de Razvan Iorga | aug. 7, 2019 | Analize, Balcani, Federatia Rusa, România, UE
Într-o clădire cu aspect obișnuit în centrul orașului Shkodra din nordul Albaniei, aproape de granița cu Muntenegru, un mic muzeu găzduiește amintirile victimelor unuia dintre cele mai brutale regimuri din Europa de Est.
Chiar dacă vizitatorii nu își pot imagina imediat ce lucruri groaznice s-au întâmplat în fostul sediu local al Ministerului de Interne din perioada comunistă, timp de aproape o jumătate de secol, aceștia vor imediat cufundați într-o lume a suferinței, torturii și crimele motivate politic.
Comuniștii locali au șters imediat după cel de-al doilea război mondial toate urmele activităților fostului gimnaziu „Illyricum” ce a aparținut ordinului Franciscan în urma unei deciziii a guvernului de la Tirana din 6 martie 1946, cel care a decis predarea clădirii către serviciile de securitate, se precizează într-un reportaj realizat de Balkan Insight.
„Shkodra a suferit foarte mult în primii ani ai comunismului, mai ales din 1956 până în 1960, atunci când orașul a funcționat în mare parte ca o închisoare comunistă”, a declarat pentru BIRN istoricul și curatorul Muzeului Mărturiilor și Memoriei, Pjerin Mirdita (foto).
Comuniștii au operat nu mai puțin de 23 de închisori din Shkodra, un oraș pe atunci cu o mare populație catolică. Aici, aceștia s-au străduit să dețină controlul în timpul și după ultimii ani ai celui de-al doilea război mondial.
Zeci de mii de albanezi au fost trimiși în lagărele de muncă din motive politice sub regimul comunist și cel puțin 6.000 de oameni au fost executați, cred cei mai mulți experți.
„În acești ani, opoziția față de comuniști a fost încă ridicată în Shkodra, poate nu direct împotriva statului, dar sentimentul s-a păstrat în interiorul inimilor și minților oamenilor”, spune Mirdita.
El a precizat că fosta școală catolică a funcționat drept centru de interogatoriu și loc de tortură.
„În primul rând, ei [prizonierii] rămâneau aici pentru perioada de interogatoriu. Aici au suferit torturi fizice și psihologice. După ce erau fost condamnați, erau apoi trimiși în alte închisori din țară ”, explică el.
Coridorul vopsit în roșu ce simbolizează suferința
Holul muzeului găzduiește o expoziție de fotografie despre victimele represiunilor comuniste, cu date și afișe, precum și o mică sală video. A doua zonă găzduiește o altă sală de expoziții și celulele deținuților împreună cu sala de interogatoriu.
Pe ambele părți ale coridorului, 23 de celule stau față în față. Celule sunt minuscule, fiecare măsurând mai puțin de doi metri pătrați. Cămăruțele partă denumirea de „biruca” [„găură”], iar prizonierii erau ținuți în ele înainte și în timpul procesului de interogare.
La capătul coridorului, o camera mare și întunecată de interogare oferă frisoane chiar și acum oricărui vizitator care trece de ușă.
Camera de interogatoriu și tortură păstrată în original de curatorii muzeului. Foto: Mădălin Necșuțu
Un stâlp electrificat și niște sârmă ghimpată sunt așezate într-un colț al camerei, în timp ce pe masa ofițerului responsabil de interogare cu o mașină de scris. Instrumentele de înaltă tensiune folosite pentru torturarea deținuților, atât psihic cât și mental, se află pe o altă masă din această „camera a morții”.
Unele dintre scrierile deținuților de pe zidurile celulelor au fost păstrate, împreună cu ziarele propagandiste contemporane comuniste, care tapetează pereții celulelor.
„De două ori pe zi, timp de două ore, prizonierii erau nevoiți să citească cărți ale [Enver Hodja] fostul dictatorul communist albanez. De asemenea, aceștia erau bătuți în mod regulat ”, explică Mirdita.
Hodja a condus Albania cu mână de fier din 1946 până în 1992, ghidându-se mult timp încă după moartea lui Stalin după metodele acestuia. Temându-se de Occident și vecinii săi, Hodja și-a izolat complet țara de lumea exterioară, urmând propria rețetă inspirată de sovietici pentru dezvoltarea ei.
„Reeducarea” prizonierilor din Shkodra continua apoi în lagărele de muncă, la care mulți dintre ei erau trimiși. Mulți nu s-au întors niciodată.
„Trebuiau să lucreze în mine în schimburi, la fiecare opt ore. Aceste lagăre era asemănătoare gulagurilor din Rusia de pe vremea lui Lenin sau a lui Stalin ”, adaugă Mirdita.
