de Razvan Iorga | nov. 12, 2018 | Analize, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, UE
Oameni la protest în centrul Chișinăului pentru recuperarea miliardului furat. Foto credit: BIRN
Oficialii de la Bruxelles suspectează autoritățile din Republica Moldova că nu doresc să-i pedepsească pe cei aflați în spatele ingeniosului furt a unui miliard de dolari SUA din sistemul bancar. Experții consideră că, pentru partidul de guvernământ, interesul politic vine pe primul loc, scrie portalul Balkan Insight într-o analiză detaliată.
Uniunea Europeană intensifică presiunea asupra autorităților de la Chișinău pentru a pedepsi pe cei care au pus la cale sistemul prin care peste 1 miliard de dolari SUA au dispărut în 2014 din băncile moldovenești, dar și să recupereze banii, pe fondul suspiciunilor că guvernul trage de timp pentru a obține dividende politice.
Ilan Șor, eminența cenușie a furtului care aproape a falimentat cea mai săracă țară a Europei, condamnat în primă instanță, rămâne liber în așteptarea rezultatului recursului. Criticii consideră că roțile justiției se mișcă prea încet și se întreabă dacă principalul partid de guvernământ așteaptă să vadă dacă sprijinul partidul condus de Șor poate fi necesar pentru a obține o majoritate după alegerile parlamentare din februarie 2019.
Numai câteva persoane au fost trimise în închisoare pentru implicarea în schema complexă de fraudare a Băncii Naționale a Moldovei cu 13 miliarde lei moldovenești, în valoare de aproape 1 miliard de dolari sau aproximativ 15% din producția economică a Republicii Moldova.
În două rapoarte pregătite pentru Banca Centrală de la Chișinău, anchetatorii internaționali din cadrul Departamentului de Investigații al firmei Kroll susțin că dovezile sugerează că zeci de companii au fost implicate într-o „acțiune masivă, coordonată de fraudare” care a avut loc într-o perioadă de peste trei ani. Cu toate acestea, cu excepția lui Șor, autoritățile moldovenești au păstrat secrete numele celor identificați în aceste rapoarte.
„Există suspiciuni că nu există dorința de a investiga, de a recupera banii sau de a îi pedepsi pe cei vinovați”, a declarat, săptămâna trecută, într-o emisiune politică difuzată în fosta republică sovietică, ambasadorul UE în Moldova, Peter Michalko.
„Nu numai că partenerii internaționali așteaptă să audă despre recuperarea fondurilor, ci și cetățenii Moldovei pentru că își doresc banii înapoi”, a spus Michalko.
„Au fost aduse pagube mari țării. Aceasta este cu siguranță una dintre marile așteptări”, a adăugat el, referindu-se la o serie de probleme care au înrăutățit, în ultimii ani, relațiile dintre Chișinău și Bruxelles.
Calcule politice
Răbdarea UE față de Chișină pară să fi ajuns la capăt, la patru ani după ce au semnat un acord de asociere menit să stimuleze reformele economice și politice într-o țară ruptă între integrarea cu Occidentul și vechile legături cu Rusia.
Șor a fost condamnat în primă instanță și a primit, în luna iunie a anului trecut, o condamnare la șapte ani și jumătate de închisoare. Recursul său este în curs de desfășurare. În ciuda faptului că i-a fost interzis să călătorească în afara țării, a reușit să obțină permisiunea instanței pentru a se trata în străinătate, fiind văzut într-un hotel de lux israelian în luna august.
Partidul său, care îi poartă numele, este în plină campanie electorală pentru viitoarele alegeri parlamentare din 24 februarie 2019; un loc parlamentar îi poate oferi imunitate lui Șor, iar o prezență puternică a partidul său în viitorul Parlament de la Chișinău se poate dovedi folositoare pentru Partidul Democrat (n.r.-formațiune care conduce și actuala coaliție de guvernământ), când va veni momentul construirii unei noi alianțe de guvernare, consideră unii analiști.
