de Vitalie Goncearov | iun. 14, 2011 | Balcani, R. Moldova, România, Știri, Turcia, Ucraina, Uncategorized @ro
Operatiunile PKK, finantate din Romania, Republica Moldova si Ucraina
Un important membru al organizatiei teroriste kurde PKK, Aktay Mehmet Resit, a fost capturat de autoritatile romane si extradat la sfarsitul lunii mai 2011 in Turcia, dupa ce autoritatile din aceasta tara l-au dat in cautare internationala pentru implicarea in mai multe atentate, relateaza mass-media de la Bucuresti, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Resit, membru cu state vechi al Partidului Muncitoresc din Kurdistan (PKK), fusese arestat de judecatorii Curtii de Apel pe 14 februarie a.c, iar potrivit datelor furnizate procurorilor romani de catre omologii turci „persoana extradabila este urmarita pentru a fi judecata ca urmare a acuzatiei de a fi membru la organizatia ilegala de terorism PKK si de a participa in numele acestei organizatii la actiuni cu arme de foc, precum si a celei de incercare de separare de sub administratia statului a unei parti din teritoriul aflat sub suveranitatea statului (Turcia – n.r.)”. Pentru faptele de care este acuzat Resit, Ankara aplica pedepse severe, in cazul de fata, inchisoarea pe viata.
Fata de Aktay Resit existau doua mandate de arestare emise pe judecatorii Tribunalului de Pedepse Grele din Diyarbakir, primul inca din 1995. In Republica Turcia, Resit, membru al conducerii militare a Partidul Muncitoresc din Kurdistan din regiunile de la frontiera cu Siria si Iran, a fost implicat in trei atentate teroriste, produse la granita cu Siria. Conform surselor oficiale de la Bucuresti, in Romania, acuzatul s-a insurat si si-a deschis o firma, prin care vindea haine in Piata Berceni din capitala Romaniei. Surse din cadrul Milli İstihbarat Teskilatı (MIT), principalul serviciu de informatii al Republicii Turcia au declarat pentru agentia de presa KARADENIZ PRESS ca acesta a efectuat o serie de deplasari in Republica Moldova, inclusiv in regiunea separatista transnistreana, acuzatii neconfirmate de autoritatile de la Chisinau. Sursele citate au mai subliniat că Aktay Resit ar fi avut legaturi comerciale cu cetateni ai Republicii Moldova, precum si cu alti cetateni turci si irakieni, de etnie kurda, domiciliati in fosta republica sovietica.
Se considera persecutat politic
In apararea lui Resit, avocatii acestuia au sustinut in fata judecatorilor romani ca acesta ar fi, de fapt, persecutat politic in tara sa, sustinand totodata ca in 2001 clientul ar fi beneficiat de statutul de refugiat in Romania. „Pe de alta parte, solicita a se avea in vedere starea precara de sanatate, care, in opinia sa, in urma transferului, s-ar inrautatii, extradat va fi supus la rele tratamente, doveditor fiind faptul ca in 1991, cel pe care il apara precum si familia acestuia au fost arestati, timp in care au fost supusi la acte de tortura, soldate cu infirmitate”, a explicat unul din avocatii lui Aktay Mehmet Resit, potrivit hotararii Curtii de Apel Bucuresti. Procurorii romani au sustinut insa in fata judecatorilor ca autoritatile din tara noastra i-au retras lui resit statutul de refugiat inca din toamna anului trecut.
In cererea formulata de oficialii turci pentru extradarea lui Aktay Resit, anchetatorii de pe Bosfor au aratat ca acesta din urma a participat la mai multe actiuni violente in ianuarie si martie 1992, dar si martie 1994, chiar in regiunea natala a acestuia, Nusaybin.
Terorism cu repetitie
Noile operatiuni comune ale serviciilor de informatii din Romania si Turcia readuc in atentia publicului colaborarea secreta dintre Ankara si Bucuresti, menita sa opreasca amenintarea reprezentata de PKK la adresa statelor din regiunea Marii Negre. Anterior, procurorii DIICOT de la Bucuresti au destructurat o grupare formata din cetateni columbieni, romani si de alte nationalitati, specializata in traficul de cocaina, drogurile fiind aduse din America de Sud in Romania ascunse in containere cu peste congelat. Conform surselor oficiale, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, suportul tehnic si informativ a fost asigurat de catre ofiteri de informatii din cadrul Serviciul Roman de Informatii (SRI) si Serviciul de Informatii Externe (SIE), care au beneficiat, la randul lor, de asistenta Milli İstihbarat Teskilatı (MIT), principalul serviciu de informatii al Republicii Turcia, si a altor servicii partenere din statele UE. Potrivit surselor citate, cocaina urma sa fie distribuita, prin diferite retele infractionale, inclusiv subordonate Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), in statele Uniunii Europene, Ucraina, Republica Moldova si tarile din Balcanii de Vest.
Nucleu columbian
Nucleul retelei de crima organizata se afla in Columbia, fiind reprezentat de catre liderii cartelului de droguri Medellin, respectiv fratii Miguel si Victor Mejia Munera (”Gemenii” sau “Los Mellizos”). Activitatea infractionala a fost desfasurata in Romania de catre inculpatii Nadolu Constantin, zis „Paco” si Iosef Catalin, zis „Jesi” si „Carlitos”, sub coordonarea lui Victor Manuel Porto Sanchez, acestia asigurand preluarea in Romania a drogurilor de mare risc din America de Sud, coordonand si faza incipienta de distribuire a cocainei catre diferite retele. Victor Manuel Porto Sanchez zis „El Viejo”, de nationalitate columbiana, este cercetat pentru savarsirea unor infractiuni de trafic international de droguri de mare risc si omor.
