Trump cel Blocat, supravegheat de Garda Națională

Trump cel Blocat, supravegheat de Garda Națională

Joe Biden, președintele ales al Statelor Unite, păzit de Garda Națională

Joe Biden, președintele ales al Statelor Unite, păzit de Garda Națională

Unități militare din Garda Națională vor fi desfășurate pentru următoarele 30 de zile în capitala americană pentru a preveni alte violențe. Câteve mii de soldați din Garda Națională vor fi desfăşuraţi în capitala federală pentru a asigura paza Capitoliul. Autoritățile se așteaptă la manifestații de protest în timpul ceremoniei de inaugurare a noului președinte Joe Biden.

În zona centrală a capitalei americane au fost create 30 de puncte de control. În următoarele 30 de zile militarii vor activa sub un comandament la nivel federal.

Reprezentanţii Pentagonului au fost criticaţi de congresmeni pentru faptul că a durat câteva ore până să suplimenteze efectivele desfăşurate.

Cruciada Instagram

Facebook Inc şi Instagram vor prelungi blocarea conturilor preşedintelui Trump, pentru cel puţin următoarele două săptămâni. În această perioadă are loc tranziţia puterii prezidenţiale spre noua administrație Biden. Anunțul a fost făcut de directorul executiv Mark Zuckerberg, citat joi de Reuters.

„Credem că riscul de a permite preşedintelui să continue să se folosească de serviciul nostru în această perioadă este pur şi simplu prea mare”, a declarat Zuckerberg. (N.G.)

Share our work
16 august, Ziua Națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor

16 august, Ziua Națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor

Președintele român Klaus Iohannis promulgă legea prin care se declară 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor

Președintele român Klaus Iohannis promulgă legea prin care se declară 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a promulgat, joi, legea prin care se declară 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale de la București, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

„Se declară ziua de 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor. În semn de conştientizare de către cetăţenii români a violenţelor şi persecuţiilor la care au fost şi sunt supuşi astăzi creştinii în lume, se iluminează în roşu, între orele 20,00 – 24,00, următoarele clădiri: Parlamentul României, Guvenul, sediile autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, Arcul de Triumf şi Palatul Mogoşoaia. Cu prilejul acestei zile se pot organiza manifestări publice şi pot avea loc slujbe religioase în locurile în care se desfăşoară evenimente comemorative autorizate, conform legii”, se arată în legea promulgată.

Sfintii Martiri Brancoveni, comemorați în România

Sfintii Martiri Brancoveni, comemorați în România

Persecuții intolerabile

Deputatul PNL, Daniel Gheorghe, inițiatorul proiectului afirma anterior că este necesar un astfel proiect pentru conștientizarea „în societatea românească a persecuțiilor intolerabile cu care se confruntă creștinii”. „Ținând cont de prezența creștinismului de mai bine de două mii de ani în teritoriul actual al României precum și de rolul fundamental pe care cultul creștin l-a avut în consolidarea neamului românesc am dori să implementăm acest proiect și în țara noastră.
Astfel, am dori să subliniem importanța conștientizării în societatea românească a persecuțiilor intolerabile cu care se confruntă creștinii peste tot în lume în contextul rolului deținut de către Sfinții Brâncoveni, în istoria neamului românesc” arată Daniel Gheorghe în expunerea de motive a inițiativei legislative.

Reamintim că la sfârșitul lunii iunie 2020, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat proiectul de lege prin care se declară ziua de 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor. Legislație similară a mai fost adoptată și în alte state occidentale, precum Statele Unite.
„Pentru” au votat 258 de deputaţi români, iar 40 s-au abţinut. Proiectul fusese adoptat anterior de Senat, iar Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.