Dacă, pe de altă parte, partidul nu reușește să treacă pragul de 6% pentru a intra în Legislativ, Șor „poate fi sacrificat pe altarul luptei împotriva corupției”, a declarat analist politic Ion Tăbârță.
Între timp, atacurile lui Shor împotriva opoziției și potențialul său de a atrage posibili alegători de la socialiști convin de minune Partidului Democrat.
„Ilan Șor are o misiune dublă: să hărțuiască opoziția și să-i atragă posibili alegători ai Partidului Socialist”, a declarat Tăbârță pentru BIRN.
„Persoane absolut oneste”
Când Partidul Democrat a preluat conducerea coaliției de guvernământ, la scurt timp după arestarea fostului prim-ministru Vlad Filat în octombrie 2015, ei au promis să organizeze un panou electronic care să arate cât de mult din sumele sustrase în „jaful secolului” au fost recuperate. Dar până în ziua de azi, doar aproximativ 10% din bani au fost recuperați, după ce au fost vândute unele dintre activele deținute de cele trei bănci falimentare implicate în furt.
„Miliardul furat este în drum spre Moldova”, a declarat vicepreședintele Partidului Democrat, Vladimir Cebotari, la sfârșitul lunii trecute, într-o emisiune de televiziune.
Cebotari a declarat că 90% dintre cei implicați în furt au fost identificați și că au fost inițiate cazuri penale în ceea ce privește 90% din banii furați.
În schimb, colegul său de partid, premierul Pavel Filip, a declarat, la sfârșitul anului trecut, că în 90% din cazurile identificate de Kroll „suspecții sunt persoane absolut oneste”.
Prezent la aceeași emisiune cu Cebotari, analistul politic Igor Munteanu a declarat că vizitele lui Șor și înțelegerile de afaceri încehiate în continuare sugerează că este „sub protecția aparentă a PDM”.
Michalko, ambasadorul UE, a sugerat autorităților să se uite mai atent la acțiunile lui Șor în calitate de primar al orașului Orhei, la nord de capitala.
El a subliniat, de asemenea, din nou preocuparea UE față de o reformă fiscală controversată, care prevede că oamenii vor putea legaliza banii și bunurile care nu au fost declarate în scopuri fiscale, pentru o taxă de 3%. Criticii spun că legea legalizează, în mod efectiv, furtul.
Într-un studiu publicat pe 1 noiembrie de către ong-ul Expert Group de la Chișinău, analistul Sergiu Gaibu a susținut că în Republica Moldova și în alte părți ale Europei de Est există un risc tot mai mare ca „instituțiile statului să devină actori cheie în spălarea banilor”.
Analistul politic Tăbârță, a declarat că Partidul Democrat, deocamdată, nu va ceda presiunilor venite din partea UE.
„Acum, pentru partidul de guvernământ, obiectivul major este cel de a rămâne la putere”, a menționat el, „și după alegeri, prin posibila resetare a unor instituții de stat și prin numirea unor noi oameni, probabil că vor încerca să redreseze relații cu Bruxelles, care au avut de suferit în ultimii ani”.
Materialul a fost tradus după un interviu publicat de portalul de limbă engleză Balkan Insight și semnat de Mădălin Necșuțu
de Razvan Iorga | aug. 9, 2018 | Editorial, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, România, UE, Uncategorized @ro
Poză simbol: președintele R. Moldova, Igor Dodon și liderul partidului de la guvernare, Vlad Plahotniuc
Verde pentru încă un „Laundromat” de bani negri la granițele RomânieiÎn vâltoarea pregătirilor pentru marele miting al diasporei din București, plăcuțe și mesaje către actuala guvernare de la București și alte hoții legislative ce se pregătesc în România, un aspect foarte important ar putea să treacă pe lângă noi.
Este vorba despre un fenomen la fel de grav care vine de peste Prut și anume completarea unui ciclu legislativ pentru o lege ce va deschide o adevărată cutie a Pandorei în regiune. Una cu efecte negative și pentru România.
