Analiză: Moscova vânează vulnerabilități într-o Românie anti-rusă

Analiză: Moscova vânează vulnerabilități într-o Românie anti-rusă

Steagul României, desfășurat în centrul Chișinăului

Tradițional rusofobă, România este o nucă tare pentru propagandiștii ruși, dar asta nu înseamnă că ei nu vor încerca să gsească fisuri, se arată într-o analiză publicată de Balkan Insight, preluată de portalul afiliat sinopsis.info.ro.

Când, pe data de 28 februarie, premierul României, Viorica Dăncilă, a vorbit la telefon cu vicepreședintele Mike Pence pentru a discuta și lăuda parteneriatul strategic dintre cele două țări, cea mai mare parte a presei românești a relatat sumar despre asta.

Dar versiunea în limba română a agenției de presă Sputnik a publicat o notă mult mai amplă pe data de 1 martie, salutând succesele diplomatice ale dnei Dăncilă și perspectivele sale politice.

Sputnik a numit-o atunci “nu doar omul politic al momentului, ci și un foarte posibil candidat la președinție”. În realitate, Partidul Social Democrat, aflat la putere, încă nu și-a desemnat candidatul la alegerile prezidențiale din această toamnă, iar ea nu este considerată favorită.

În aceeași zi, Sputnik a publicat pe prima pagină și un articol despre Ion Creangă, un cunoscut scriitor român din secolul al XIX-lea.

Analiștii români afirmă că, pentru a-și transmite mesajele, Rusia vizează subtil inima și mintea românilor, utilizând o combinație de instrumente “soft“ – laudă, cultură etc – alături de instrumente “hard“, ce țin de politica externă.

Angela Grămadă, șefa asociației Experts for Security and Global Affairs, un think-tank din București, a declarat pentru BIRN că Rusia știe cu ce are de luptat în România. “Moscova a evaluat deja foarte bine percepția românilor despre Rusia în general”, a subliniat ea. Totodată, Grămadă a remarcat că țara rămâne mai pro-occidentală decât majoritatea statelor din sud-estul Europei.

Dar unele grupuri din societate sunt vulnerabile în fața narațiunilor media pro-Kremlin și sunt exploatate pentru a spori neîncrederea în UE și NATO, a adăugat ea.

Într-un raport pe tema vulnerabilității în fața propagandei rusești, dat publicității de centrul Global Focus din București, în martie 2018, se arată că Rusia își joacă de multă vreme cărțile în România.

“Viziunea Moscovei pe termen lung este o Românie care a părăsit atât UE, cât și NATO, devenind un aliat ideologic (al Rusiei), proces care ar implica transformarea sa într-o țară dominată de un discurs conservator și antioccidental”, se arată în raport.

Încă dușmanul numărul 1 al țării

Deocamdată, dintre toate țările din sud-estul Europei, România rămâne țara cea mai orientată spre Occident și cea mai rezistentă în fața “poveștilor” rusești.

Un sondaj de opinie al centrului de cercetări Avantgarde, din octombrie 2018, demonstrează că 31% dintre români încă mai consideră Rusia drept cel mai mare dușman al țării lor. Ungaria, considerată un rival istoric, se află cu mult în urmă, cu un procent de 9%.

Dintre toți liderii străini, românilor le place cel mai mult președintele francez Emmanuel Macron – ales de 38% dintre persoanele intervievate – urmat de Angela Merkel din Germania, preferată de 37% dintre intervievați.

Președintele rus Vladimir Putin se află mult în urmă, pe locul 5, cu un procent de 19%, după șeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. În același timp, 47% dintre români mai cred și că relațiile țării lor cu Moscova ar trebui îmbunătățite și numai 29% dintre ei vor ca relațiile să rămână reci.

În pofida acestui lucru, aproape 60% cred că scutul SUA antirachetă de la Deveselu e un lucru bun pentru țară.