Creștinii din Orient, una dintre cele mai persecutate minorități din lume

Creștinii din Orient, una dintre cele mai persecutate minorități din lume

O formă de genocid

Omniprezenta persecutare a creștinilor, uneori chiar sub formă de genocid, este în plină desfășurare în Orientul Mijlociu, și a provocat un exod în ultimele două decenii, potrivit unui raport realizat anul trecut la cererea ministrului britanic de externe, Jeremy Hunt, relata Guardian, citat de mass-media de la București.
Milioane de creștini din regiune au fost nevoiți să plece din căminele lor, iar mulți au fost uciși, răpiți, întemnițați și discriminați, arată raportul citat. Documentul scoate în evidență faptul că discriminarea la adresa lor are loc și în țări din Asia de sud-est, din Africa subsahariană și din estul Asiei, cel mai adesea în cadrul unor regimuri autoritare.
Unele dintre concluziile raporturtului sunt incriminatoare pentru lideri din tot Orientul Mijlociu, acuzați fie că tolerează, fie instigă la persecutarea creștinilor. De exemplu, partidul AK al președintelui turc Tayyip Erdogan, este scos în evidență pentru denigrarea creștinilor.

Jeremy Hunt a spus că raportul, publicat joi, este ”cu adevărat o trezire la realitate”: ”Trebuie să realizăm – și acest lucru este arătat foarte clar de raport – că cel mai persecutat grup religios sunt creștinii”. ”Ceea ce am uitat în această atmosferă de corectitudine politică este că, de fapt, creștinii persecutați sunt printre cei mai săraci oameni de pe planetă. În Orientul Mijlociu, populația de creștini era de circa 20%, acum este 5%. Toți am dormit în post când a fost vorba de persecutarea creștinilor”, a adăugat Jeremy Hunt.

Raportul arată că acum un secol, creștinii reprezentau 20% din populația Orientului Mijlociu și a Africii de Nord, dar acum a ajuns la mai puțin de 4%, adică aproximativ 15 milioane de persoane.

În aceste zone, spune documentul, ”formele de persecuție ce variază de la discriminarea în educație, piața muncii și viața socială până la atacuri-genocid împotriva comunităților de creștini au dus la un exod semnificativ al credincioșilor creștini”.
”În țări precum Algeria, Egipt, Iran, Irak și Arabia Saudită, situația creștinilor și altor minorități au ajuns la un nivel alarmant. În Arabia Saudită sunt limitări stricte ale creștinismului, inclusiv manifestarea publică a actelor de credință. Există represiuni regulate împotriva slujbelor creștine. Conflictul arabo-israelian a făcut ca majoritatea creștinilor palestinieni să-și părăsească locurile. Populația de palestinieni creștini a căzut de la 15% la 2%”, se arată în raport. (Mihai Isac)

Share our work
România, pregătită să găzduiască negocierile dintre Israel și Palestina

România, pregătită să găzduiască negocierile dintre Israel și Palestina

Războiul pentru Ierusalim se intensifică

Războiul diplomatic și politic pentru Ierusalim se intensifică

Autoritățile de la București sunt pregătite să găzduiască o reuniune diplomatică internațională menită să ducă la restartarea negocierilor între autoritățile de la Ierusalim și cele palestiniene, în marja mandatului României, care a preluat de la 1 ianuarie 2019 preşedinţiei Președinția Consiliului UE, relatează surse politice de la București, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Negocierile în acest sens sunt în desfășurare, consultări având loc în mai multe capitale europene. Dezvăluirile vin la scurt timp după ce premierul român Viorica Dăncilă a efectuat o vizită de lucru în Israel, unde a avut întrevederi cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și alți oficiali israelieni.
Menționăm că relațiile oficiale dintre cele două părți sunt înghețate în urma intesificării acțiunilor cu caracter terorist ale grupărilor palestiniene împotriva cetățenilor israelieni, precum și a refuzului liderilor arabi de a accepta mutarea ambasadelor mai multor state europene și americane, inclusiv Statele Unite, la Ierusalim, invocând diferite tratate internaționale, poziții respinse de partea israeliană.

