea, fluturând drapelul al-Qaida şi strigând „Islamiya, Islamiya! Nici Est, nici Vest”. O alunecare bruscă spre extremism al îngrijora Occidentul, care a susţinut înlăturarea colonelului Muammar Kadhafi de la putere, comentează Daily Mail. NATO şi-a respectat decizia de a pune capăt operaţiunii care a durat şapte luni, în pofida apelurilor CNT de a continua misiunea. Săptămâna trecută, preşedintele CNT, Mustafa Abdeljalil, a declarat că sharia (legea islamică) va fi „sursa de bază” a noii legislaţii. El a precizat că viitorul Parlament va avea o „tentă islamistă”. Sharia este legea conservatoare islamică favorizată de grupări fundamentaliste ca talibanii afgani, notează Daily Mail.
de Anatol Terzi | aug. 26, 2011 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Oamenii de cultură din R. Moldova îl contrazic pe preşedintele interimar Lupu, în privinţa semnificaţiei aducerii steagului liturgic al lui Ştefan cel Mare la Chişinău. Marian Lupu a declarat recent că „este un gest care vine încă o dată să sublinieze că România recunoaşte şi în trecut, şi în prezent, şi în viitor statalitatea, independenţa şi suveranitatea Republicii Moldova”. Oamenii de cultură şi oficiali din Republica Moldova şi România afirmă că stindardul liturgic al lui Ştefan cel Mare uneşte două maluri ale Prutului, este un simbol al unirii şi frăţiei. Aceştia spun că numai prin eforturi comune drapelul a putut fi adus la Chişinău, în premieră. Steagul este expus la Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, transmite Info-Prim Neo. Directorul muzeului, Eugen Sava, spune că valoarea drapelului este inestimabilă. „Un astfel de eveniment va arăta într-o secvenţă nouă rolul muzeului în societate, rolul educaţional, nu numai ştiinţific, ci şi din punct de vedere al studierii patrimoniului naţional, din punct de vedere al educaţiei generaţiei tinere”, a declarat directorul muzeului. Viceministrul culturii, Gheorghe Postică, a spus că expoziţia este un eveniment deosebit pentru că stindardul liturgic al lui Ştefan cel Mare este un obiect care ţine de patrimoniul internaţional. „Este un obiect care a trecut prin mâinile lui Ştefan cel Mare, practic singurul drapel care s-a păstrat de la Ştefan cel Mare până la noi şi în acest sens stindardul are o semnificaţie spirituală pentru toţi românii. Cred că este o onoare pentru Republica Moldova a avea aici, la Chişinău, această relicvă naţională”, a menţionat viceministrul culturii. Directorul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu”, Petre Guran, a menţionat că expoziţia a fost organizată într-un timp foarte scurt, în 6 săptămâni. A fost un test de capacitate de colaborare. Instituţiile româneşti sunt dispuse să răspundă unei chemări, unei dorinţe a iubitorilor de artă din Republica Moldova, aceea de admira şi de a cunoaşte acest obiect, a declarat Petre Guran.
Istorie comuna
Directorul Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberlander-Târnoveanu, a declarat că a fost nevoie de implicarea mai multor persoane şi instituţii pentru a putea aduce stindardul la Chişinău. A fost făcută o vitrină specială, care a fost desfăcută şi remontată la Chişinău. A fost asigurată o casetă cu heliu pentru protejarea stindardului. „Realizarea unei expoziţii înseamnă 99% negocieri, diplomaţie, discuţii şi un efort coordonat al unei echipe. Această expoziţie nu putea să fie realizată dacă nu am fi dorit să arătăm fraţilor români de peste Prut că istoria noastră este comună, că dincolo de acea apă care ne desparte şi care nu este atât de adâncă cum cred unii, există posibilitatea de a stabili legături de solidaritate, există posibilitatea de a fi uniţi, dacă nu prin alt lucru, atunci prin patrimoniul nostru cultural”, a declarat Ernest Oberlander-Târnoveanu. Ambasadorul României în Republica Moldova, Marius Lazurcă, a menţionat că acest eveniment este un semn al maturităţii pe care a atins-o relaţia dintre România şi Republica Moldova. „Atunci când raporturile dintre noi sunt bune, când guvernele de la Bucureşti şi Chişinău sunt angajate într-o colaborare întemeiată pe încredere, cele mai spectaculoase lucruri sunt posibile”, a declarat diplomatul.