Mai precis este vorba despre așa-numita Lege a Amnistiei Fiscale formulată rapidă pe culoarele guvernului de la Chișinău, introdusă și votată în Parlament după numai câteva zile și promulgată astăzi de președintele pro-rus de la Chișinău, Igor Dodon.
Deși așa numitul pachet fiscal de reforme conține în mare o serie de reglementări privind fiscalizarea mai laxă pentru persoane fizice și companii, aceasta ascunde și o „porțită”. Una care va transforma rapid R. Moldova un adevărat paradis fiscal asemănător cu Cipru, Delaware – SUA, insulele din Bahamas, sau alte „găuri negre” financiare din toată lumea.
Mai exact este vorba de introducerea în circuitul financiar al R. Moldova a veniturilor și bunurilor obținute ilicit și neclarate până în prezent la stat contra unui sume echivalente cu 3% din acestea.
Împreună cu această Lege a Amnistriei Fiscale, peste Prut mai funcționează o lege controversată cea a obținerii cetățeniei moldovenești contra unei sume de 100.000 de euro sau investiții și împrumuturi către stat în cuantum de 250.000 de euro.
Luna trecută, ministrul Economiei, Chiril Gaburici, un personaj controversat fără diplomă de bac și băgat în afaceri cu azerii încă de pe vremea lui Voronin, a semnat cu MIC Holding LLC și Henley&Partners Government Services Ltd un contract pentru facilitarea găsirii de mușterii pentru cetățenia moldovenească.
Compania în cauza mai asigura astfel de servicii și pentru alte paradisuri fiscale precum Malta, St. Kitts și Nevis, Antigua și Barbuda sau Grenada.
Cu alte cuvinte, orice cetățean străin cu ceva bani negri și acareturi obținute ilegal, va putea plăti sumele de mai sus pentru obținerea cetățeniei R. Moldova, după care își va legaliza foarte facil banii negri.
După furtul miliardului între 2012 și 2014 și descoperirea „Laundromatului rusesc”, o schemă ce a spălat peste 20 de miliarde de dolari cam în aceeași perioadă, această manevră riscă să se reediteze într-o formă și mai complexă pe termen mai mult.
Atunci, prin complicitatea unui sistem complex compus din bănci europene și moldovenești, personaje-paravan și sistemul judecătoresc complet corupt din R. Moldova, zeci de miliarde, în special rusești, au fost spălate de mai mulți „jucători” din R. Moldova.
Totul în ciuda avertismentelor și protestelor instituțiilor internaționale și a partenerilor externi ai R. Moldova, precum UE, SUA, FMI și Banca Mondială.
Guvernarea pare desprinsă de realitate și se pregătește ciclic pentru încă un tun la patru ani distanță de „furtul miliardului” din sistemul bancar moldovenesc, la fel în prag de alegeri parlamentare.
Mai grav este că președintele Igor Dodon, cel care se bătea verbal cu pumnul în piept că va eradica el corupția, este părtaș la această schemă pe care dorește să o lase moștenire Partidului Socialiștilor pe care în butonează de facto.
El a declarat astăzi că aceasta legalizare a „banilor negri” va fi o sursă bună de venit în R. Moldova, țară care nu va mai trebui să „steau cu mâna întinsă” rușinos la banii europenilor și ai americanilor.
Carevasăzică, e mai cinstit să speli banii crimei organizate decât să te împrumuți și să primești ajutoare financiare generoase din partea partenerilor occidentali care, bașca, te mai și ajută să își faci reforme în propria ogradă.
Între timp, la București, guvernarea este și pusă pe căpătuială și nu ar trebui să ne mire dacă unii dintre aleșii neamului își vor lua ei, în sens invers, cetățenia R. Moldova, pentru a-și spăla ceva bănuți negri puși deoparte pentru zile la fel de negre.
Mai mult, să nu ne mirăm că tot felul de elemente criminale vor spăla, în Prut, miliarde negre, fapt ce va trebui înțeles ca pe o breșă de securitate națională de toate tipurile pentru România.
