de Anatol Terzi | apr. 24, 2012 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Uncategorized @ro
În condiţiile instabilităţii preţurilor mondiale, recuperarea costurilor proiectului South Stream se află sub un mare semn de întrebare. Chiar şi cu preţurile actuale, această recuperare nu este sigură, scrie prsa rusă.
Acţionarii gazoductului South Stream au fixat detaliile proiectului: inţial, va fi construit tronsonul de nord al părţii terestre a gazoductului, până în Austria, şi abia apoi ramura sudică spre Italia. Autorităţile ruse sunt gata să înceapă construcţia, cu devansarea graficului, deja în 2012. Cu toate acestea, analiştii atenţionează că recuperarea investiţiilor se află sub un mare semn de întrebare, cu atât mai mult cu cât devizul ar putea creşte în mod semnificativ şi depăşi 30 de miliarde de euro.
După lungi negocieri, în decembrie 2011, Turcia i-a dat Rusiei acordul final pentru construcţia South Stream prin apele sale teritoriale, ridicând ultima piedică în calea acestui proiect. După aceasta, la 30 decembrie, Putin i-a solicitat conducerii Gazprom să accelereze noul proiect, începând construcţia nu din 2013, ci din 2012. Gazprom a elaborat rapid un nou grafic de construcţie. În primul rând, s-a decis construcţia South Stream într-o variantă maximă, cu o capacitate de 63 de miliarde de metri cubi pe an. Darea în exploatare în primă etapă este planificată pentru sfârşitul lui 2015, iar la capacitate deplină – în 2018.
Ca urmare a stagnării cererii, din cauza crizei europene, ar putea avea loc o scădere a preţurilor la gaz. Rentabilitatea South Stream, proiect estimat la 15,5 miliarde de euro, este contestată puternic de analişti. Proiectele de infrastructură îşi acoperă cheltuielile destul de rar, iar în cazul South Stream ar putea fi vorba despre vreo 15-20 de ani. În afară de aceasta, nu există nici garanţii de sută la sută privind alimentarea acestui gazoduct. Experţii subliniază că proiectele de infrastructură sunt mai degrabă unele politice, menite să atragă în orbita Gazprom mari companii şi anumite ţări.
de Viorica Grecu | apr. 24, 2012 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro
Premierul maghiar Viktor Orban sustine proiectul Nabucco
Primul ministru ungar, Viktor Orban, a susţinut luni la Bruxelles ca gazoductul ‘South Stream’, care va transporta gaze naturale din Rusia către statele din sudul Europei să treacă pe teritoriul Ungariei, el afirmând în acelaşi timp că proiectul Nabucco este în pericol, relateaza mass-media regionala. ‘Nabucco este într-o situaţie dificilă. Nu sunt un expert al detaliilor, dar ceea ce am văzut este că inclusiv compania ungară MOL abandonează acest proiect’, a afirmat Orban la o conferinţă desfăşurată la Centrul pentru Politici Europene din Bruxelles.
Orban a mai afirmat că Rusia este ‘tot mai activă’ în impulsionarea gazoductului South Stream, a cărui construcţie va începe în luna decembrie. ‘Pentru Ungaria problema este foarte simplă: dorim un South Stream care să includă şi Ungaria pe traseul conductei sau un South Stream care să excludă teritoriul Ungariei’ s-a întrebat premierul maghiar. ‘Din diferite motive am dori să vedem South Stream pe teritoriul ungar’, a răspuns tot el. ‘Dorim să menţinem legăturile cu ruşii’, a adăugat Orban.
Constructie amanata
Începerea construcţiei gazoductului Nabucco a fost amânată pentru anul 2013, iar el ar trebui să devină operaţional în anul 2017, deşi intrarea în exploatare era prăvăzută iniţial pentru anul 2015. El va lega Marea Caspică de Europa Centrală, prin Turcia, Bulgaria, România şi Ungaria, până la centrul regional de distribuţie a gazelor naturale de la Baumgarten (Austria), aceste state încercând astfel să-şi reducă dependenţa energetică faţă de Rusia.