Albania, încă bântuită de trecut
La fel ca multe alte țări care au căzut după Cortinei de Fier la finele celui de-al doilea război mondial, crimele din perioada comunistă încă bântuie Albania, o țară care astăzi bate pe ușile Uniunii Europene, după ce a fost primită în NATO în 2009.
Memoria celor zeci de mii de victime politice ale fostului regim este păstrată vie în locuri precum acest muzeu.
Localnicii și turiștii care vizitează muzeul pot viziona filme scurte în sala audio-vizuală. La fel, în biblioteca amenajată în incinta muzeului, ei pot citi cărți despre regimul comunist din Albania, precum și literatura scrisă în închisoare de foștii deținuți.
„Avem o bibliotecă care este deschisă publicului, astfel încât toată lumea poate veni aici să studieze sau să citească, sau doar să-și petreacă o parte din timpul liber”, a declarat pentru BIRN ghidul și istoricului muzeului.
Profesorii își aduc elevii să învețe despre trecutul traumatic al țării, nu doar pentru a-i educa despre trecut, ci și pentru a se asigura că astfel de orori vor rămân în trecut și nu se vor mai repeta.
„Avem o mulțime de elevi care vin aici, precum și profesori de istorie. Ei ajung să vadă locul, ating cu mâinile lor și simt cât de greu a fost în timpul acestui regim pentru oameni trimiși aici ”, spune Mîrdita.
Studenții interesați pot chiar să întâlnească unii dintre foștii deținuți care au supraviețuit acestor orori și să le vorbească, iar aceștia la rândul lor să „împărtășească istoria cu ei”.
Mirdita mai spune că tocmai credința a fost cheia supraviețuirii multor oameni din această regiune cu probleme, unde comuniștii s-au luptat cu rebelii anticomunisti ani de-a rândul după al doilea război mondial urmărindu-I pe aceștia în munți.
Regimul Hodja a mers mai departe decât Uniunea Sovietică și, în 1967, a interzis religia și a proclamat Albania drept primul stat ateu din lume.
Dar Mirdita spune că mulți oameni din Shkodra nu și-au păstrat credința.
„Religia a supraviețuit aici în casele oamenilor”, spune el, menționând că orașul a rămas și rămâne casa tuturor celor cele trei religii principale din țară – catolică, musulmană și și creștin-ortodoxă.
Reportaj realizat de Mădălin Necșuțu în urma unei vizite de documentareîn Albania – iulie 2019, cu sprijinul Comisiei Europene
de Razvan Iorga | mai 18, 2017 | Federatia Rusa, Principal, Știri, Ucraina
Ucraina comemorează ziua deportărilor tătarilor crimeeni la ordinului dictatorului sovietic, Iosef Stalin, acțiunea fiind începută la 18 mai 1944. Manifestările au început cu acţiunea naţională ”Durere și solidaritate”, în cadrul căreia a avut loc un moment de reculegere, iar alarmele au răsunat la nivelul întregii ţări, pentru a aduce în atenţia populaţiei semnificaţia acestei zile.
La ora 16:00, la Opera Națională a Ucrainei „Taras Şevcenko” din Kiev, va avea loc un recviem în memoria victimelor genocidului poporului tătar din Crimeea, iar la ora 18:00, în Piața Independenței din centrul capitalei ucrainene, va începe un miting de comemorare. În perioada 18-20 mai 1944, NKVD a deportat forțat poporul tătar din Crimeea în Uzbekistan și în zonele adiacente din Kazahstan și Tadjikistan.
Pe de altă parte, Rusia militarizează tot mai mult peninsula Crimeea, anexată de la Ucraina la începutul lui 2013. Armata rus a început crearea unui batalion de asalt de trupe aeropurtate, care ar trebui să devină operațional la 1 decembrie, în cadrul Diviziei aeropurtate 7, care are baza permanentă lângă Novorossiisk.
„Batalionul va staționa în apropiere de orașul Feodosia, în partea de est a peninsulei” Crimeea, a declarat generalul Vladimir Șamanov, președintele Comisiei pentru apărare din Duma de Stat. Către sfârșitul anului 2019, a adăugat el, pe baza acestui batalion în Crimeea urmează să fie creat Regimentul 97 de asalt, al treilea ca parte componentă a Diviziei 7 vânători de munte.
de Anatol Terzi | sept. 11, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Potrivit unor documente de arhivă declasificate luni în SUA, preşedintele american Franklin Delano Roosevelt ştia încă din 1943 de crimele de la Katyn, unde la ordinul lui Stalin au fost executaţi de NKVD mii de militari polonezi.