Această antipatie față de Moscova se datorează îndelungatelor fricțiuni de ordin istoric, parțial legate de Moldova vecină, care a făcut parte din România și pe care Uniunea Sovietică și-a anexat-o după cel de-Al Doilea Război Mondial.

O sursă și mai veche de discordie este tezaurul de stat al României, care a fost depozitat la Moscova în timpul Primului Război Mondial, în timpul ocupației germane și austro-ungare, dar care nu a fost niciodată restituit pe deplin.

Rezultatul este o țară mai rezistentă decât majoritatea vecinilor din regiune în fața temelor din media și propunerilor rusești.

România a susținut o prezență mai mare a NATO, menită să blocheze Rusia în Marea Neagră după ce anexarea Crimeei, în 2014. A fost nevoie de efort serios pentru a convinge Bulgaria vecină și Turcia să sprijine asemenea inițiative.

Exploatând vulnerabilitățile din societate

După cum se arată în raportul Global Focus, deși mulți români sunt puternic rusofobi, sentimentul predominant antirusesc, ce pare să apere România în fața “poveștilor” de genul celor publicate de Sputnik, are slăbiciunile lui.

Un exemplu îl reprezintă acele grupuri din societatea românească care au convingerea că lupta împotriva corupției din ultimii ani nu a făcut decât să înfățișeze capitalismul ca pe o simplă farsă menită doar să împiedice progresul societății.

Cei mai mulți dintre acești oameni nu s-au adaptat noilor realități economice, iar integrarea în UE nu le-a adus nimic bun, se arată în studiu. S-ar putea ca acești oameni să nu fie automat înclinați să adopte o poziție prorusă, dar nici nu sunt mulțumiți de situația actuală.

Experții afirmă că tocmai aici și-ar putea găsi “poveștile“ rusești zona vulnerabilă în care pot acționa. “Situația lor îi pune în conflict cu starea actuală de lucruri, iar existența acestor grupuri și opiniile lor ar putea fi subtil încurajate – sau încurajate – de Rusia“, susține raportul.

Angela Grămadă mai spune că Moscova dispune de mai multe căi prin care să-și exercite influența asupra țărilor vecine, chiar și în cele ostile, precum Ucraina și România. O metodă este aceea de a investi în țară prin companii-paravan aflate în UE. “Pe hârtie, pare să fie o investiție din UE, dar dacă te uiți în spatele companiei din UE, constați că adevăratul proprietar este rus”, spune ea.

Un alt canal prin care Moscova funcționează este prin intermediul grupurilor din societatea românească amatoare de cultură rusă. Kremlinul apelează și la mici ONG-uri locale, tentându-le să promoveze materiale proruse în schimbul finanțării sau în vederea unei mai mari recunoașteri internaționale.

Atacurile cibernetice și paginile false

O metodă mai agresivă este războiul cibernetic. Serviciile române de informații afirmă că, de obicei, Bucureștiul este ținta atacurilor cibernetice “din est”.

Facebook anihilează în mod obișnuit pagini cu știri false operate de Sputnik în social media, pagini care pretind că sprijină protestele anticorupție de la București, dar care urmăreasc de fapt altceva. Experții spun că există periodic tentative de a difuza știri false sau informații deformate despre istoria românească și europeană.

Pe data de 20 februarie, Microsoft a anunțat că a descoperit o campanie de atacuri cibernetice care vizau angajați ai unor instituții din Belgia, Franța, Germania, Polonia, România și Serbia. Câteva dintre organizațiile vizate erau ONG-uri, grupuri de reflecție și susținătoare ale democrației.

Printre ele se numărau Consiliul German pentru Relații Externe, Fondul Marshall German și birourile Institutului Aspen. Atacurile au vizat 104 angajați ai acestor organizații, între septembrie și decembrie 2018. Campania era coordonată de Strontium, o organizație sprijinită de Kremlin, a informat Microsoft.

Strontium este noua denumire a Fancy Bear sau Sofacy, două organizații sprijinite de Kremlin, care au fost implicate în alte mari atacuri cibernetice din ultimii ani.