Landromatul rusesc își va porni din nou motoarele și va a îngropa atât orice speranță la un drum european pentru R. Moldova. Mai mult, va reprezenta o „gaură neagră” la hotarele României ale cărei afecte se vor resimți foarte rapid și în România.
Dar până atunci, România va avea din nou infatuarea și superficialitatea deja consacrată cu care tratează probleme din R. Moldova din simplul fapt că dacă și acolo se vorbește limba română se și poate înțelege ușor ceea ce se coace în subteranele politicii de la Chișinău.
Corespodență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu
de Razvan Iorga | nov. 26, 2015 | Federatia Rusa, R. Moldova, Razboi energetic, România, UE, Uncategorized @ro
Afacerile oneroase ale companiilor cu capital rusesc din sectorul energetic in Romania si Republica Moldova incep sa iasa la iveala si nu vor mai fi tolerate. Romania si Republica Moldova au piete energetice atractive pentru industria energetica si de rafinare ruseasca, iar schemele de fraudare nu lipsesc nici ele. Totusi, astfel de afaceri dubioase si schemele elaborarate de spalare a banilor facute de conducerile rusesti ale unor astfel de companii ar putea deveni istorie. O echipa de anchetatori a descins, joi, la sediul companiei moldo-ruse Moldovagaz din Chisinau si la domiciliul presedintelui societatii, Alexandr Gusev. Procurorul Vitalie Busuioc a declarat pentru Radio Chisinau ca, in cadrul acestor perchezitii, sunt cautate probe in doua dosare pentru acte de coruptie si spalare de bani. Factorii de decizie din cadrul intreprinderilor MoldovaGaz si ChisinauGaz sunt suspectati de practicarea ilegala a activitatii de intreprinzatori, spalare de bani in proportii deosebit de mari si depasirea atributiilor de serviciu. Potrivit reprezentantilor Porcuraturii Generale, factorii de decizie ar fi pus in aplicare o schema prin care unor agenti economici si firme li se livrau gaze naturale evitand introducerea acestor cantitati in datele contabile ale intreprinderilor. Ulterior, agentii economici livrau gazele unor persoane fizice si juridice, iar cantitatea de gaze transmisa clandestin era trecuta ca si pierderi din sistemul de alimentare cu gaze.
Pierderile se regaseau in facturile consumatorilor finali. O alta schema prevedea reintoarcerea unor cantitati de gaze in sistemul celor doua intreprinderi de la agentul economic care lua gazele clandestin. Potrivit procurorilor, timp de patru ani, agentul economic la sediul caruia se efectueaza perchezitii ar fi livrat gaz obtinut prin scheme clandestine in valoare de 31 de milioane de lei. Procurorii mai efectueaza verificari in ceea ce priveste procurarea de echipamente si piese pentru sistemele de alimentare cu gaze. Moldovagaz este o companie mixta moldo-rusa, la care concernul rus Gazprom detine 50% din actiuni.
Dosar de spalarare de bani in Romania
Reamintim ca in luna august a anului in curs, in Romania, dosarul in care compania rusa Lukoil si reprezentanti ai sai sunt suspectati de spalare de bani si folosirea cu rea-credinta a creditului societatii a fost trimis in judecata, printre inculpati fiind Petrotel Lukoil Ploiesti, Lukoil Holdings Bvatrium, dar si romani si rusi din conducerea rafinariei din Ploiesti. Procurorii Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti au trimis in judecata dosarul in care compania Lukoil si reprezentanti ai acesteia sunt suspectati de spalare de bani si folosirea cu rea-credinta a creditului societatii, Potrivit unui comunicat dat publicitatii, luni, de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, procurorii acestei structuri au finalizat cercetarile si au dispus trimiterea in judecata a opt inculpati, intre care doua persoane juridice si sase persoane fizice in dosarul Lukoil.