Vizită de lucru

Prim-ministrul Viorica Dăncilă, aflată anterior într-o vizită de lucru în Israel, a avut o întrevedere cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, pe agenda discuţiilor aflându-se şi organizarea, în prima parte a acestui an, a şedinţei comune a celor două guverne.
Potrivit unui comunicat al Guvernului, cei doi înalţi oficiali au salutat relaţiile excelente dintre cele două ţări, fapt reflectat şi de frecvenţa contactelor bilaterale la nivel înalt. În acest sens, s-a discutat şi despre organizarea, în prima parte a acestui an, a şedinţei comune a celor două guverne. „Prim-ministrul Viorica Dăncilă a reconfirmat interesul României pentru consolidarea şi aprofundarea relaţiilor cu Statul Israel în domeniul cooperării strategice, securitate cibernetică şi energetică, medicină, cercetare şi inovare”, se arată în comunicat.

Premierul israelian Netanyahu, intalnire oficiala cu omologul de la Bucuresti Dancila

Premierul israelian Netanyahu, intalnire oficiala cu omologul de la Bucuresti Dancila

Parteneriat România-Israel

De asemenea, cei doi premieri şi-au exprimat satisfacţia pentru avansarea negocierilor în vederea încheierii Parteneriatului România – Israel în domeniul noilor tehnologii, de manieră să stimuleze interesul reciproc al comunităţilor de afaceri din cele două ţări, astfel încât să fie fructificat potenţialul economic atât al ţării noastre, cât şi al Israelului. A fost subliniată şi importanţa consolidării relaţiilor în domenii precum sănătate, turism şi educaţie.
Potrivit sursei citate, au fost discutate posibilele modalităţi de cooperare dintre România şi Israel, inclusiv din perspectiva deţinerii de către ţara noastră a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. Totodată, cei doi premieri au avut un schimb de opinii cu privire la aspecte legate de situaţia internaţională actuală, se precizează în comunicat.

România, prieten adevărat

Noul ambasador al Statului Israel la Bucureşti, David Saranga, a declarat că România este un prieten adevărat, pe care ţara sa se poate baza în cadrul Uniunii Europene. „Ne întâlnim astăzi pentru a celebra anul 2019, un an deosebit de important, marcat de preluarea preşedinţiei Consiliului UE de către România, un moment foarte important politic şi remarcabil. (…) Pentru noi, România este un prieten adevărat, pe care putem să ne bazăm în cadrul UE”, a spus Saranga, care a participat la un concert de Anul Nou organizat, la Templul Coral din Bucureşti, de Comunitatea Evreilor Bucureşti (CEB), Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România (FCER), împreună cu JDC România şi Fundaţia Caritatea.
Diplomatul a făcut trimitere la cuvintele lui Elie Wiesel, potrivit căruia ”fără memorie, nu există cultură, civilizaţie, societate, viitor”. „Pentru a consolida această prietenie puternică dintre România şi Israel nu putem să ignorăm trecutul, trebuie să-l acceptăm cu sinceritate şi să învăţăm din el. (…) Aproape de jumătate din comunitatea evreiască, care a trăit aici înainte de Al Doilea Război Mondial, a fost distrusă. România a făcut eforturi remarcabile în ceea ce priveşte recunoaşterea trecutului şi asumarea responsabilităţii. În acest context, vreau să mulţumesc unui prieten apropiat al meu personal şi al poporului evreu – ambasadorul Mihnea Constantinescu, fie memoria lui binecuvântată!”, a afirmat ambasadorul, iar cei prezenţi au ţinut un moment de reculegere în memoria fostului diplomat român.