Conform surselor judiciare de la Bucuresti, inculpatii au participat la organizarea transportarii pe cale maritima, pe ruta Ecuador (Guayaquil) – Spania (Algericas) – Italia (Gioia Tauro) – Romania (portul Constanta – Agigea – Sud) a unor mari cantitati de cocaina disimulate in containere incarcate cu peste congelat. Preluarea drogurilor era realizata sub forma importului legal de marfuri, inculpatii folosind in acest scop o societate comerciala avand sediul in com. Stefanestii de Jos, judetul Ilfov, pentru importarea unor containere test, in scopul verificarii reactiei autoritatilor. Dupa efectuarea testului, inculpatii au realizat un transport efectiv de cocaina, pe ruta maritima Ecuador – Romania, destinatia finala a drogurilor fiind, in principal, statele din Europa de Vest.
La data de 5.12.2007, autoritatile ecuadoriene au capturat acest transport de 364 kg. cocaina, in valoare de 22 milioane de euro, drogurile fiind disimulate in cutii cu peste congelat. Intentia inculpatilor a fost aceea de a trafica, pe ruta America De Sud – Romania – Vestul Europei, cantitatea totala de 1.5 tone de cocaina, in valoare de 90 de milioane euro. In cauza au fost efectuate un numar de 7 perchezitii domiciliare in mun. Bucuresti si in jud. Ilfov. Actiunea procurorilor D.I.I.C.O.T. de monitorizare a membrilor gruparii a fost realizata in mod coordonat si in cooperare cu ofiterii D.E.A. a SUA si cu autoritatile competente din Ecuador, Italia si Spania.
Soferii cocainei
Trei soferi de TIR din Romania au ajuns sefi de retele de trafic international de droguri. Ultimul capturat este Constantin Nadolu, care, impreuna cu Catalin Iosef, nepotul iluzionistului Iosefini, intentiona sa treaca prin Romania peste doua tone de cocaina, relateaza mass-media de la Bucuresti. Arestarea, saptamana trecuta, a traficantului de cocaina Constantin Nadolo dezvaluie un tipar al romanilor care au avansat in ierarhia retelelor internationale, relateaza mass-media de la Bucuresti. Fostii soferi de TIR sunt cei mai eficienti si greu de depistat sefi de retele de trafic international de droguri. Ei au exercitiul comertului la negru cu blugi, cafea si guma de mestecat, spun ofiterii antidrog. Dupa 1990, unii soferi de TIR s-au specializat in contrabanda cu cafea si tigari, iar apoi au trecut la trafic de droguri, ajungand, in scurt timp, capi de retele internationale. Intre cei mai cunoscuti sefi de retele din Romania, care au fost capturati in ultimii ani, sunt Emil Crivac, George Laurentiu Dinu si Constantin Nadolu.
Filiera kurda
Emil Crivac, specializat in trafic de heroina pe ruta Turcia-Italia-Olanda, a fost arestat in 2004, cand politistii antidrog au descoperit 112 kilograme de heroina intr-o rulota care-i apartinea. George Laurentiu Dinu, zis Gore, specializat in trafic de heroina pe ruta Turcia-Germania-Franta, a fost arestat in 2009 in dosarul furtului de arme de la o unitate militara din Ciorogarla. Gore lucra cu membrii importanti ai structurilor PKK din Romania si Republica Moldova, cu care tinea legatura telefonic (acesta cunoscand bine limba turca si satisfacator limba kurda), dupa cum arata interceptarile facute de SRI, dezvaluite de mass-media de la Bucuresti. Ultimul, arestat de curand, este Constantin Nadolu, care urma sa transporte din Ecuador in Romania peste doua tone de cocaina. In acest ultim caz, arestarile au inceput in Ecuador in 2007, cand s-a capturat un container cu 360 kilograme de cocaina. Containerul apartinea unei firme din Romania, fusese inchiriat si trimis in Ecuador de Nadolu pentru a importa peste congelat.
Cocaina internationala
In 2007, un politist antidrog din Romania a aflat ca Nadolu a comandat peste doua tone de cocaina si a platit primul transport. In baza protocoalelor de cooperare internationala, informatia a fost transmisa mai departe pentru ca transportul sa fie supravegheat prin agenti infiltrati. Insa autoritatile ecuadoriene au decis sa captureze containerul la sursa, sa-i aresteze pe capii retelei, astfel ca atunci in Romania nu au ajuns probele directe care sa ateste implicarea lui Nadolu. Probele au venit prin comisie rogatorie abia la inceputul acestui an, cand fostul sofer a fost arestat alaturi translatorul si colaboratorul sau, Catalin Iosef. „Beneficiarul final” al cocainei, respectiv omul din Spania care trebuia sa plaseze drogurile pe piata, nu a fost arestat deocamdata.
Infractor diplomat
Nadolu ar fi ajuns sa-i cunoasca pe membrii retelelor de traficanti din Ecuador si Columbia prin Catalin Iosef, care ar fi avut in principal rolul de translator. „Iosef a trait in Mexic si Nicaragua pe vremea cand facea parte din trupa de circ; vorbeste bine spaniola, este un tip foarte destept, educat. El tinea legatura telefonica cu Manuel Porto Sanchez din Ecuador”, relateaza sursele citate de cotidianul „Romania Libera”. Se presupune ca Nadolu si Iosef s-au cunoscut in showroom-uri, ambii fiind pasionati de masini. Nadolu are o viata mondena intensa, concediile si le face in Thailanda, Dubai, Turcia, in hoteluri de lux, nu lipseste de la raliurile de Formula 1 si merge des la vanatoare alaturi de VIP – uri.