Neintelegeri la varf
Steagul lui Ştefan cel Mare a fost adus la Chişinău pe 24 august. Pentru găzduirea steagului, autorităţile au cheltuit circa 300 de mii de lei. Stindardul va fi expus de pe 27 august până pe 10 septembrie, iar pe 12 septembrie va fi transportat înapoi la Bucureşti. Aducerea steagului lui Stefan cel Mare provoaca neintelegeri la varf. Marian Lupu sustine ca initiativa a fost a ambasadorului roman, in acelasi timp si Vlad Filat se arata fericit ca partea romana a raspuns solicitarii sale de a aduce exponatul la Chisinau. „La urma urmei, acest proiect, precum am fost eu informat, este initiativa Ambasadei Romaniei aici si, personal, a domnului ambasador al Romaniei, care a fost si la mine si m-a informat despre aceasta initiativa si m-a intrebat care este opinia mea”, a declarat Marian Lupu. Presedintele interimar a salutat acest gest, sustinand ca aceasta confirma faptul ca Romania recunoaste statalitatea Republicii Moldova. „Nici n-am incercat sa ma implic, fiindca este un proiect al Ambasadei si eu respect initiativele si ideile lor. Salut prezenta aici a drapelului lui Stefan cel Mare, salut aceasta initiativa a ambasadorului Romaniei si a ambasadei, salut acordul autoritatilor de la Bucuresti, care a oferit o reactie pozitiva la initiativa ambasadei”, a mai adaugat Lupu.
de Anatol Terzi | aug. 25, 2011 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Vlad Filat vizitat joi Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, unde a fost expus steagul liturgic al lui Ştefan cel Mare. Stindardul a fost adus la Chişinău la solicitarea adresată părţii române de către Prim-ministrul Vlad Filat, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la proclamarea independenţei R. Moldova şi va fi expus publicului larg în perioada 27 august – 10 septembrie 2011. Filat, însoţit de ambasadorul României, Marius Lazurcă, ministrul Afacerilor Interne, Alexei Roibu, conducerea Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, experţi din România, a avut posibilitatea să vadă pe viu exponatul. Steagul lui Ştefan cel Mare reprezintă una din cele două relicve de acest gen, dăruite de către marele domnitor mănăstirii Zografu de la muntele Athos. Timp de cinci secole, „Steagul lui Ştefan cel Mare” a fost păstrat la mănăstirea respectivă, iar în anul 1917 această relicvă a fost recuperată de către România. Solicitat de jurnalişti, Vlad Filat a spus că aducerea la Chişinău şi expunerea steagului lui Ştefan cel Mare este un eveniment deosebit pentru Republica Moldova. „Stindardul liturgic al lui Ştefan cel Mare este o piesă de o valoare excepţională istorică. Apreciem mult faptul că s-a reuşit aducerea la Chişinău a acestui steag în contextul celebrării a 20 de ani de independenţă”, a spus Vlad Filat. Premierul a mulţumit României pentru deschiderea şi eforturile depuse în aducerea steag. Miercuri, la bordul unui avion militar român, care a aterizat pe pista Aeroportului Internaţional Chişinău, la ora 11.17, a fost adus steagul liturgic al domnitorului Ştefan cel Mare, preluat sub pază şi escortat la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, de către angajaţii BPDS „Fulger” şi CGP mun. Chişinău. Relicva naţională a fost adusă din România, cu ocazia aniversării a XX-a de la proclamarea independenţei Republicii Moldova, pentru a fi expusă la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, în perioada 27 august – 10 septembrie 2011. Pentru asigurarea securităţii şi integrităţii relicvei, de către Ministerul Afacerilor Interne, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 577 din 28 iulie 2011 „Cu privire la expoziţia relicvei naţionale „Steagul lui Ştefan cel Mare” a fost elaborat Planul specializat al „Acţiunilor de asigurarea a securităţii publice pe parcursul aflării în Republica Moldova a relicvei naţionale „Steagul lui Ştefan cel Mare” în perioada 24 august-12 septembrie 2011”. Conform acestui plan, pentru asigurarea integrităţii relicvei naţionale, de către subdiviziunile MAI urmează să fie întreprins un complex sporit de măsuri de securitate, de realizarea cărora este responsabilă Direcţia Generală Poliţie Ordine Publică a Departamentului Poliţie.