Potrivit unui avertisment postat de Microsoft pe pagina sa de web, este de așteptat ca un număr tot mai mare de asemenea organizații, unele sprijinite de stat, să încerce să-i influențeze pe alegătorii din Europa înaintea alegerilor pentru Parlamentul European, din luna mai.

Pe data de 17 februarie, Facebook a anunțat că a îndepărtat 364 de pagini și conturi, dintre care unele aveau 800.000 de cititori și care se dădeau drept pagini independente de știri din Europa de Est, inclusiv din România și Moldova, dar care erau de fapt dirijate de angajați de la Sputnik.

Aceste pagini promovau deseori mesaje împotriva NATO și mișcări de protest, a precizat Facebook. Dintre paginile care vizau România, una era dedicată protestelor anticorupție și, în general, având un conținut ce discredita mișcarea de protest.

Drept răspuns, Sputnik a acuzat Facebook că “apelează practic la cenzură” ca să elimine paginile în mod abuziv. “Redacțiile Sputnik se ocupă de știri și își fac bine treaba. Dacă acest blocaj din partea Facebook-ului este singura reacție la calitatea activităților din presă, atunci nu mai avem nicio îndoială, totul e clar. Încă sperăm ca bunul simț să prevaleze”, a relatat Sputnik.

În ziua de 1 martie, Serviciul Român de Informații (SRI) a anunțat că, în 2018, s-a confruntat cu mai multe valuri de atacuri cibernetice, multe dintre ele avându-și originea în “zona estică” – termenul prin care instituțiile române se referă de obicei la Rusia.

SRI a mai spus că aceste atacuri erau sprijinite de stat, din cauză că virușii erau extrem de sofisticați și aveau nevoie de o uriașă infrastructură de ordin logistic – uneori, necesitând 2.000 de servere.

Drumul spre relații mai bune rămâne complicat

Rusia continuă să susțină că urmărește îmbunătățirea relațiilor cu România. Pe 7 februarie, ambasadorul său la București, Valeri Kuzmin, le-a spus jurnaliștilor că Rusia nu are intenții ostile și dorește relații mai calde. Cel mai mare obstacol, a spus el, îl reprezintă scutul antirachetă al SUA, pe care România îl găzduiește la Deveselu. “Relațiile noastre [cu România] au rămas ca anul trecut. Ar fi corect să spunem că aceste relații ar putea fi mult mai bune,” a spus diplomatul.

Dar, la București, realitatea e cu totul alta. De exemplu, pe data de 28 decembrie, ambasada rusă din România a postat un mesaj bilingv, în română și rusă, negând că Armata Roșie ar fi comis vreo crimă când a ocupat țara, spre sfârșitul anului 1944. “De multă vreme, presa occidentală și cea românească publică articole periodice menite să-i discrediteze pe soldații Armatei Roșii care au eliberat de sub fascism țările din Europa Centrală și de Est,” se arată în mesaj.

Mesajul i-a iritat pe mulți români care încă mai condamnă invazia rusă și impunerea forțată a regimului comunist. Peste 200 de români au lăsat comentarii ostile, reamintind crimele, tâlhăriile și violurile comise de armata sovietică și postând mărturii ale persoanelor mai în vârstă care au trăit acele vremuri.

Angela Grămadă spune că, intenționat sau nu, Rusia continuă să jignească sentimentul național românesc. “Chiar și astăzi, Rusia încă mai promovează [în special în Moldova] imaginea României ca țară fascistă cu tendințe imperialiste,” spune ea. “Românii nu pot uita neînțelegerile istorice. Dar dacă transmiți mereu același mesaj unui grup de oameni, s-ar putea ca, în cele din urmă, ei să-l împărtășească,” a conchis ea.