Cocaina la Chisinau
Surse oficiale din cadrul Milli İstihbarat Teskilatı (MIT), principalul serviciu de informatii al Republicii Turcia, au declarat, in exclusivitate pentru agentia de presa KARADENIZ PRESS, ca PKK foloseste teritoriul Republicii Moldova pentru coordonarea unor actiuni de anvergura in statele Uniunii Europene (UE) si a Comunitatii Statelor Independente (CSI), actiuni menite sa asigure finantarea activitatii structurilor PKK, implicate intr-un sangeros razboi cu autoritatile de la Ankara. Sursele MIT citate au estimat la aproximativ 100-120 numarul de membrii si simpatizanti activi ai PKK, aflati momentan pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv in regiunea separatista transnistreana. Totodata, sursele MIT citate au mai declarat ca in Ucraina functioneaza una dintre cele mai extinse retele de sprijin financiar si logistic a PKK, in fosta republica sovietica avand rezidenta aproximativ 500-600 de membrii si simpatizanti activi ai organizatiei separatiste kurde. Surse din cadrul comunitatii cetatenilor turci din Ucraina estimeaza ca in aceasta tara se afla, cu forme legale si ilegale, aproximativ 19-20 de mii de cetateni ai Republicii Turcia sau originari din Republica Turca a Ciprului de Nord, nerecunoscuta diplomatic si politic de comunitatea internationala.
La randul lor, surse oficiale din cadrul Serviciului de Informatii si Securitate (SIS) al Republicii Moldova, au declarat, in exclusivitate pentru agentia de presa KARADENIZ PRESS, ca SIS monitorizeaza permanent activitatile membrilor PKK pe teritoriul national Republicii Moldova, la o serie de suspecti fiindu-le interzis accesul pe teritoriul Republicii Moldova. Sursele oficiale din cadrul SIS au mai declarat ca activitatea de monitorizare si prevenire eficienta a activitatii PKK in Republica Moldova este grav afectata de catre existenta conflictului transnistrean si imposibilitatea autoritatilor constitutionale de la Chisinau de a-si exercita prerogativele legale in Transnistria si sectorul de frontiera moldo-ucrainean, controlat de autoritatile secesioniste de a Tiraspol.
Divizia moldoveneasca a PKK
Potrivit surselor oficiale din cadrul MIT, citate anterior de agentia de presa KARADENIZ PRESS, o serie de cetateni ai Republicii Moldova sunt implicati in ample actiuni criminale, menite sa asigure finantarea PKK, inclusiv traficul de droguri, inclusiv cocaina columbiana, catre statele UE si CSI. Astfel cetateanul Republicii Moldova, Vasile R., din orasul Cahul (situat in sudul Republicii Moldova), a fost identificat de MIT ca facand parte dintr-o grupare PKK, specializata pe traficul de droguri si de persoane din Turcia, statele CSI si alte tari asiatice, catre UE, grupare care a asigurat, in anul 2010, un venit de aproximativ 6-7 milioane de Euro pentru PKK. Conform surselor citate, cetateanul Republicii Moldova a fost implicat si in actiuni „comerciale” ale PKK din Romania, Italia si Portugalia, acesta avand si cetatenia lusitana.
Un alt caz documentat pe larg de Milli İstihbarat Teskilatı (MIT), este cel al cetateanului Republicii Moldova, Sergiu L., din orasul Edinet, care pe parcursul anilor 2008-2010, impreuna cu mai multi cunoscuti membri ai PKK au deschis o serie de firme in regiunea Padova din Italia, prin care au efectuat operatiuni de spalare a fondurilor obtinute de structurile PKK din Italia si Austria in urma traficului de persoane si de droguri, inclusiv cocaina, actiuni stopate in urma cooperarii dintre autoritatile italiene si cele de la Ankara.
Conform surselor MIT, un aspect important al racolarii cetatenilor Republicii Moldova de catre PKK este cel al legitimarii prezentei unor membrii PKK in statele UE, unde multi cetateni din fosta republica sovietica si-au legalizat statutul mult mai usor fata de membrii PKK, proveniti din Turcia, Irak sau Siria. Astfel, potrivit datelor MIT, PKK a platit pana la 10 mii de euro unor femei din Republica Moldova, domiciliate in Italia pentru ca acestea sa accepte casatorii de forma cu membrii ai PKK. Sursele citate au dat exemplu Svetlanei M., originara din orasul Comrat (UTA Gagauzia), si care a domiciliat cativa ani in orasele Adana si Istanbul din Republica Turcia, unde a fost recrutata de PKK, si care recruta femei din Republica Moldova si Ucraina pentru astfel de actiuni. Oficialii MIT au mai declarat ca MIT a documentat mai multe cazuri de acest fel in Italia, existand insa suspiciuni intemeiate ca aceasta practica afecteaza si comunitatile cetatenilor moldoveni din Spania si Portugalia.
Romania, baza a terorismului kurd
Reamintim ca anul trecut, doi cetateni turci, suspectati de apartenenta la gruparea terorista PKK, au fost retinuti de autoritatile romane, fiind expulzati sub escorta militara. Conform Oficiului Roman pentru Imigrari (ORI), cei doi cetateni turci au fost ridicati din Bucuresti, dupa ce Serviciul Roman de Informatii (SRI) si Directia Generala de Informatii si Protectie Interna (DGIPI) din Ministerul Administratiei si Internelor au furnizat date care contureaza legaturile celor doi turci la gruparea PKK, inclusa pe lista organizatiilor teroriste in Uniunea Europeana si SUA. Unul dintre cetatenii turci a solicitat ORI acordarea statutului de refugiat in Romania, insa i-a fost refuzat, fiind declarat indezirabil.