Astfel, conform sursei citate, anchetatorii l-au trimis in judecata pe Andrey Iurevici Bogdanov, cetatean rus, director general si membru in Consiliul de Administratie al S.C.Petrotel Lukoil S.A. Ploiesti, acesta fiind acuzat de infractiunile de folosire cu rea-credinta a capitalului societatii si spalare de bani. De asemenea, in acelasi dosar au fost trimise in judecata doua companii din grupul rusesc, respectiv SC Petrotel Lukoil SA Ploiesti, pentru spalare de bani si Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda pentru complicitate la folosirea cu rea-credinta a creditului societatii si complicitate la spalare de bani.
Printre inculpati se numara Andrei Rata, cetatean moldovean, membru in Consiliul de Administratie al S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploiesti, acuzat de folosirea cu rea-credinta a creditului societatii si spalare de bani, Dan Danulescu, director general adjunct in cadrul S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploiesti, suspect de complicitate la folosirea cu rea-credinta a creditului societatii si complicitate la spalare de bani, Dorel Dutu, contabil sef in cadrul S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploiesti, suspectat de complicitate la folosirea cu rea-credinta a creditului societatii si complicitate la spalare de bani, Alexey Voinstev si Olga Kuzina, ambii cetateni rusi care detin functii de director general adjunct in cadrul S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploiesti, pentru complicitate la folosirea cu rea-credinta a creditului societatii, Olga Kuzina fiind, de asemenea, suspectata de complicitate la spalare de bani.
Schemele de fraudare
Potrivit procurorilor Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, in perioada 2011-2014, inculpatii din acest dosar “in calitate de administratori si directori generali ai S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploiesti, cu stiinta au folosit cu rea-credinta bunurile si creditul de care se bucura societatea intr-un scop contrar intereselor acesteia, pentru a favoriza alte societati comerciale in care aveau interes direct sau indirect, prin incheierea in numele si pe seama S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploiesti a unor contracte de achizitie de materie prima (titei), precum si prin incheierea unor contracte de livrare de produse finite in conditii de pret dezavantajoase societatii comerciale, avand ca rezultat generarea de pierderi determinate de practicarea unor preturi de livrare situate sub costurile de productie”. Anchetatorii sustin, de asemenea, ca in aceeasi perioada inculpatii „cu stiinta” au folosit cu rea-credinta creditul de care se bucura societatea pe care o administrau, intr-un scop contrar intereselor acesteia, pentru a favoriza Lukoil Europe Holdings BV Olanda, membra a grupului Lukoil, in care aveau un interes direct sau indirect.
Concret, sefii din cadrul rafinariei ploiestene sunt acuzati ca au dispus, autorizat si incuviintat efectuarea de plati cu titlul de restituire de imprumut in virtutea unor contracte de creditare in cadrul carora S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploiesti avea calitatea de imprumutat-debitor, „sume achitate pentru stingerea unui debit fictiv, sume imprumutate carora, cu stiinta si in detrimentul societatii, le-au schimbat destinatia prin stingerea unui imprumut in curs, favorabil ca si conditii de creditare cu un imprumut defavorabil ca si conditii de creditare destinat investitiilor si care nu s-au regasit in investitiile societatii precum si sume restituite cu titlu de rambursare imprumut si provenite dintr-un aport de capital simulat”.
Sechestru asigurator
Prejudiciul cauzat prin savarsirea de catre inculpati a infractiunilor retinute in sarcina lor este in cuantum de 7.597.094.338,10 lei echivalent a 1.766.766.125,10 euro. Pentru recuperarea prejudiciului procurorii au pus sechestru pe un numar de 176.840.629 actiuni la o valoare de 2,5 lei/actiune, in valoare totala de 442.101.572,5 lei, pe primele de emisiune detinute de Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda, actionar majoritar in cadrul SC Petrotel Lukoil SA Ploiesti, in valoare totala de 1.880.931.388 lei, pe conturile detinute de Petrotel Lukoil SA Ploiesti la ABN AMRO BANK Olanda devenita, ulterior RBS BANK Olanda, precum si pe sumele ce se vor vira ulterior, pana la concurenta sumei 2.007.103.675,74 euro, echivalent dolar SUA.