Exemplu românesc

„Vreau să amintesc că în unele şcoli se învaţă despre Holocaustul în România. De asemenea, în 2018 a fost promulgată Legea pentru combaterea antisemitismului, mulţumită Parlamentului şi preşedintelui României. Din nefericire, trăim într-o perioadă în care intoleranţa şi xenofobia sunt prezente în Europa. Datoria noastră este să ne amintim de trecut, iar mai ales noi, ca popor evreu, (…) avem responsabilitatea de a fi model de toleranţă. Vreau să vă asigur şi eu personal – Ambasada Statului Israel şi Statul Israel am fost, suntem şi vom fi mereu alături de dumneavoastră. Vă urez un An Nou plin de sănătate, realizări şi fericire! La Mulţi Ani!”, a transmis ambasadorul comunităţii evreieşti.
El a mărturisit că România are un loc important în inima sa. „Aici am început cariera mea diplomatică acum mai mult de 20 de ani şi de atunci am rămas legat de cultură, de ţară, de limba română şi de dumneavoastră. Cred că faptul că prima apariţie publică a mea e aici, în Templul Coral, în faţa dumneavoastră, arată că e foarte important pentru mine să am această legătură cu comunitatea dumneavoastră”, a adăugat înaltul diplomat.

Președintele român Klaus Iohannis refuză momentan mutarea ambasadei statului român la Ierusalim

Președintele român Klaus Iohannis refuză momentan mutarea ambasadei statului român la Ierusalim

Mutarea Ambasadei României, subiect controversat

Mutarea Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim a fost un subiect delicat pentru anul politic intern 2018, care a stârnit multe controverse. Anunţat iniţial de Liviu Dragnea, planul nu a mai fost pus în aplicare, preşedintele Klaus Iohannis fiind cel care s-a împotrivit, relatează agenția Mediafax, într-un amplu material de analiză.
La începutul acestui an SUA anunţa că până în luna mai 2018 sediul Ambasadei va fi mutat de la Tel Aviv la Ierusalim, cu scopul recunoaşterii Ierusalimului drept capitală a Israelului. După anunţul Statelor Unite, mai multe ţări au decis mutarea Ambasadelor de la Tel Aviv la Ierusalim. În România, însă, subiectul a fost unul mai delicat din punct de vedere interinstituţional.
Iniţial, anunţul a fost făcut de liderul PSD, Liviu Dragnea, care a spus într-o emisiune TV că Guvernul a adoptat un memorandum prin care se decide începerea procedurilor pentru mutarea efectivă a ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim.

Război politic

”Guvernul a adoptat un memorandum prin care se decide începerea procedurilor pentru mutarea efectivă a ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim. Poate părea un lucru puţin important. Are valoare simbolică uriaşă acest gest al nostru, în primul rând o valoare simbolică pentru un stat care are o influenţă nemaipomenită în lume, un stat, Israelul, cu care noi avem relaţii speciale de foarte mulţi ani, un stat în care sunt peste 500.000 de români, are o valoare foarte mare pentru administraţia americană. Suntem practic a doua ţară care facem acest lucru. Mutarea ambasadei la Ierusalim poate şi cred că va aduce nişte beneficii pe termen şi scurs, şi mediu şi lung pentru România. Trebuie să folosim această şansă uriaşă”, a declarat Liviu Dragnea.
Preşedintele Klaus Iohannis a încercat să discute la telefon cu premierul Viorica Dăncilă, despre anunţul privind mutarea ambasadei României din Israel la Ierusalim, însă aceasta nu a răspuns la telefon.
„Da, iniţial nu am răspuns. Eram la Simfonia Lalelelor, nu am văzut apelul, apoi am sunat şi am discutat cu dumnealui. A fost o discuţie privată cu domnul preşedinte, pot să confirm că a avut loc această discuţie”, a declarat premierul Viorica Dăncilă.
Şeful Executivului spune că memorandumul va fi discutat cu toate instituţiile, inclusiv preşedinţia, dar numai după ce se ajunge la forma finală.
„A fost adoptat un memorandum în şedinţa de guvern, voi discuta cu preşedintele după adoptare, avem discernământ şi responsabilitate şi vom discuta cu toate instituţiile. Nu pot să vă spun ce conţine memorandumul, dar vă confirm că exista şi vom discuta cu toate instituţiile, inclusiv cu preşedintele. Emitentul stabileşte dacă este la documente clasificate sau nu”, a mai spus premierul.
Întrebată când va avea loc discuţia cu celelalte instituţii, Dăncilă a precizat: „Vom purta discuţii cu toate instituţiile când ajungem la un numitor comun”.
Chestionată cu privire la faptul că Liviu Dragnea avea detalii despre acest memorandum confidenţial, Dăncilă a spus: „s-a ştiut despre document, a apărut înainte de a fi votat în sedinţa de guvern. În rest nu vă pot spune”.