Operatiune de anvergura
Ofiterii din cadrul Oficiului Roman pentru Imigrari(ORI) – Serviciul Combaterea Sederii si Muncii Ilegale a Strainilor Bucuresti in baza informatiilor furnizate de catre Serviciul Roman de Informatii(SRI) si Directia Generala de Informatii si Protectiei Interna (DGIPI) au desfasurat in luna august 2010, in Bucuresti, mai multe actiuni pentru depistarea strainilor cu sedere ilegala. Ofiterii specializati din cadrul Serviciul Combaterea Sederii si Muncii Ilegale a Strainilor Bucuresti au fost sesizati de lucratorii SRI, cu privire la existenta unor informatii conform carora pe teritoriul Romaniei, se afla un cetatean turc suspectat ca face parte dintr-o organizatie terorista. La data de 25.08.2010 s-a declansat in Bucuresti o actiune specifica ocazie cu care a fost identificat si retinut, cetateanul turc C. S. in varsta de 28 ani. Cel in cauza solicitase O.R.I., acordarea statutului de refugiat in Romania si, dupa derularea procedurilor specifice, conform hotararii instantei competente, cererea i-a fost respinsa si acesta trebuia sa paraseasca teritoriul Romaniei in termen de 15 zile. Prin sentinta autoritatilor competente, cetateanul turc C.S., a fost declarat indezirabil pe o perioada de 15 ani pentru ratiuni de securitate nationala. Totodata s-a dispus si luarea in custodie publica a strainului care a fost cazat la Centrul de cazare a Strainilor Luati in Custodie Publica-Otopeni, pana la data punerii in executare a hotararii instantei.
Kurd ilegal
De asemenea, in baza informatiilor furnizate de catre Directia Generala de Informatii si Protectiei Interna (DGIPI), politistii Oficiului Roman pentru Imigrari(ORI) –Serviciul Combaterea Sederii si Muncii Ilegale a Strainilor Bucuresti au desfasurat in data de 18 august a.c., in zona Gara de Nord, o actiune in urma caruia a fost depistat cetateanul turc G. E., care a intrat ilegal in Romania la sfarsitul lunii iunie 2010, si intentiona sa treaca fraudulos frontiera de stat pentru a ajunge in Germania
Organele abilitate au dispus luarea in custodie publica a strainului, in consecinta, politistii ORI l-au escortat la Centrul de Cazare a Strainilor luati in Custodie Publica – Otopeni, in vederea indepartarii de pe teritoriul Romaniei, conform art. 88 alin. 7 din O.U.G. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania, republicata.
Raport ingrijorator
Conform raportului de activitate al MIT, vizand anul 2009, Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), si organizatiile afiliate continua sa obtina o importanta finantare prin intermediul unor asociatii si firme care activeaza in Romania, relateaza surse oficiale MIT in exclucivitate pentru agentia KARADENIZ-PRESS. Potrivit raportului citat structurile PKK obtin un venit important datorita implicarii in comertul cu arme, droguri si trafic de persoane pe teritoriul Romaniei, tara care a devenit una din cele mai importante rute de tranzit si piete de desfacere pentru organizatiile teroriste kurde. Alaturi de Romania, mai sunt nominalizate Spania, Germania, Danemarca, Ucraina, Marea Britanie, Bulgaria, Italia, Grecia, Liban, Austria, Republica Cipru, Suedia, Norvegia, Macedonia, Serbia si Republica Kosovo. MIT considera ca organizatia PKK a schimbat tactica de operare in statele membre ale UE, preferand sa isi legalizeze afacerile, precum si sa isi intesifice operatiunile de spionaj si sabotare a intereselor Turciei prin intermediul organizatiilor culturale sau destinate apararii drepturilor omului din diferite state. In capitolul destinat Romaniei, raportul MIT considera ca activitatea PKK pune in pericol comunitatea turco-tatara din Romania, subliniind buna colaborare dintre MIT si serviciile de informatii de la Bucuresti.
Raportul mai prezinta dovezi ale implicarii PKK in traficul cu arme, droguri, marfa contrafacuta si de persoane, subliniind ca PKK si-a extins in mod semnificativ aria de activitate din tarile membre ale Comunitatii Statelor Independente (CSI), si anume Ucraina, Federatia Rusa, Armenia, Georgia, Azerbaidjan, Kazahstan si Uzbekistan.
Terorist retinut
Un important membru al organizatiei Kongra Gel (un alt nume al PKK-n.r.), a fost retinut anterior de autoritatile romanesti in timp ce incerca sa treaca ilegal frontiera cu Ungaria, ascuns intr-un TIR inmatriculat in Germania, si condus de un etnic kurd. Cetateanul turc de etnie kurda, Cealan Huseyin, in varsta de 39 de ani, a fost declarat drept indezirabil pe teritoriul Romaniei, fiind suspectat de savarsirea unor fapte teroriste pe teritoriul Turciei, au declarat surse judiciare, citate de mass-media de la Bucuresti. Acesta este considerat drept terorist in Turcia, fiind unul dintre responsabilii structurii de informatii externe a PKK, fiind implicat in mai multe actiuni teroriste indreptate impotriva obiectivelor turcesti din UE si unor organizatii din importanta diaspora kurda, care se opun PKK. „Cel in cauza solicitase acordarea statutului de refugiat in tara noastra si, dupa derularea procedurilor specifice, conform unei hotarari a instantei, acesta trebuia sa paraseasca teritoriul Romaniei pana la data 15 iunie 2009, fiind declarat indezirabil pentru apartenenta la organizatii teroriste. Drept urmare, un colectiv restrans de ofiteri din cadrul IGPF si DGIPI au monitorizat pas cu pas actiunile cetateanului turc, in vederea stabilirii intentiilor acestuia si luarii masurilor legale. Din verificarile efectuate, s-a stabilit ca, in cursul lunii iunie 2009, acesta intentiona sa plece spre frontiera de vest a tarii unde, cu sprijinul unor conationali ai sai, intentiona sa treaca fraudulos frontiera in Ungaria. In acest sens, cetateanul turc a platit unui conational suma de 2.000 dolari, urmand sa fie imbarcat intr-un TIR, pentru a iesi ilegal din Romania”, se arata intr-un comunicat remis presei de catre Politia de Frontiera, si preluat de mass-media de la Bucuresti. Potrivit surselor citate, oficialul PKK intentiona sa ajunga in Austria sau Germania, state unde exista importante structuri ale organizatiei teroriste kurde.