Masurile de securitate
Astfel, la etapa de pregătire, a fost efectuată evaluarea nivelului de securitate a sediului şi adiacentului de păstrare a relicvei naţionale şi determinate sarcinile şi responsabilităţile fiecărei subdiviziuni a Ministerului Afacerilor Interne. De asemenea, a fost efectuat un calcul al mijloacelor tehnice şi efectivului, care este implicat la asigurarea securităţii relicvei naţionale şi a accesoriilor (vitrine, panouri şi alte materiale) în timpul primirii, transportării, păstrării şi predării, cu elaborarea schemelor de amplasare a efectivului. De către Secţia tehnico-explozivă a Direcţiei tehnico-criminalistice a fost verificat Aeroportul Internaţional Chişinău, traseul de transportare şi sediul Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei şi teritoriului adiacent, cu predarea sub pază colaboratorilor BPDS „Fulger” şi CGP mun. Chişinău, iar de către Direcţia Poliţiei Rutiere a fost efectuată verificarea unităţilor de transport antrenate la transportare şi asigurarea escortei pe traseul de deplasare. Pe parcursul aflării steagului liturgic al domnitorului Ştefan cel Mare în sediul Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, pentru asigurarea integrităţii acestuia vor fi întreprinse măsuri sporite de securitate. Astfel, paza sediului şi a încăperii, unde va fi expusă relicva naţională, va fi asigurată de către angajaţii Brigăzii de poliţie cu destinaţie specială „Fulger”. Curtea muzeului va fi păzită de patrule cu câini, iar perimetrul exterior va fi asigurat de către angajaţii CGP mun. Chişinău. De asemenea va fi efectuată acoperirea operativă a cartierelor adiacente Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei. Securitatea şi integritatea steagului liturgic al domnitorului Ştefan cel Mare, pe perioada aflării în Republica Moldova, va fi asigurată de către 1.058 de angajaţi ai Ministerul Afacerilor Interne.
de Anatol Terzi | aug. 16, 2011 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Securitatea şi integritatea steagului lui Ştefan cel Mare, pe perioada aflării în Republica Moldova, va fi asigurată de către circa 1.100 de angajaţi ai Ministerul Afacerilor Interne. Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei este pregătit să expună publicului larg, începând cu 27 august şi până pe 10 septembrie, steagul liturgic al domnitorului Ştefan cel Mare, care va fi adus de la Bucureşti pe 24 august. Guvernul de la Chişinău a alocat aproape 300 de mii de lei din bugetul de stat pentru organizarea expoziţiei. Steagul este asigurat de către o companie internaţională, iar suma se estimează la 7,5 milioane de euro. Pentru asigurarea securităţii şi integrităţii relicvei naţionale, de către Ministerul Afacerilor Interne, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 577 din 28 iulie 2011 „Cu privire la expoziţia relicvei naţionale „Steagul lui Ştefan cel Mare” a fost elaborat Planul specializat al „Acţiunilor de asigurarea a securităţii publice pe parcursul aflării în Republica Moldova a relicvei naţionale „Steagul lui Ştefan cel Mare” în perioada 24.08-12.09.2011”. Planul prevede:
– controlul operativ al traseelor de deplasare, locurilor de păstrare a relicvei naţionale şi a accesoriilor;
– verificarea tehnică a transportului şi conducătorilor auto antrenaţi la transportarea relicvei şi anexelor;
– escortarea şi asigurarea securităţii circulaţiei rutiere pe traseele de deplasare şi în locurile de desfăşurare a măsurii;
– verificarea parcărilor auto, atelierelor şi garajelor, aflate în perimetrul traseului de deplasare;
– acumularea informaţiilor operative privind eventualele tentative asupra securităţii şi integrităţii expoziţiei „Stindardul liturgic lui Ştefan cel Mare”, pe parcursul desfăşurării acesteia, precum şi conlucrarea cu structurile statale specializate întru neadmiterea realizării acestora;
– realizarea activităţilor operative de investigaţii, în scopul prevenirii şi contracarării posibilelor acţiuni provocatoare şi de destabilizare a securităţii şi ordinii publice, pe parcursul desfăşurării măsurii vizate;
– acoperirea operativă a locurilor de păstrare, expunere şi adiacentul acestora în scopul acumulării informaţiei despre pregătirea infracţiunilor şi a încălcării ordinii de drept, stabilirii şi reţinerii persoanelor suspecte cu intenţii huliganice şi de destabilizare a situaţiei etc.;
– monitorizarea operativă a membrilor grupărilor criminale organizate în scopul neadmiterii organizării de către aceştia a atentatelor criminale, asupra bunurilor protejate, etc.;
– desfăşurarea activităţilor de prevenţie individuală în mediul persoanelor aflate în vizorul poliţiei;