Washingtonul, conform acestora, primise informaţii în acest sens, dar preşedintele american de atunci Franklin Delano Roosevelt, de teama unor complicaţii cu Uniunea Sovietică, aliatul său în cel de-al Doilea Război Mondial, a ales să nu le facă publice. Comentând documentele diferitelor departamente publicate de Arhiva Naţională a SUA referitor la asasinarea ofiţerilor polonezi pe teritoriul URSS, unii istorici au atras atenţia asupra loialităţii manifestate de administraţia SUA din epocă faţă de regimul lui Stalin, explicând aceasta prin faptul că guvernul de la Washington dorea să se asigure de sprijinul sovieticilor în războiul împotriva Japoniei militariste.
Potrivit documentelor de arhivă, comandamentul nazist a organizat vizite pentru prizonierii britanici şi americani la Katyn, unde le-au fost arătate gropile comune cu cadavrele militarilor polonezi. Era evident că nemţii, care de abia recent ocupaseră zona Smolensk, nu aveau nicio legătură cu acest masacru de amploare. La Washington, această informaţie a ajuns prin canalele serviciilor secrete de la prizonierii Donald B. Stewart şi John H. Van Vliet. După terminarea războiului, acesta din urmă a redactat două rapoarte despre „vizita” la Katyn. Primul a dispărut fără urmă, iar cel de-al doilea, datat din 1950, a stat la baza unei anchete privind circumstanţele asasinării în masă a prizonierilor polonezi de către sovietici întreprinsă de un comitet al Congresului SUA.
Masacrul de la Katyn, o rana deschisa
În masacrul de la Katyn, din aprilie-mai 1940, aproximativ 22.000 de ofiţeri polonezi, care se aflau închişi în diferite lagăre ale NKVD au fost asasinaţi. Pădurea din Katyn este doar unul dintre locurile unde au fost împuşcaţi militari polonezi, dat fiind faptul că aici au fost găsite pentru prima oară rămăşiţele pământeşti ale aproximativ 5.000 de persoane în 1943. Ulterior, astfel de gropi comune au fost descoperite în pădurile de lângă Harkov şi Smolensk.
Dupa caderea Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov a recunoscut ca crimele din 1940 au fost opera politiei secrete a lui Stalin, si nu a nazistilor (asa cum a sustinut propaganda sovietica). Cu toate acestea, spre consternarea Poloniei, Rusia post-sovietica nu a folosit cuvantul “masacru”, vorbind doar despre “tragedia de la Katyn.” Mai mult decat atat, autorii executiilor nu au fost niciodata numiti sau adusi in fata justitiei. Kremlinul a inceput sa investigheze crimele in 1990, si si-a incheiat ancheta in 2004. in timpul procesului, Rusia a predat un numar substantial de documente catre guvernul polonez, dar soarta exacta a mai multor victime a ramas neclara. Unele rude au vrut sa se continue investigatiile si au intentat proces la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. in timpul procesului, Rusia le-a refuzat accesul la textul efectiv al deciziei din 2004, invocand motive de securitate nationala, si, de asemenea, a refuzat reabilitarea rudelor lor, sustinand ca circumstantele din jurul mortii lor, ba chiar faptul ca au murit la Katyn, nu au fost dovedite.
Masacrul de la Katyn a fost o rana deschisa intre Rusia si Polonia timp de sapte decenii. Acea rana s-a agravat cu doi ani in urma, cand avionul presedintelui polonez s-a prabusit in timp ce se deplasa spre padure, pentru a 70-a aniversare a crimelor. Presedintele si zeci de lideri militari, politici si religiosi au murit in ceea ce multi polonezi cred ca a fost un complot rus de asasinare.
de Anatol Terzi | apr. 10, 2012 | Caucaz, Știri, Uncategorized @ro
Un muzeu deschis din 1937 în cinstea dictatorului sovietic Iosif Stalin în Georgia, în oraşul său natal Gori, este reamenajat, noul concept de expunere urmând să pună accentul pe atrocităţile comise în timpul dictaturii staliniste.
Luni, ministrul georgian al culturii, Nika Rurua, a declarat că ţara sa, care şi-a proclamat independenţa de fosta URSS în 1991, nu mai poate adăposti un muzeu care îl glorifică pe dictatorul sovietic. Stalin, pe numele real Iosif Djugaşvili, s-a născut la Gori, în centrul Georgiei, în anul 1879. Muzeul a fost inaugurat în perioda de apogeu a marii epurări staliniste, în care sute de mii de oameni au fost executaţi şi milioane au fost trimişi în închisoare sau deportaţi.