Mostenire sumbra
Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) a fost fondat, in anul 1974, de Abdullah Öcalan, ca o miscare separatista, cu o doctrina marxist-leninista, care viza crearea unui stat kurd comunist in sud-estul Turciei, cu sprijinul KGB, serviciul de informatii al URSS. Gruparea, compusa in principal din turci de etnie kurda, a demarat, incepand cu anul 1984, actiuni sangeroase de gherila, precum si atentate, soldate cu zeci de mii de morti. Obiectivul PKK a fost acela de a stabili un stat independent kurd, format din sud-estul Turciei, nordul Irakului, si parti din Iran si Siria. La sfarsitul anului 2003, grupul a luat denumirea de Kongra Gel (KGK) si a anuntat ca va opera doar actiuni pasnice, intelegand prin aceasta sa desfasoare atacuri in “legitima aparare” pe teritoriul Turciei, inclusiv impotriva tintelor civile. Organizatia a primit, de-a lungul timpului, sprijin militar din partea Siriei, Iranului, Greciei, Armeniei si regimul Saddam Hussein. Oficial, Siria si Iranul colaboreaza cu autoritatile turce impotriva KGK, insa organizatia are mai multe filiere in Europa care se ocupa cu colectarea de fonduri si cu propaganda politica in cadrul diasporei kurde. O astfel de filiera era coordonata in Romania de catre Cealan Huseyin, surse judiciare de la Bucuresti subliniind ca acesta colecta, pe cai ilegale, fonduri pentru organizatie. Cealan Huseyin se afla pe teritoriul Romaniei din anul 2006, cand a solicitat autoritatilor romane acordartea statutului de refugiat. Cererea sa a fost respinsa, iar in noiembrie 2006 a fost declarat indezirabil pe teritoriul Romaniei. Au urmat alte doua cereri de azil politic epuse in Romania, toate fiind respinse. Ultima sentinta, irevocabila in acest sens, a fost pronuntata la data de 26 martie 2009, de catre Sectia a IX-a Contencios Administrativ si Fiscal a Tribunalului Bucuresti.
SRI confirma
Conform unui raport de activitate al Serviciului Roman de Informatii (SRI), citat de mass-media de la Bucuresti „o parte din traficul de droguri desfasurat in Romania se afla in mainile kurzilor, dintre care cei mai multi apartin organizatiei teroriste PKK. PKK se ascunde in spatele unei organizatii de masa, denumita generic „Frontul de Eliberare al Kurzilor” (in original ERNK), care grupeaza diverse organizatii de femei, tineret, studenti sau oameni de afaceri kurzi din Romania. Oamenii de afaceri kurzi, de pilda, s-au grupat in „Asociatia Oamenilor de Afaceri din Orient”. Despre aceasta asociatie, raportul SRI din 2002 sublinia ca servea drept „excelenta legatura pentru activitatile PKK”. Toate organizatiile kurde din Romania se aflau sub controlul strict al PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), iar seful PKK era, in acelasi timp, si seful frontului ERNK. Responsabilul direct pentru colectarea fondurilor era una si aceeasi persoana cu delegatul pentru probleme de propaganda al PKK. Circa 90% dintre kurzii din Romania faceau parte din organizatii care apartineau ERNK si cotizau, in acest cadru, la PKK, iar PKK varsa bani la PSD. Sursa, citata de mass-media de la Bucuresti, mai subliniaza ca 75% dintre acesti mici investitori orientali din Romania sunt de nationalitate turca, dar in realitate, kurzi, iar ERNK le punea la dispozitie capitalul initial pentru a demara micile afaceri.
Combaterea PKK
La data de 6 februarie 2002, SRI a coordonat o actiune prin care s-a realizat retinerea si expulzarea in Turcia a cetateanului turc de origine kurda Orhan Kop, alias Salih Bingoltekin (nume fals), nume de cod “Orhan” – adjunctul liderului PKK din tara noastra, responsabil financiar al gruparii, relata cotidianul roman Ziua. Potrivit sarcinilor care-i reveneau pe linia organizatiei teroriste kurde, acesta era coordonatorul echipelor de colectori de fonduri (membri si simpatizanti activi ai PKK), in beneficiul gruparii, care actionau inclusiv prin mijloace si metode violente. In urma unor investigatii complexe, SRI a obtinut date potrivit carora Orhan Kop, urmare a sarcinilor primite din partea conducerii organizatiei, intentiona sa actioneze in forta (prin santaj si amenintari directe cu moartea) asupra mai multor oameni de afaceri turci din Romania, pentru a-i determina sa sustina financiar organizatia. Pentru asigurarea conspirativitatii actiunii, Orhan a apelat la o echipa PKK, formata din persoane care nu aveau rezidenta in tara noastra si care urmau sa soseasca din exterior special pentru astfel de operatiuni.
Orhan Kop a venit in Romania in luna ianuarie 2000, solicitand acordarea statutului de refugiat politic, uzand, in acest sens, de o identitate falsa, pe numele de Salin Bingoltekin. Pe caile specifice unui serviciu secret, SRI a obtinut informatii potrivit carora Orhan Kop este membru PKK si a executat in Turcia, in perioada 1996-1999, o pedeapsa privativa de libertate, datorita implicarii in activitati teroriste. In urma acestor date, autoritatile romane au luat decizia de a-i refuza acestuia acordarea statutului de refugiat.
In perioada 17-19 aprilie 2002, ofiteri ai Inspectoratului pentru Prevenirea si Combaterea Terorismului din SRI au realizat, in cooperare cu Directia Generala de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog din Ministerul de Interne, o actiune de distrugere a activitatilor unor cetateni turci de origine kurda (Gundogdu Mehmet si Gundogdu Mahmut, alias Akarsu Hasan), simpatizanti activi ai organizatiei PKK din Romania. In aceasta operatiune a fost depistat un pistol cu glont si cinci cartuse, care se aflau depozitate intr-o ascunzatoare a liderului PKK din Romania, Fahri Aras. In urma actiunii SRI-DCCOA, etnicii kurzi au fost arestati, iar armamentul a fost scos din circuitul gruparii teroriste. Ulterior, ofiterii SRI au stabilit ca persoanele care gestionau armamentul erau fosti combatanti ai fortelor kurde de gherila care actioneaza in nordul Irakului.