– controlul şi avertizarea posesorilor de arme, domiciliaţi sau aflaţi la serviciu în zonele adiacente traseelor de deplasare, locurilor de păstrare, expunere şi adiacentul acestora;
– asigurarea securităţii publice în timpul deplasării şi a locului de desfăşurare a expoziţiei (conform programului);
– desfăşurarea lucrului preventiv cu reprezentanţii organizaţiilor de origine străină întru preîntâmpinarea acţiunilor de destabilizare a ordinii publice în timpul desfăşurării măsurii planificate;
– monitorizarea străinilor care traversează teritoriul ţării pe segmentul transnistrean;
– verificarea condiţiilor antiincendiare în sediul clădirii MNAIM şi controlul înlăturării abaterilor de la normele şi regulile de apărare împotriva incendiilor;
– desfăşurarea instructajelor privind măsurile de apărare împotriva incendiilor şi acţiunile în caz de izbucnire a incendiilor, cu colaboratorii organelor de poliţie, precum şi cu personalul de serviciu de la obiectiv;
– desemnarea persoanei responsabile zilnic, nemijlocit în sediul MNAIM, pentru monitorizarea permanentă a situaţiei, asigurată cu mijloace primare de stingere;
– pregătirea forţelor şi mijloacelor din subordine, pentru reacţionarea operativă în caz de creare a situaţiilor imprevizibile, în perioada desfăşurării activităţilor planificate;
– pregătirea unei autospeciale de intervenţie operativă pentru plasare în componenţa coloanei oficiale asigurată cu stingătoare mobile şi aparataj pentru deblocare-descarcerare.
de Anatol Terzi | iul. 13, 2011 | R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Prim-ministrul Republicii Moldova, Vlad Filat, i-a adresat miercuri o scrisoare premierului României Emil Boc, în care îl roagă să permită aducerea la Chişinău a steagului Domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt.”Stimate Domnule Prim-ministru, în legătură cu aniversarea a 20 de ani de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova, solicit respectuos concursul Dumneavoastră pentru aducerea şi expunerea la Chişinău, la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie, a steagului Domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfînt”, se afirma in scrisoarea lui Filat. “Recuperat de la Mănăstirea Zografu, din Grecia, în 1917, restaurat timp de şapte ani şi prezentat recent publicului, acest vestigiu istoric de unicat al gloriosului nostru voievod ar conferi o semnificaţie distinctă şi inedită manifestărilor oficiale prilejuite de sărbătorirea pe 27 august 2011 a 20 de ani de la proclamarea Independenţei Republicii Moldova şi a două decenii de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre Chişinău şi Bucureşti. Avînd în vedere valoarea inestimabilă a steagului Domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfînt, Vă asigur de întrunirea deplină a condiţiilor tehnice şi de securitate pe care le comportă expunerea lui la Chişinău, în acest sens instituţiile guvernamentale din domeniu asumîndu-şi responsabilităţile de rigoare. Profitînd de această ocazie, rog să acceptaţi, Domnule Prim-ministru, expresia deosebitei mele consideraţiuni”, a ]ncheiat premierul de la Chişinău.
Steagul lui Ştefan cel Mare, la Muzeul Naţional de Istorie a României
La începutul lunii în curs, Muzeul Naţional de Istorie a României preciza că este onorat să anunţe faptul că în luna iulie, în cadrul seriei de micro-expoziţii ‘Exponatul lunii’, va fi prezentat publicului, un obiect liturgic excepţional, cunoscut sub denumirea de ‘Steagul lui Ştefan cel Mare’. Vernisajul micro-expoziţiei a avut loc miercuri, 6 iulie 2011, ora 1100 în prezenţa mai multor diplomaţi: Excelenţa Sa Henry Paul, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Franceze în România şi Excelenţa Sa Iurie Reniţă, Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în România, respectiv a oficialilor Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional. Exponatul amintit este o broderie bizantină realizată în secolul al XV-lea care îl înfăţişează pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, socotit un simbol al biruinţei militare. Iconografia şi încadrarea cronologică a piesei au creat iniţial confuzia că ar fi vorba despre un steag de luptă al voievodului Ştefan cel Mare, dar absenţa stemei Moldovei, caracteristică stindardelor militare, nu susţine ipoteza amintită. Broderia îl înfăţişează pe Sfântul Gheorghe aşezat pe un tron, având tălpile sprijinite pe un balaur înaripat, cu trei capete. Pe steag sunt brodate două inscripţii – una în limba slavonă cu o rugăciune a domnitorului Ştefan cel Mare către Sfântul Gheorghe – şi alta în limba greacă ‘Sfântul Gheorghe din Ca[p]padocia’ care nu pomeneşte însă faptul că steagul ar fi fost dăruit de Ştefan cel Mare unei mănăstiri de la Athos, aşa cum se obişnuia în epocă.