Răspuns prezidențial

Preşedinţia de la București a reacţionat prompt: ”Preşedintele României reprezintă statul român, ceea ce înseamnă că în planul politicii externe conduce şi angajează statul. (…) Problema mutării Ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim nu este o problemă cu caracter tehnic, ci este o decizie de politică externă cu implicaţii importante”.
De asemenea, Klaus Iohannis menţiona că prevederile ONU solicită statelor membre să se abţină să stabilească misiuni diplomatice în Ierusalim şi să intensifice eforturile internaţionale pentru o pace durabilă, cuprinzătoare şi justă în Orientul Mijlociu. Prin urmare, în această etapă, „relocarea ambasadei României în Ierusalim ar reprezenta o încălcare a dreptului internaţional relevant”, amintea preşedintele chiar a doua zi după anunţul liderului PSD.
Viorica Dăncilă a avut, pe 25 aprilie 2018, o întrevedere cu premierul israelian, Benjamin Netanyahu, în cadrul vizitei oficiale pe care o întreprinde în Statul Israel. La întrevederea cu Dăncilă, premierul israelian, Benjamin Netanyahu a salutat adoptarea de către Guvernul Romaniei a transferului Ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim.
Klaus Iohannis a invitat-o pe Viorica Dăncilă la Cotroceni pentru a discuta cu privire la decizia mutării Ambasadei. Pe 27 aprilie, din cauza refuzului premierului de a onora invitaţia, Klaus Iohannis i-a cerut public demisia acestuia, după ce a anunţat că îi retrage încrederea pentru că nu face faţă poziţiei de prim-ministru şi transformă Guvernul într-o vulnerabilitate pentru România
Conflictul dintre cei doi demnitari s-a intensificat în momentul în care Viorica Dăncilă a susţinut că nu are niciun motiv să demisioneze, considerand că afirmaţiile şefului statului nu îşi aveau rostul.

Premierul-israelian-Benjamin-Netanyahu-este mulțumit-de-relația-cu-liderul-de-la-Casa-Albă-Donald-Trump

Premierul-israelian-Benjamin-Netanyahu-este mulțumit-de-relația-cu-liderul-de-la-Casa-Albă-Donald-Trump

Plângeri penale

Şi partidele din Opoziţie au reacţionat cu privire la anunţul despre mutarea Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim.
Pe 17 mai, preşedintele PNL, Ludovic Orban, a făcut o plângere penală, în care i-a acuzat pe Liviu Dragnea şi pe premierul Viorica Dăncilă de „difuzarea de informaţii cu caracter secret, uzurparea de funcţie şi refuzul de informare a Preşedintelui României” în cazul memorandumului MAE. Procurorii DIICOT au început urmărirea penală, la începutul lunii iunie, cu privire la fapte pentru infracţiuni de înaltă trădare şi divulgarea secretului care periclitează securitatea naţională. Dosarul a fost însă clasat pe 27 septembrie, DIICOT precizând că fapta denunţată „nu există”.
La scurt timp după clasarea dosarului, liderul PNL a afirmat că nu face nicio acuzaţie la adresa procurorilor DIICOT, dar că i se pare „extrem de ciudat” faptul că s-a clasat dosarul de înaltă trădare, în condiţiile în care „faptele sunt evidente”.