Masurile ofensive realizate de SRI, corelate cu alte actiuni similare intreprinse impotriva nucleului din Romania al organizatiei teroriste PKK, au determinat parasirea ilegala a tarii noastre, la sfarsitul lunii aprilie 2002, cu destinatia Bulgaria, de catre liderul gruparii – Fahri Aras, nume de cod “ALI”. Activitatile SRI pe linia combaterii terorismului kurd au continuat. La data de 13 iunie 2002, SRI a coordonat o actiune prin care s-a realizat retinerea si expulzarea in Turcia a cetateanului turc de origine kurda Tayfur Orum, alias Erbil Mutalip (nume fals), nume de cod “AHMET”, liderul din Romania al organizatiei KADEK/ PKK, cel care a preluat comanda filialei din Romania de la Fahri Aras.
Expulzarea a fost decisa in urma faptului ca SRI detinea dovezi ca Tayfur Orum ordonase reluarea actiunilor de amenintare, inclusiv prin folosirea de metode si mijloace violente, asupra etnicilor kurzi rezidenti in tara noastra, in scopul determinarii acestora sa “stranga randurile” in jurul organizatiei si sa reia sprijinul financiar si logistic in favoarea gruparii. Tayfur Orum a venit in Romania in luna aprilie 2002, utilizand si el o identitate falsa – Erbil Mutalip.
Serviciile secrete europene partenere ale SRI au comunicat ulterior ca retinerea si expulzarea din Romania a activistilor KADEK/ PKK Tayfur Orum, alias Erbil Mutalip (lider local) si Ali Kizil, alias Gezenoz Mahfuz (adjunctul liderului) a prevenit o operatiune majora a PKK in Europa de Vest. Supravegherea operativa continua, obtinerea de informatii si actiunile ofensive ale ofiterilor de lupta antiterorista din cadrul SRI in cazul liderului Tayfur Orum, corelate cu alte actiuni similare intreprinse impotriva nucleului din Romania al organizatiei teroriste PKK au determinat parasirea ilegala a teritoriului tarii noastre, la inceputul lunii iulie 2002, cu destinatia Ungaria, de catre noul lider al gruparii – Ali Kizil alias Gezenoz Mahfuz, nume de cod “CEMAL”.
Nume de cod Sedat
O alta operatiuni importanta a SRI a fost aceea de arestare si expulzare in Turcia, a cetateanului turc Semih Genc, alias “SEDAT”, ex-liderul nucleului din Romania al organizatiei teroriste turce DHKP/C (Partidul Revolutionar de Eliberare a Poporului), relata acelasi cotidian. In cadrul investigatiilor facute de SRI au fost obtinute date si informatii despre prezenta si activitatea pe teritoriul Romaniei a unui nucleu al organizatiei teroriste DHKP/C, condus de catre cetateanul turc Semih Genc, alias Mustafa Ektik, nume de cod „SEDAT”. SRI a obtinut informatii care au certificat faptul ca Semih Genc este coordonatorul activitatilor desfasurate de organizatia DHKP/C in mediile comerciantilor turci din tara noastra si ca se afla in directa subordonare fata de centrala organizatiei din Grecia. Ofiterii SRI specializati in lupta antiterorista au stabilit ca, in baza ordinelor si instructiunilor transmise de Semih Genc, membrii gruparii DHKP/C – filiala din Romania si-au intensificat actiunile de colectare de fonduri din tara noastra, inclusiv prin utilizarea de mijloace si metode violente (amenintari, agresiuni fizice), solicitand comerciantilor turci achitarea unor sume de bani in beneficiul organizatiei. Semih Genc a condus si operatiunile de scoatere ilegala din Romania a unor mari sume de bani, destinate sustinerii financiare a activitatilor organizatiei din Turcia.
Avand in vedere pericolul evident rezultat din activitatea in Romania, a lui Semih Genc, precum si solicitarea autoritatilor turce de localizare si extradare a acestui activist important al DHKP/C, SRI a initiat si a coordonat o operatiune complexa, in colaborare cu MI, care a vizat localizarea, arestarea si expulzarea in Turcia a celui in cauza. Trebuie precizat ca pe numele lui Semih Genc existau doua mandate internationale de arestare. La 4 Octombrie 2002, Ministerul de Justitie a decis retragerea definitiva a statutului de refugiat in Romania a lui Semih Genc.
Un fapt deosebit de important trebuie precizat. Dupa includerea DHKP/C pe lista organizatiilor teroriste de catre Uniunea Europeana, Romania a fost primul stat european care a luat primele masuri pentru combaterea activitatilor acestei organizatii, printr-o actiune de arestare si expulzare in Turcia a unui lider al acestei grupari.
Expulzari pe banda rulanda
Raportul MIT pe 2009, citat de agentia de presa KARADENIZ-PRESS, recunoaste aportul adus de Romania in lupa impotriva terorismului kurd. Reamintim ca SRI a luat masuri pentru expulzarea din Romania a mai multor lideri extremisti kurzi, inclusiv Asef Sari, unul din liderii regionali ai PKK. Asef Sari se afla in atentia SRI inca din 2001, cand a intrat in Romania pe baza unui pasaport falsificat. Serviciul secret romanesc avea informatii, primite din partea autoritatilor turcesti, potrivit carora Asef Sari fusese condamnat in Turcia pentru activitati teroriste, prin intermediul PKK.