Momentul 1917
În primăvara anului 1917, pe când România se afla în război, prin efortul consulului general al României la Salonic, G.C. Ionescu şi cu ajutorul generalului francez Maurice Sarrail, comandantul armatelor aliate din Salonic, Regatul Român a recuperat acest preţios obiect de la Mânăstirea Zographou de pe Muntele Athos. În martie 1917, consulul comunica Ministerului Afacerilor Externe că generalul francez i-a predat drapelul, care ulterior a fost trimis Legaţiei României de la Paris la bordul unui vas de război francez. Iniţiativa recuperării preţiosului obiect a aparţinut marelui om politic Ion I.C. Brătianu (1864-1927). În cele din urmă, la 22 februarie 1920, Ministerul de Război preciza că steagul lui Ştefan cel Mare a fost predat Marelui Stat Major, pentru a fi depus la Muzeul Militar. Steagul lui Ştefan cel Mare a fost supus unui proces complex de restaurare care a durat mai bine de şapte ani. Iniţial, broderia a fost lucrată pe suport de mătase, dublată cu o ţesătură din in. Suportul din mătase s-a degradat de-a lungul timpului şi a fost înlocuit de către călugări, din neştiinţă, cu catifea calitate inferioară, prin decuparea şi lipirea cu clei organic a piesei pe noul suport, intervenţie total necorespunzătoare care a afectat starea originară a piesei.
Ambasadorul Reniţă: Aceleaşi “valori istorice, culturale şi lingvistice”
Directorul MNIR, Ernest Oberlander-Târnoveanu, a apreciat, în urmă cu o săptămână, la vernisaj, că expunerea în România a „Steagului lui Ştefan cel Mare” refăcut reprezintă „un moment istoric”. El a dorit să-i amintească pe toţi cei care au făcut posibilă aducerea în România a exponatului, începând cu consulul general al României la Salonic, G. C. Ionescu, şi generalul francez Maurice Sarrail, cel care a recuperat steagul de la Mânăstirea Zographou de la Muntele Athos, sau ambasadorul României la Paris, Emanuel Lahovari, până la marele om politic Ion I. C. Brătianu. „Sunt foarte mândru de a reprezenta Franţa la această ceremonie. Cu multă emoţie vă felicit, domnule director, pentru restaurarea acestui steag, cu puţin timp înainte de 14 iulie (n.r. – Ziua Naţională a Franţei) şi consider că acest eveniment are o semnificaţie aparte pentru prietenia dintre Franţa şi România”, a declarat ambasadorul Henri Paul. El a apreciat că piesa are o semnificaţie atât religioasă, cât şi politică, apreciată şi de preşedintele Franţei, care a fost prezent la ceremonia de la Sorbona prin care steagul a fost înmânat reprezentanţilor României. Ambasadorul Republicii Moldova, Iurie Reniţă, a declarat că expunerea „acestui vestigiu unicat” reprezintă un „argument concludent şi incontestabil al apartenenţei noastre la acelaşi spaţiu şi a împărtăşirii aceloraşi valori istorice, culturale şi lingvistice”. El a spus că salută iniţiativa MNIR de a expune, în contextul comemorării a 507 ani de la moartea marelui domnitor al Moldovei, Ştefan cel Mare, a steagului acestuia, „piesă inestimabilă”, ce face parte din patrimoniul comun naţional. La final, ambasadorul Republicii Moldova a adresat invitaţia ca piesa de patrimoniu să fie expusă şi la Muzeul de Istorie de la Chişinău. Directorul MNIR, Ernest Oberlander-Târnoveanu, i-a transmis că în curând se va putea organiza o vizită a „Steagului lui Ştefan cel Mare” la Chişinău. „Va trebui doar să punem la punct detaliile tehnice, dar acolo unde există bunăvoinţă nimic nu poate să stea în cale”, a afirmat el.