Deşi afirmă că vrea să-şi păstreze relaţiile cu Rusia în sectorul energetic, Ungaria intenţionează să construiască un gazoduct împreună cu Slovacia şi este în negocieri cu Croaţia pentru un alt proiect asemănător. ‘Obiectivul meu este ca în trei ani Ungaria să nu mai fie dependentă’ în acest domeniu, a punctat Viktor Orban, citat de AGERPRES.
de Razvan Iorga | mart. 19, 2012 | Balcani, Caucaz, Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro
Seful companiei Gazprom Aleksei Miller si directorul executiv al Bulgargaz Dimitar Gogov au discutat, luni, la Moscova despre construirea tronsonului bulgar al gazoductului South Stream. Cele doua parti au subliniat ca pe 23 martie se va incheia licitatia si selectarea antreprenorului pentru executarea lucrarilor de planificare teritoriala, evaluare a influentelor asupra mediului si de elaborare a documentelor vizand construirea segmentului South Stream prin Bulgaria. De asemenea, Miller si Gogov si-au confirmat intentia de a adopta o decizie finala cu privire la investitiile in tronsonul bulgaresc al South Stream pana in luna noiembrie a acestui an. Gazprom mentioneaza ca exporta gaz in Bulgaria din anul 1974. in 2011, nivelul exportului a atins 2,81 miliarde de metri cubi. in scopul diversificarii tranzitului (pentru a evita teritoriul Ucrainei – n.r.), Gazprom realizeaza proiectul South Stream, ce va trece pe sub Marea Neagra, transportand gaz rusesc catre statele din Europa centrala si de sud. Rusia a semnat deja acorduri interguvernamentale pentru derularea partii terestre a proiectului cu Bulgaria, Serbia, Ungaria, Grecia, Slovenia, Croatia si Austria. in iulie 2010, Rusia si Bulgaria au semnat „Foaia de parcurs” pentru elaborarea studiului de fezabilitate a tronsonului bulgar al South Stream. in noiembrie 2010, Gazprom si holdingul energetic bulgar au semnat un acord al actionarilor si statutul unui joint-venture South Stream Bulgaria AD, creat pe baze paritare pentru realizarea conductei pe teritoriul Bulgariei.
de Vitalie Goncearov | mart. 4, 2012 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Info Caspica, Razboi energetic, Știri, Uncategorized @ro
Statia radar de la Gabala, miza strategica pentru Moscova
Negocierile dintre Federatia Rusa şi Azerbaidjan cu privire la prelungirea acordului de închiriere a staţiei de radiolocaţie de la Gabala au intrat în impas, autoritatile de la Baku cerand majorarea chiriei de la 7 milioane USD, cat plateste Moscova in acest moment, pana la 300 de milioane USD, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Surse militare oficiale de la Moscova, citate de mass-media rusa, considera au suma cerută ca fiind ‘neadecvată’, subliniind că, în cazul în care Baku nu-şi va tempera pretenţiile, Rusia se va retrage din Gabala.
Anul acesta expiră vechiul acord de închiriere a staţiei de la Gabala, semnat între Rusia şi Azerbaidjan în 2002. Conform prevederilor documentului, acordul se prelungeşte automat din trei în trei ani, cu condiţia ca niciuna dintre părţi să nu o anunţe pe cealaltă, cu o jumătate de an înainte de expirarea acordului, cu privire la intenţia de a se retrage din acesta. O nouă jumătate de an expiră la 9 iunie, dată până la care cele două părţi ar trebui să convină asupra tuturor amănuntelor din contract.
Statie strategica
Moscova doreşte să închidă pentru o perioadă cât mai lungă problema staţiei de radiolocaţie de la Gabala, prelungind acordul nu cu 3, ci cu 25 de ani. În noiembrie 2011, după întrevederea dintre miniştrii azer şi cel rus ai apărării, Safar Abiev şi Anatoli Serdiukov, oficialul rus a declarat că părţile au reuşit să se înţeleagă pe marginea tuturor problemelor, cu excepţia celei financiare. La acea dată, conform surselor citate de publicatia rusa Kommersant, Azerbaidjanul şi-a exprimat intenţia de a dubla chiria de la 7 la 15 milioane de dolari. Pentru a depăşi această problemă, la începutul lui decembrie 2011 în negocieri s-a implicat o comisie specială, formată din reprezentanţi ai mai multor ministere ale Rusiei. Efectul, însă, a fost unul opus: Baku a majorat iniţial preţul până la 150 de milioane de dolari, iar acum – chiar până la 300 de milioane.
Plecarea din Gabala i-ar putea crea Rusiei probleme însemnate, subliniază Kommersant. Din punct de vedere funcţional, radarul azer ar putea fi înlocuit de noua staţie de radiolocaţie ‘Voronej-DM’ din Armavir (sudul Rusei), însă cel de-al doilea segment al acesteia, care ar urma să monitorizeze lansările de rachetă din zona de răspundere a staţiei de la Gabala, abia urmează să fie dat în exploatare.
Interese NATO
În acelaşi timp, asupra obiectivului azer abandonat de militarii ruşi ar putea avea pretenţii ţări din cadrul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), în primul rând SUA şi Turcia. În acest caz, Moscova nu doar va pierde unul din atuurile sale din negocierile cu Washingtonul pe marginea sistemului antirachetă, ci le va şi ceda americanilor o staţie care i-ar putea ajuta pe aceştia să ducă acţiuni militare împotriva Republicii Islamice Iran, considera oficialii rusi.