La 22 iunie 1999, Asef Sari a primit o condamnare de 3 ani si 9 luni, activitatea sa in sprijinul organizatiei teroriste kurde fiind documentata de serviciile secrete turcesti. Refugiat la Bucuresti, kurdul s-a implicat serios in activitatile KADEK (fost PKK), ajungand pana la pozitia de sef al Departamentului economic si coordonator al operatiunilor financiare din Romania. Asef Sari s-a implicat puternic in activitatea KADEK in Romania, desfasurand operatiuni ilegale care mergeau pana la santaj, extorcare de fonduri si amenintari cu moartea pentru afaceristii turci si kurzi care nu cotizau cu diverse sume la conturile KADEK, relata anterior mass-media de la Bucuresti.
Bomba Wikileaks
Anterior, potrivit unei telegrame Wikileaks, citate de mass-media de la Bucuresti, consilierul UE Onno Simmons a atras atentia ca „unele surse ar fi spus ca exista o «intelegere» intre «anumite grupuri arabe» si Guvernul Romaniei: «Lasati-ne sa spalam bani (in Romania) si nu vom ataca tine romanesti»”. Informatia apare intr-o relatare care citeaza o telegrama Wikileaks transmisa de misiunea diplomatica de la Bucuresti. Conform sursei citate, telegrama este nedatata, dar din context rezulta ca relateaza evenimente din 2006. Subiectul telegramei: „Grupul de Actiune G8 Antiterorism discuta despre dialogul cu Islam, despre crima organizata si siguranta frontierelor”.
In telegrama se vorbeste despre o intalnire „G8 Counter-Terrorism Action Group (CTAG) gazduita de Ambasada Rusiei”, in care Consilierul Uniunii Europene, Onno Simmons, a aratat ca „Mafia joaca un rol daunator si secret in Romania”. „Remarcand absenta relatarilor de catre presa sau de catre politie a omorurilor intre bande, el a sugerat ca crima organizata din Romania ‘ar putea fi asa de bine organizata incat nici nu e nevoie sa se impuste intre ei». El a precizat ca UE nu are informatii specifice in acest moment, manifestandu-si opinia ca grupurile de crima organizata din Romania ‘stau sub radar’ si lucreaza ilegal si in secret cu oficiali ai guvernului”, se arata in telegrama, potrivit mass-media locale. Telegrama continua precizand ca Simmons „a atras atentia ca unele surse ar fi spus ca exista o ‘intelegere’ intre ‘anumite grupuri arabe’ si guvernul Romaniei: «Lasati-ne sa spalam bani (in Romania) si nu vom ataca tinte romanesti’. Mai tarziu in discutie, acesta a precizat ca ‘operatiunile PKK sunt finantate de catre operatiuni ilegale in Romania’ (Comentariu (n.r. al ambasadei SUA): In timpul discutiei, Simmons a recunoscut ca nu are probe materiale pentru ceea ce a sustinut, sugerand ca «poate colegii nostri din SUA au mai multe informatii». Simmons e cunoscut in randurile diplomatice din Bucuresti ca fiind una dintre cele mai sceptice voci in ceea ce priveste progresul Romaniei catre integrare europeana”.
de Razvan Iorga | mart. 23, 2011 | România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Atat presedintele Traian Basescu, cat si seful Serviciului Roman de Informatii (SRI), George Maior, au afirmat la unison, miercuri, la bilantul SRI, ca aceasta institutie va intra intr-o noua etapa de dezvoltare si anume “era informationala”, o strategie ce urmeaza a fi aplicata intre 2011-2015. Ambii au precizat ca anul 2010 a fost cel mai bun an al SRI din istoria post-decembrista si ca reforma aplicata SRI-ul a dat roade. “Anul 2010 a fost anul in care SRI a realizat cele mai bune performante, cel putin de cand stiu eu acest serviciu”, a spus Basescu, intr-o conferinta de presa care a urmat sedintei de bilant a SRI. in ceea ce priveste procesele prin care urmeaza sa treaca SRI, seful statului a subliniat ca trebuie inteles ca reformarea si restructurarea Serviciului nu reprezinta un proces care incheie modernizarea si ca SRI trebuie sa dobandeasca acea calitate necesara de adaptare continua la realitati. “Ca orice structura moderna, dupa ce a realizat aceste procese de reformare si restructurare, SRI trebuie sa dobandeasca acea calitate necesara de adaptare continua la realitatile operative si, din acest punct de vedere, pregatirea noii strategii SRI in era informatica este un pilon extrem de important, care va permite SRI adaptarea continua la realitatile si nevoile Romaniei”, a afirmat seful statului.
“Era informationala” – 2011-2015
Directorul SRI, George Maior, a anuntat lansarea unui nou document programatic, denumit “SRI in era informationala”, care isi propune sa defineasca obiectivele Serviciului in perioada 2011-2015. “Lansam cu acest prilej un nou document programatic, denumit «SRI in era informationala», care isi propune sa defineasca obiectivele Serviciului in perioada 2011-2015. Este o schita de concept care va fi dezbatuta in interiorul Serviciului, supusa aprobarii CSAT si discutii in comisia de control”, a declarat George Maior. Potrivit unui material pus la dispozitie de conducerea SRI, obiectivele vor fi orientate spre adaptarea institutiei la evolutiile actuale din domeniul tehnologiei si informatiei. Conform materialului de presa, aceasta noua viziune va porni de la o abordare duala, respectiv faptul ca tehnologia a devenit atat un avantaj competitiv fundamental in lumea informatiilor, cat si o vulnerabilitate suplimentara de securitate. “De aceea, ceea ce ne propunem sa realizam este sa dezvoltam si sa utilizam in mod adecvat «puterea digitala» pentru cresterea eficientei in activitatea noastra, dar si sa abordam si sa prevenim noi riscuri din mediul cibernetic. Esenta acestei viziuni este extinderea performantei operationale si analitice a SRI prin utilizarea noilor instrumente tehnologice si consolidarea cunoasterii in domenii precum SIGINT si CYBERINT”, se mai arata in materialul de presa.