Muzeul a rămas deschis în pofida campaniei de de-stalinizare şi a denunţării cultului personalităţii dictatorului, decretate de succesorul său Nikita Hruşciov în 1956. Giganticul muzeu include casa unde s-a născut Stalin şi circa 47.000 de exponate, printre care obiecte personale şi măşti mortuare ale dictatorului.
În 2010, regimul pro-occidental al preşedintelui georgian Mihail Saakaşvili a dărâmat o statuie gigantică a lui Stalin care domina piaţa centrală din Gori încă din 1952, cu un an înaintea morţii dictatorului. O lege adoptată anul trecut de către Georgia interzice foştilor comunişti şi membri ai KGB să ocupe posturi în funcţiile publice.
O „Zi a ocupării sovietice” este de asemenea sărbătorită în fiecare an îmcepând cu 2011, pentru a comemora invazia din 1921 a Armatei Roşii în Georgia independentă, inclusă ulterior în Uniunea Sovietică. Georgia are deja un muzeu al Ocupării sovietice la Tbilissi, deschis în 2006. În fosta Uniune Sovietică şi mai ales în Rusia, muzeele dedicate victimelor represiunilor staliniste sunt foarte rare.
de Razvan Iorga | dec. 3, 2009 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Seful Guvernului de la Moscova, Vladimir Putin, a tinut si in acest an sa interactioneze cu cetatenii Federatiei Ruse pe cele mai importante subiecte socio-economice. Nu mai putin de 1.600.000 de solicitari i-au fost adresate si in 2009 lui Putin in special legate de perspectivele economice ale Rusiei de a depasi criza financiara care a afectat destul de serios toate ramurile econimiei si societatii ruse. Printre cei mai activi interlocutori ai premierul s-au numarat locuitorii Moscovei, urmati de cei din regiunea Rostov pe Don, tinutul Krasnodar, cei din Sankt-Petersburg dar si cei din zona Sverdlovsk. Intrebarile s-au axat in special pe domeniile constructiei de locuinte, al serviciilor comunale, ale retriburii muncii, sanatatii si economiei. Traditia acest dialog interactiv, care se afla deja in cel de al optulea an al existentei sale, a fost initiata de Vladimir Putin pe vremea cand acesta detinea functia de presedinte si chiar si dupa venirea actualui lider rus, Dmitri Medvedev, Putin si-a pastrat aceasta prerogativa. In debutul dialogului televizat de toate canalele de presa rusesti, Vladimir Putin a facut apel joi la o reactie „mai ferma” impotriva terorismului, dupa atentatul care a curmat viata a cel putin 27 de persoane aflate la bordul trenului Nevski Express.
„Este necesar sa reactionam cu mai multa fermitate impotriva criminalilor” care comit astfel de atentate – a declarat premierul rus in cadrul sesiunii anuale de intrebari-raspunsuri. Prima intrebare din cadrul acestei sesiuni a vizat pericolul terorismului in Rusia, in contextul in care vinerea trecuta o explozie a vizat trenul expres ce face legatura dintre Moscova si Sankt-Petersburg, atentatul fiind revendicat de catre gherila separatista cecena. Putin, care s-a remarcat prin discretie in urma deraierii trenului expres, a cerut cetatenilor tarii sa dea dovada de mai multa prudenta si sa alerteze fortele de ordine in cazul observarii unor actiuni suspecte.
„Amenintarile exista, dar putem fi mai eficienti (…) Este necesar ca societatea, fiecare cetatean in parte sa constientizeze aceste amenintari si sa desfasuram o activitate mai larga de preventie”, a spus seful executivului rus, recunoscand ca este foarte dificil de prevenit astfel de acte, in particular cand acestea vizeaza infrastructura. „Dar putem actiona avertizand fortele de ordine!” – si-a indemnat premierul rus conationalii la vigilenta. Atentatul comis vineri seara a fost revendicat de seful rebelilor islamisti Doku Umarov, insa unii experti rusi pun la indoiala implicarea acestuia in explozia ce a dus la deraierea trenului Nevski Express. Pericolul este inca la cote foarte inalte”, a afirmat Putin, citat de Ria Novosti. Putin a mai spus ca nu mai putin de 1,4 milioane de oameni (1% din populatia totala a Rusiei) lucreaza pentru Ministerul de Interne si ca acestia fac tot ce pot pentru prevenirea unor astfel de incidente.