Materialul a fost tradus după o analiză publicată de portalul de limbă engleză Balkan Insight și semnată de Ana Maria Luca

Share our work
Romania. SRI si SIE, cu ochii pe Bakri

Romania. SRI si SIE, cu ochii pe Bakri

Serviciile de informaţii din ţară urmăresc cu atenţie activitatea din mediile care ar putea reprezenta un pericol, după ce un lider islamist, Omar Bakri, a avertizat că România poate deveni ţinta unor atacuri teroriste.
Directorul Serviciului Român de Informaţii, George Maior, a declarat că şeicul Omar Bakri, unul dintre cei mai radicali lideri islamişti, a fost în analiza SRI în trecut, menţionând că acesta a vrut să vină în România. „Suntem pe harta unor organizaţii importante din domeniul terorismului ca o posibilă ţintă datorită unor dezvoltări legate de prezenţa noastră în Afganistan, a trupelor româneşti în Afganistan, de evoluţiile legate de scutul antirachetă. Şi suntem foarte atenţi. Chiar Omar Bakri a fost în analiza Serviciului în trecut, a încercat să vină în România. Are conexiuni cu România. Deci nu este doar un mesaj sau discurs pur retoric, este unul la care ne uităm cu atenţie, dar este doar suprafaţa lucrurilor, pentru că, repet, suntem şi noi la fel ca alte state europene – şi vedeţi ce s-a întâmplat în ultimii ani, atentate în Bulgaria, în Franţa, în Norvegia, cu tipologii de acţiune diferite, cu motivaţii diferite – deci nici noi nu suntem scutiţi de acest lucru, încercăm să identificăm ce vulnerabilităţi avem”, a afirmat Maior, duminică seară, la o emisiune televizată.
El a punctat că respectivele subiecte au fost discutate „profund” şi în ultima şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Întrebat dacă s-a discutat şi în prezenţa premierului Victor Ponta sau după ce acesta părăsise şedinţa CSAT, Maior a răspuns: „Da, şi în prezenţa domnului Ponta şi le cunoaşte foarte bine şi chiar Guvernul s-a angajat să ne ajute cu anumite elemente pentru a trata aceste vulnerabilităţi”.

SIE: România trebuie să fie pregătită

Directorul Serviciului de Informaţii Externe, Teodor Meleşcanu, declară că România trebuie să fie pregătită să prevină atentate şi să acţioneze pentru eradicarea terorismului. “Sigur, Bakri este mai degrabă un ideolog decât un om de acţiune. Evident că asemenea lucruri ne îngrijorează, pe bună dreptate şi din punctul meu de vedere constituie şi un semnal, că nici România nu e la adăpost – aşa cum au dovedit evenimentele de la Burgas – de posibilitatea unor atentate”, a declarat Teodor Meleşcanu.
Şeful Serviciului de Informaţii Externe, prezent la Cluj Napoca, a enumerat câteva dintre motivele pentru care românii nu trebuie să considere că atentate teroriste nu se vor întâmpla niciodată în ţară. Printre aceste motive se numără apartenenţa la NATO şi la Uniunea Europeană, existenţa unor baze americane pe teritoriul României şi numărul mare de turişti israelieni. Teodor Meleşcanu a mai spus că obiectivul serviciilor secrete este prevenirea unor astfel de fapte, precum şi eliminarea cauzelor lor.
Recent, şeicul Omar Bakri, unul dintre cei mai radicali lideri islamişti, susţinea, într-un interviu publicat de cotidianul sofiot 24 Ceasa, că România, Bulgaria, dar şi alte ţări din estul Europei sunt pământuri islamice şi ţinte legitime pentru terorişti.