Succese prin reforma
La randul sau, directorul SRI, George Maior, a declarat, miercuri, dupa sedinta de bilant a Serviciului, ca 2010 a fost, “fara indoiala”, anul performantei operationale si ca acesta marcheaza “poate cele mai importante succese operationale” ale SRI din ultimul deceniu. “Anii 2007 si 2008 au fost anii transformarii si reorganizarii SRI, anul 2009 anul cooperarii si consolidarii institutionale, anul 2010 a fost, fara indoiala, apreciem acest lucru in urma analizei noastre, anul performantei operationale. Practic, am inceput sa culegem roadele reformelor din anii anteriori – schimbari de structuri, imbunatatirea analizei, reorganizarea modului de lucru cu sursele secrete. Anul 2010 marcheaza poate cele mai importante succese operationale ale SRI din ultimul deceniu. Multe, de fapt, au si beneficiat de o anumita mediatizare. Pot afirma ca am avut o abordare adecvata si ofensiva in 2010 in gestionarea unor riscuri din ce in ce mai dinamice si mai diverse”, a declarat George Maior. El a adaugat ca SRI a avut contributii importante in combaterea evaziunii fiscale, a contrabandei, a crimei organizate, a prevenit si contracarat activitati ale unor grupari radicale cu potential terorist si a inregistrat realizari relevante in domeniul contraspionajului. “Aceste succese sunt cu atat mai remarcabile, avand in vedere ca anul 2010 a fost si pentru noi un an dificil datorita restrictiilor bugetare. Cu toate acestea, nu am diminuat, datorita capacitatilor noastre de planificare interna in cadrul Serviciului, niciun moment resursele financiare in domeniul operativului, astfel incat am putut sa functionam in paramentrii nostri normali”, a mai spus directorul SRI.
Basescu: “Nu trebuie neglijate informatiile din surse umane”
Seful statului a mai spus ca adaptarea la era informatica nu trebuie sa insemne o neglijare a capacitatii SRI de a culege informatii din sursa umana si ca sisteme moderne trebuie sa insoteasca, sa fie suport, pentru culegerea de informatii din surse umane. “Putem spune ca SRI a trecut la un sistem de planificare multianuala, ceea ce guvernele nu reusesc cu bugetul, si proba ca s-a trecut la un sistem de planificare multianuala este ca prioritatile informative ale anului 2011, asa cum ele au fost aprobate in sedinta CSAT de ieri (marti – n.r.), nu au suferit schimbari consistente in raport cu anul 2010 si ele, enumarate in cateva cuvinte, se refera la combaterea riscurilor asociate fenomenului de coruptie, la batalia cu evaziunea fiscala. si, aici, as face o mentiune – rezultatele din partea a II-a a anului 2010 au aratat eficienta lucrului interinstitutional. (…) O prioritare ramane in continuare siguranta energetica si eventuale vulnerabilitati din punct de vedere al asigurarii necesarului de energie pentru economia nationala si pentru populatie”, a mai spus seful statului. El a enumerat de asemenea ca prioritati sesizarea disfunctionalitatilor din aparatului de stat, la nivel central si local, implicarea SRI in destructurarea gruparilor de crima organizata de la nivel local, securitatea alimentara si nucleara, precum si securitatea sistemului de sanatate. “Ramane o prioritate securitatea sistemului de sanatate, unde inca nu avem un raspuns de ce, daca a crescut bugetul de la 1 miliard la 4 miliarde de euro, de ce asistenta medicala este mai slaba. inca nu avem un raspuns clar si implicit nu avem o solutie de gestionare eficienta a resurselor”, a adaugat Basescu.
Neamestec politic
Presedintele Traian Basescu a mai declarat, miercuri, dupa sedinta de bilant a SRI, ca ii multumeste directorului Serviciului, George Maior, ca a rezistat la orice fel de incercare de a se influenta din afara serviciul numirile la nivelul acestei institutii. Potrivit sefului statului, modernizarea “rapida si temeinica” a SRI a fost posibila pentru ca nu a putut fi influentata, prin numiri, de oameni politici, de partide. Basescu a subliniat ca, din 2004, de cand este presedinte, nu a acceptat niciun fel de interventie in numirile la nivel judetean sau central in serviciu. “Domnul Maior va poate confirma ca niciodata nu i-am cerut nici macar numirea unui ofiter undeva intr-un judet sau altul, daramite sa-i cer vreodata numirea unei sef de sectie sau a unui om din conducerea serviciului”, a spus el. Presedintele a opinat ca oamenii politici ar putea sa priveasca la evolutia pozitiva a unui serviciu mare, in conditiile in care nu si-au exercitat influenta asupra numirilor la nivelul acestuia. “Ii multumesc domnului Maior ca a rezistat la orice fel de incercare de a se influenta din afara serviciul numirile”, a mai spus Basescu.
Directorul FBI, Robert S. Mueller, se va afla miercuri la Bucureşti. El se va întâlni cu şeful Poliţie Române şi cu directorul SRI. O intensificare a incidentelor cibernetice, de la atac asupra unor baze de date până la încercări de culegere de informaţii în spaţiul electronic, s-a constat în ultimele luni.Acestea au fost contracarate, a declarat marţi. directorul Serviciului Român de Informaţii, George Maior. Directorul SRI a precizat că România trebuie să fie pregătită pentru acest nou tip de ameninţare, punctând că ameninţările cibernetice reprezintă doar unul dintre domeniile de interes comun dintre SRI şi NATO. Jamie Shea a vizitat marţi centrul naţional Cyberint din cadrul SRI unde a discutat cu experţii români inclusiv despre cum va fi transpus în practică memorandumul încheiat de SRI cu NATO pe tema apărării cibernetice.
SRI cunoaşte situaţia de la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare sucursala Cercetări Nucleare Piteşti, a declarat şeful Biroului de presă al Serviciului, Sorin Sava, menţionând că este vorba despre „o activitate confidenţială”. 