Netanyahu, anulat de două ori

În contextul discuţiilor privind mutarea Ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim , premierul israelian, Benjamin Neranyahu şi-a anulat vizita în România de două ori.
Prima vizită a acestuia trebuia să aibă loc în luna august. Premierul Israelului a amânat însă vizita din cauza „altor angajamente”. Vizita fusese reprogramată, astfel, pentru data de 8 noiembrie, iar acesta ar fi urmat să participe la şedinţa comună a guvernelor României şi Israelului la Bucureşti. Ambasada Israelului în România a anunţat, atunci, că una dintre temele de discuţie ar fi fost şi mutarea ambasadei Romaniei de la Tel Aviv la Ierusalim, acesta fiind „un subiect deschis in continuare”. Cu toate acestea, şi această vizită a fost amânată de către partea israeliană. Pe 15 octombrie, Ambasada Israelului a confirmat cea de-a doua amânare a vizitei premierului israelian în România.
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a anunţat în mai multe rânduri că România e pe ultima sută de metri în privinţa mutării Ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim. (M.B./Mihai Isac)

Share our work
Erdogan, învestit oficial luni cu puteri nelimitate. Victoria absolută, anunțată ieri de Înaltul Comitet Electoral. Noul-vechiul lider, tur diplomatic victorios

Erdogan, învestit oficial luni cu puteri nelimitate. Victoria absolută, anunțată ieri de Înaltul Comitet Electoral. Noul-vechiul lider, tur diplomatic victorios

Turcia intră într-o nouă eră politică absolutistă

Turcia intră într-o nouă eră politică absolutistă

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, reales pe 24 iunie, va depune luni jurământul, ce marchează intrarea într-un nou sistem constituţional, care îi conferă puteri larg sporite, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Erdogan a fost reales pe 24 iunie pentru un nou mandat de cinci ani, câştigând alegerile prezidenţiale din primul tur,  cu 52,59% din voturi.

Puteri absolute

Recep Tayyip Erdogan va depune jurământul luni în parlament, a indicat miercuri o sursă prezidenţială, citată de mass-media internațională şi îşi va prezenta în context noul guvern.

Ceremonia va avea loc la ora locală 16:00 (13:00 GMT), a precizat agenţia de presă Anadolu. Peste 3.000 de invitaţi, inclusiv şefi de stat străini, vor fi prezenţi la eveniment, a indicat cotidianul Hurriyet, fără să le precizeze identitatea.

Depunerea jurământului va fi urmată de o ceremonie la palatul prezidenţial ce marchează oficial trecerea la noul sistem prezidenţial, în baza unei revizuiri constituţionale adoptate prin referendum în aprilie 2017.

În acest nou cadru, postul de premier este desfiinţat şi ansamblul puterilor executive îi revine preşedintelui. Erdogan va numi direct miniştrii guvernului său şi va desemna unul sau mai mulţi vicepreşedinţi.

Acest sistem a fost larg criticat de opoziţie, care denunţă deriva autoritară a şefului statului turc şi tentativa de slăbire a parlamentului, deoarece preşedintele va putea guverna prin decrete.

Recep-Tayyip-Erdogan-mulțumit-de-victoria-absolută-obținută-la-alegerile-parlamentare-și-prezidențiale-din-24-iunie

Recep-Tayyip-Erdogan-mulțumit-de-victoria-absolută-obținută-la-alegerile-parlamentare-și-prezidențiale-din-24-iunie

Rezultate definitive

Înaltul Comitet Electoral din Turcia (YSK) a publicat miercuri rezultatele definitive ale alegerilor legislative şi prezidenţiale din 24 iunie, oficializând victoria preşedintelui Recep Tayyip Erdogan şi a partidului său. Rezultate neoficiale, cvasi-identice celor anunţate miercuri, au fost deja publicate de YSK la câteva ore după închiderea secţiilor de votare.

Şeful statului turc a câştigat astfel oficial un nou mandat din primul tur al alegerilor prezidenţiale, cu 52,59% din voturi, a anunţat în cadrul unei conferinţe de presă, la Ankara, preşedintele YSK, Sadi Guven.

Mult în urmă, candidatul Partidului Republican al Poporului (CHP, social-democrat), Muharrem Ince, a obţinut 30,64% din voturi.

Parlament loial liderului

În Parlamentul unicameral de la Ankara, Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP, islamo-conservator) al lui Erdogan a obţinut 295 de locuri din totalul celor 600, iar aliatul său ultranaţionalist MHP a obţinut 49 de locuri. Împreună, cele două partide dispun de o majoritate ce le permite să controleze parlamentul.