Share our work
MAI si SRI analizeaza amenintarile seicului Omar Bakri la adresa Romaniei

MAI si SRI analizeaza amenintarile seicului Omar Bakri la adresa Romaniei

MAI şi SRI analizează ameninţările şeicului Omar Bakri la adresa României. Pentru că sunt tărâmuri islamice, dar şi pentru că luptă în Afganistan, Bulgaria şi România sunt ţinte legitime, a declarat şeicul Omar Bakri, într-un interviu publicat într-un ziar bulgar.
Ministrul Administraţiei şi Internelor, Mircea Duşa, a declarat joi că Centrul operaţional al ministerului prelucrează datele legate de ameninţarea unui lider radical islamist şi că se vor lua măsurile ce se impun. „La nivelul ministerului, Centrul operaţional prelucrează datele şi informaţiile legate de această ameninţare, care se presupune şi avem informaţii că ar exista, şi vom dispune măsurile necesare împreună cu toate organele abilitate ale statului”, a afirmat ministrul Mircea Duşa.
“Declaraţiile respectivului şeic nu fac decât să confirme evaluările SRI. Vă amintesc declaraţiile domnului George Maior care a spus că riscul ameninţărilor teroriste este în creştere şi că Serviciul Român de Informaţii se concentrează mai mult decât în alţi ani pe acest fenomen”, a declarat Sorin Sava, de la SRI. “Ameninţarea este una generală, nu una directă privind România. Nu este o ameninţare iminentă, dar este în creştere (…) Aş vrea să nu exacerbăm ce a spus şeicul. SRI a luat toate măsurile pentru cunoaşterea situaţiilor cu potenţial terorist”, a declarat Sorin Sava. Acesta a adăugat că deocamdată nu există date care să conducă la creşterea nivelului de alertă peste nivelul “precaut”.

MAE: Ne-am asumat riscurile şi suntem aliaţi fideli ai SUA şi ai NATO

“Ştim cu toţii ce este România şi ce tărâm primitor, în primul rând creştin, este. Nu cred că trebuie să comentez eu tot felul de afirmaţii care nu ţin cont de realităţi, ci de cu totul alte lucruri. În orice caz, România şi-a asumat anumite proiecte cu caracter strategic, aşa cum este scutul antirachetă într-un efort mult mai larg, nu doar relaţia bilaterală de parteneriat strategic cu SUA, ci şi o contribuţie la viitorul Alianţei”, a spus şeful diplomaţiei, Titus Corlăţean.
“Ne-am asumat aceste proiecte, suntem aliaţi fideli ai SUA şi NATO, cu tot ceea ce înseamnă aceste riscuri. Din acest punct de vedere, după aceşti ani am văzut că instituţiile statului român şi-au făcut datoria pe deplin, au monitorizat ceea ce era de descurajat, au descurajat sau sancţionat ceea ce era de sancţionat sau descurajat. În orice caz, nu ne schimbăm în niciun fel această atitudine şi aceste angajamente ale statului român. Suntem consecvenţi”, a declarat Titus Corlăţean, într-o conferinţă de presă.

Ameninţările şeicului Omar Bakri

Pentru că sunt tărâmuri islamice, dar şi pentru că luptă în Afganistan, Bulgaria şi România sunt ţinte legitime, a declarat şeicul Omar Bakri, într-un interviu publicat de ziarul bulgar 24 Chasa. “Dacă islamul a intrat odată pe un tărâm, acesta devine islamic şi musulmanii sunt obligaţi să-l elibereze într-o zi. De exemplu, Spania este pământ islamic, la fel şi Europa de est:  România, Albania, Macedonia, Serbia, Kosovo şi Bosnia”, a declarat şeicul Omar Bakri.
“Dar din cauza trupelor sale din Afganistan şi Irak şi din cauza colaborării sale militare cu Israelul, Bulgaria devine şi o ţintă legitimă. Noi credem că putem face atentate în inima Bulgariei. Putem să facem acest lucru şi în România şi în alte state. Asta depinde de tactica şi de strategia concretă”, a mai spus şeicul Omar Bakri. “Ţinta atentatului de la Burgas au fost israelienii. Toţi cei ucişi sunt fii de israelieni şi printre ei au fost mulţi oameni importanţi”, a declarat şeicul în interviul publicat de 24 Chasa şi care se referă în cea mai mare parte la atentatul de la Burgas.
Şeicul radical Omar Bakri Mohammad, expulzat din Arabia Saudita, a fost azilant in Marea Britanie timp de 19 ani. În prezent s-a stabilit în nordul Libanului după ce a fost nevoit să părăsească Marea Britanie după atentatele de la Londra din 2004.