Criza atenuata
Premirul rus a apreciat joi ca Rusia a depasit deja apogeul crizei si se afla pe o directie ascendenta in ceea ce priveste noile previziuni economice. „Putem spune cu o doza mare de incredere ca apogeul crizei a ramas in urma”, a afirmat seful executivului rus. Putin a recunoscut ca 2009 a fost cel mai dificil an din ultimul deceniu nu doar pentru Rusia, ci si pentru economia mondiala. In acelasi timp, desi anterior se prognoza o scadere a PIB-ului in 2009 cu 10%, in realitate acest indice se va situa catre sfarsitul anului in limitele a 8,5%-8,7%, a indicat primul ministru rus, constatand o scadere a productiei industriale pe anul acesta de 13%. „Insa in domeniile pe care statul le considera drept sfera sa de responsabilitate directa putem remarca o situatie acceptabila”, a insistat el, dand ca exemplu complexul militar-industrial, unde anul acesta se va inregistra o crestere de 3,7%. Rusia a resimtit in mod dramatic criza economica si financiara mondiala, in special din cauza scaderii cursului mondial la hidrocarburi, care reprezinta 60% din exporturile rusesti. Putin le-a mai vorbit rusilor despre reforma energetica pe care o pregateste si care ar trebui sa ofere Rusiei o crestere cu 10.000 de megawati a capacitatii energetice in urmatorii doi ani de zile. Vivazi de energia nucleara, premierul rus a declarat ca daca in perioada Uniunii Sovietice existau circa 35-38 de reactoare nucleare, in urmatorii 10 ani, Executivul rus si-a propus construirea a altor 30-32 de astfel de structuri si ca exista fonduri pentru realizarea acestui obiectiv. Ramand in acelasi registru al economiei, Putin nu a uitat nici de oligarhii rusi cu care se razboieste aratandu-si dispretul vizavi de modul ostantativ de viata pe care acestia il afiseaza prin Occident si despre modul cum acestia isi cheltuiesc averile dobandite artificial pe spatele economiei ruse prin intermediul unor manevre financiare de anvergura.
Prezidentiabil din 2012
In ceea ce priveste activitatea sa politica, Putin a lasat sa se inteleaga ca ar putea sa se prezinte in cadrul alegerilor prezidentiale din 2012. „Voi reflecta. Am inca timp pentru aceasta”, a afirmat Vladimir Putin, raspunzand unei intrebari legate de posibila sa participare la viitoarele alegeri prezidentiale de peste trei ani din Rusia. „Deciziile asupra campaniei electorale din 2012 vor fi luate in functie de dezvoltarea situatiei economice si sociale”, a adaugat Vladimir Putin, potrivit agentiilor de presa ruse.
Acuze inspre Washington
SUA au fost criticate joi de catre Putin cum ca obstructioneaza, din motive necunoscute, aderarea Rusiei la Organizatia Mondiala a Comertului (OMC). „Aderarea tarii noastre la OMC ramane un obiectiv strategic, dar avem impresia ca, din motive necunoscute de noi, unele tari, intre care si SUA, ridica piedici in calea integrarii Rusiei in aceasta organizatie”, a spus mai spus Putin. Seful executivului de la Moscova si-a exprimat surprinderea in legatura cu faptul ca SUA nu au anulat nici pana in prezent amendamentul Jackson-Vanik, adoptat inca in perioada razboiului rece si care limiteaza relatiile cu Rusia. „Astazi nu mai exista niciun fel de restrictii si nici Uniunea Sovietica numai exista. Insa acest amendament a fost conservat. Este clar ca avem de face cu un anacronism, de care se folosesc reprezentanti ai diferitor grupuri de interese din SUA in scopurile lor meschine”, a completat Putin.
Rezonanta cu Stalin
In alta ordine de idei, Putin a apreciat ca incorecta analizarea perioadei staliniste, recunoscand insa ca au existat represiuni in acea epoca si ca acestea sunt inacceptabile. „Orice eveniment istoric trebuie analizat in ansamblu. Tara s-a transformat in acea perioada dintr-una agrara intr-una industriala. Este adevarat ca taranimea nu a mai ramas”, a spus Putin, citat de Ria Novosti. Calificand intrebarea drept „o capcana”, el a adaugat ca, in epoca Stalin, Rusia a castigat Marele Razboi pentru Apararea Patriei (Cel de-al doilea razboi mondial -n.red.) si ca „nimeni nu poate arunca cu piatra in aceea care au organizat aceasta victorie”. Vladimir Putin a recunoscut insa ca in perioada stalinista au fost represiuni si ca acestea nu pot fi acceptate. „Represiuni au fost si este inacceptabil. A fost un cult al personalitatii, au fost crime impotriva propriului popor. Toate acestea sunt un fapt”, a mai declarat oficialul moscovit.