La rândul lor, CHP şi aliatul său naţionalist de dreapta, partidul Iye (‘Bun’), au obţinut 146 şi, respectiv, 43 de locuri.

Concomitent, Partidul Democrat al Poporului (HDP, prokurd) a obţinut 67 de mandate, dar mai mulți parlamentarii acestui partid au dificultăți în preluarea mandatelor, datorită legislației electorale dure.

Noii parlamentari vor depune jurământul sâmbătă după-amiaza, în timp ce Erdogan va depune jurământul luni şi îşi va prezenta apoi noul guvern, pe care îl va conduce de acum în mod direct, în virtutea noului sistem adoptat de referendum în aprilie 2017 şi care a instaurat un sistem prezidenţial.

Într-un raport preliminar, o misiune comună de observatori ai OSCE şi Consiliului Europei a deplâns absenţa ‘de şanse egale’ pentru candidaţi, în special în ceea ce priveşte acoperirea mediatică. Cu toate acestea, misiunea a subliniat că ‘în ziua alegerilor, procedurile au fost în general respectate’.

Tur diplomatic victorios

După depunerea jurământului, Erdogan va merge marţi în Republica Turcă a Ciprului de Nord (RTCN), entitate statală recunoscută doar de Ankara, unde sunt desfășurați zeci de mii de militari turci. Experții locali, citați de KARADENIZ PRESS, consideră că desantul diplomatic al lui Erdogan are rolul de a reaminti comunității internaționale, în mod special liderilor europeni, de faptul că fără acceptul turc nu poate fi identificată nicio soluție politică pentru diferendul cipriot.

Deplasarea în RTCN este urmată de o vizită în Azerbaidjan, aliat strategic al Turciei și unul din pilonii noii politici externe promovate de Erdogan, care vizează consolidarea poziției de putere regională a Ankarei.

Turul diplomatic victorios se va încheia triumfal la Bruxelles, unde miercuri şi joi va avea loc summitul NATO, Erdogan urmând să aibe întrevederi bilaterale cu majoritatea șefilor de stat participanți, inclusiv președintele SUA, Donald Trump. (Mihai Isac)

Share our work
Primul summit bilateral Putin-Trump, salutat de NATO

Primul summit bilateral Putin-Trump, salutat de NATO

Jens-Stoltenberg-secretarul-general-al-NATO-mulțumit-de-organizarea-summit-ului-Putin-Trump-din-iulie

Jens-Stoltenberg-secretarul-general-al-NATO-mulțumit-de-organizarea-summit-ului-Putin-Trump-din-iulie

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, citat de mass-media internațională, a salutat anunţul privitor la primul summit bilateral între preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său american, Donald Trump, care va avea loc pe 16 iulie, la Helsinki. ”Salut viitoarea întâlnire între preşedinţii Trump şi Putin întrucât eu cred în dialog şi că abordarea NATO faţă de Rusia este dublă: există apărare şi dialog”, a explicat secretarul general al NATO.
Casa Albă şi Kremlinul au anunţat joi că preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său american, Donald Trump, se vor întâlni pe 16 iulie, la Helsinki, pentru primul lor summit bilateral.

Anunț simultan

Cu prilejul întrevederii de la Helsinki vor fi abordate ‘stadiul actual şi perspectivele de dezvoltare a relaţiilor ruso-americane’, precum şi principalele subiecte internaţionale, menţionează comunicatul emis de Kremlin.
La rândul său, Casa Albă a precizat că ‘cei doi lideri vor discuta despre relaţiile între Statele Unite şi Rusia, precum şi despre o serie de subiecte legate de securitatea naţională’.
Anunţul a fost făcut simultan la Moscova şi Washington, potrivit celor convenite în timpul discuţiilor purtate în ajun de consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, John Bolton, în capitala rusă, unde s-a întâlnit cu preşedintele Putin, care a declarat că doreşte o revigorare a relaţiilor ruso-americane. (M.B.)

Share our work