Share our work
Teroristul de la Burgas ar fi venit din România

Teroristul de la Burgas ar fi venit din România

Teroristul sinucigaş, autor al atentatului de la Burgas a intrat în Bulgaria dinspre România, scrie vineri presa bulgară.
Acesta este scenariul de bază investigat de serviciile bulgare. Încă în seara de miercuri, la câteva ore după atentatul sângeros în care şi-au pierdut viaţa cinci turişti israelieni şi şoferul bulgar al autocarului, fotografia presupusului terorist a fost trimisă poliţiei de la Ruse. Cu această imagine la dispoziţie, poliţiştii din oraşul dunărean intră în toate hotelurile, birouri de schimb valutar şi restaurante şi întreabă angajaţii dacă au văzut acest bărbat. Autorităţile bulgare presupun că teroristul a petrecut la Ruse între 4 şi 7 zile înainte de a se îndrepta spre Burgas, scrie ziarul Monitor.
Serviciile de informaţii israeliene, americane şi bulgare analizează trei piste principale în atacul terorist de pe aeroportul din Burgas, respectiv Hezbollah, Al-Qaida şi teroriştii turci. Principala pistă este Hezbollah, care ar fi primit ajutor din partea Gardienilor Revoluţiei din Iran. Potrivit fostului şef al serviciilor bulgare de informaţii Kircio Kircev, celelalte două piste se referă la Al-Qaida şi la teroriştii turci, care ar fi vrut să răzbune cele nouă victime ale operaţiunii israeliene din mai 2011 asupra navei Mavi Marmara, relatează presa bulgară.
Autorităţile bulgare, citate de postul de televiziune bTV, insistă că autorul atacului a avut mai mulţi colaboratori în ţară, care sunt fie cetăţeni libanezi, fie islamişti bulgari care au pregătit atacul în interiorul graniţelor Bulgariei. Anchetatorii au constatat, de asemenea, că dispozitivul exploziv era improvizat şi extrem de puternic. În pofida profilului ADN, identitatea autorului rămâne însă necunoscută. Unul dintre martori este un şofer de taxi care l-a dus pe presupusul atacator la aeroport. El este interogat, dar nu au apărut detalii despre mărturia sa. Potrivit Parchetului din Burgas, înaintea atacului, bărbatul a petrecut ceva vreme în staţiunea Ravda din sudul ţării. El a încercat să închirieze o maşină, dar proprietarul a devenit suspicios în legătură cu permisul de conducere şi a refuzat să încheie afacerea. Pentru moment nu sunt disponibile alte detalii în legătură cu această informaţie.

SRI nu comentează

SRI nu comentează informaţiile apărute în cotidianul bulgar Monitor, potrivit căruia teroristul sinucigaş de la Burgas ar fi intrat în Bulgaria dinspre România. Potrivit Monitor.bg, acesta este scenariul de bază investigat de autorităţile bulgare, care presupun că teroristul a petrecut la Ruse între 4 şi 7 zile înainte de a se îndrepta spre Burgas.
Serviciul Român de Informaţii a luat toate măsurile specifice pentru cunoaşterea posibilelor situaţii generatoare de riscuri teroriste şi monitorizează permanent evoluţia ameninţărilor teroriste, a declarat, vineri, pentru Agerpres, purtătorul de cuvânt al SRI, Sorin Sava. ”În momentul de faţă SRI a adoptat măsurile specifice pentru cunoaşterea posibilelor situaţii generatoare de riscuri teroriste. De asemenea, SRI monitorizează permanent evoluţia ameninţărilor teroriste la adresa României împreună cu partenerii externi ai serviciului, pentru realizarea măsurilor de prevenire a oricărui potenţial risc pentru securitatea naţională”, a declarat Sorin Sava.
Joi, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a decis menţinerea actualului nivel de alertă teroristă (albastru precaut) şi continuarea măsurilor operative, care vor fi adaptate permanent la evoluţia situaţiei operative şi, numai în cazul unor evoluţii care vor viza ţara noastră explicit, se poate propune modificarea nivelului e alertă.

Share our work

Directorul FBI la Bucuresti. Mueller, incantat de colaborarea cu SRI

SRI FBIFBI va găsi întotdeauna în SRI un partener deschis şi de încredere”, a declarat miercuri George Maior, directorul Serviciului Român de Informaţii. Directorul FBI se află în vizită oficială în România şi a avut mai multe întâlniri cu şefii SRI, Poliţiei române, Parchetului General, dar şi cu preşedintele Traian Băsescu.
“Îl felicit pe dl Mueller pentru prelungirea cu 2 ani a mandatului de director al FBI, un semn de recunoaştere şi de apreciere a eforturilor pe care le-a depus în ultimii 10 ani pentru modernizarea FBI şi consolidarea capabilităţilor de gestionare a priorităţilor sale de securitate naţională – terorismul, spionajul şi criminalitatea cibernetică. Misiunea Domniei Sale a fost cu atât mai dificilă cu cât a debutat aproape concomitent cu tragicele evenimente de la 11 septembrie 2001”, a declarat George Maior.
“În cadrul discuţiilor mi-am exprimat satisfacţia faţă de nivelul înalt al cooperării dintre SRI şi FBI, abordare care consolidează dimensiunea de securitate a Parteneriatului Strategic pentru secolul 21 existent între România şi Statele Unite. Am discutat despre progresele obţinute în ultimi ani în domeniile în care avem responsabilităţi comune – terorismul, crima organizată şi securitatea cibernetică. Un exemplu recent, cunoscut deja mass media din România, este acţiunea comună, din iulie 2011, a FBI cu autorităţile de aplicare a legii din ţara noastră, care a primit un sprijin consistent din partea SRI, în urma căreia au fost arestate mai multe persoane implicate în activităţi de criminalitate cibernetică împotriva cetăţenilor americani”, a spus directorul SRI.

Directorul FBI, mulţumit de colaborarea cu România

“De asemenea, am identificat noi domenii în care să dezvoltăm dialogul şi cooperarea, în special pe componenta de cyber intelligence, domeniu în care SRI este autoritate naţională din anul 2008,  dar şi în ceea ce priveşte combaterea criminalităţii economice şi financiare, fenomen exacerbat de criza economică globală (…) Totodată, aş dori să îl asigur, încă o dată, pe dl Mueller că FBI va găsi întotdeauna în SRI un partener deschis şi de încredere”, a mai afirmat George Maior, directorul Serviciului Român de Informaţii.
“Toţi cei care suntem parte a comunităţii de intelligence am devenit conştienţi de faptul că ameninţările la adresa securităţii nu mai sunt îngrădite de frontierele naţionale, iar criminalitatea a căpătat caracter internaţional şi transnaţional. Fie că vorbim despre terorism, trafic de droguri, trafic de persoane sau ameninţări cibernetice, nici un stat, nici o agenţie, nu mai are capacitatea de a combate aceste ameninţări fără ajutor, iar pentru a combate în mod eficient aceste ameninţări şi pentru a ne proteja cetăţenii, trebuie să lucrăm împreună”, a declarat directorul FBI.
“În ultimii ani, împreună cu omologii noştri din România, în special cu cei din cadrul SRI, am participat la exerciţii de pregătire şi misiuni comune, în vederea combaterii acestor ameninţări. După cum a subliniat şi domnul director Maior, în luna iulie am desfăşurat o operaţiune importantă, în cadrul căreia peste o sută de persoane au fost arestate în România şi Statele Unite, fiind acuzate de infracţiuni cibernetice. Şi pot să vă asigur că vom mai desfăşura acţiuni similare”, a mai spus Robert Mueller.

Share our work