Noile solicitări ale Azerbaidjanului sunt explicate de Ministerul rus al Afacerilor Externe prin ‘actuala conjunctură’. ‘Finalizarea termenului de valabilitate a acordului constituie un moment propice pentru revizuirea prevederilor acestuia. În mod firesc, nimeni nu vrea să-l modifice în detrimentul său’, afirmă un diplomat rus pentru Kommersant.
Nabucco vs. South Stream
De altfel, printre experţii şi diplomaţii ruşi mai este vehiculată o versiune: refuzând să facă vreo concesie în cazul Gabala, Baku se răzbună de fapt pe Moscova pentru poziţia ei pe marginea statutului Mării Caspice. Rusia este iritată de posibila participare a Azerbaidjanului la gazoductul Transcaspic, proiectat să ocolească teritoriul rus. Conducta, cu o capacitate de 20-30 de miliarde cubi pe an, va permite transportarea de gaz din Turkmenistan spre gazoductul Nabucco, un concurent al gazoductului South Stream promovat de Gazprom.
Argumentul-cheie al Rusiei în această dispută este acela că, din punct de vedere juridic, statutul Mării Caspice nu a fost fixat nici la această oră, iar fără acordul tuturor ţărilor limitrofe, autoritatile de la Baku şi Aşhabad nu ar avea voie să construiască vreo conductă pe fundul mării. La rândul său, Azerbaidjanul insistă că poate soluţiona aceste probleme cu Turkmenistanul pe bază bilaterală, iar în acelaşi timp încearcă să-i creeze probleme Rusiei. Una dintre aceste probleme s-a dovedit a fi şi staţia de radiolocaţie de la Gabala, conchide Kommersant.
de Razvan Iorga | ian. 11, 2012 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Un nou razboi al gazelor sta sa inceapa intre autoritatile de la Kiev si Moscova. Ucraina a anunat miercuri prin vocea unui înalt oficial guvernamental ca va reduce unilateral importurile de gaze ruse cu 50% în 2012. Ucraina va consuma circa 27 de miliarde de metri cubi de gaz anul acesta, a declarat Iuri Boiko, ministrul ucrainean al Energiei. „Vom reduce achiziţiile de gaz (din Rusia- n.r.) la jumătate”, a adăugat el, citat de agenţia Interfax. Întrebat cum va putea Ucraina să cumpere mai puţin gaz rus decât a contractat, Boiko a răspuns:”Vom cumpăra atât gaz cât are nevoie economia noastră. Dacă partenerii noştri (ruşi – n.r.) vor avea probleme, ar trebui să le rezolve în mod civilizat”. „Există chestiuni asupra cărora am convenit deja (cu Rusia – n.r.) şi sunt chestiuni care nu au fost rezolvate încă”, a adăugat el. Ucraina importă circa 60% din gazul natural de care are nevoie din Rusia. În luna august, preşedintele Gazprom Aleksei Miller, a spus că Ucraina trebuie să plătească pentru cele 33 de miliarde de metri cubi de gaz contractate în 2012, chiar dacă Kievul nu va folosi combustibilul.
South Stream, instrument de santaj
Replica Moscovei nu a intarziat sa apara in cursul zilei de miercuri. Liderul de la Kremlin Dmitri Medvedev speră că „un nou suflu va fi dat” gazoductului South Stream odată cu autorizaţia de construire în apele turce şi a subliniat că acest factor trebuie luat în calcul în negocierile cu Ucraina pe tema gazului, relatează RIA Novosti. „Trebuie să se ţină cont de acest factor în luarea deciziilor importante, inclusiv în relaţiile cu Ucraina. Partenerii noştri trebuie să înţeleagă faptul că Gazprom dispune de diverse mijloace pentru furnizarea de gaz Europei”, a explicat el la o întâlnire cu directorul Gazprom, Aleksei Miller. Potrivit preşedintelui, posibilitatea de livrare a gazului ocolind Ucraina ar putea influenţa considerabil preţul gazoductelor de transport care trec prin teritoriul ucrainean. De 18 luni, Kievul încearcă să obţină scăderea preţului gazului de la Rusia. Moscova acceptă, dar cu condiţia de a controla gazoductele ucrainene. Părţile nu exclud ca negocierile să ducă la formarea unui consorţiu pentru gestionarea gazoductelor, dar formatul nu a fost încă definit. Potrivit lui Medvedev, autorizaţia de construire a tronsonului submarin al South Stream în apele turce poate da un nou suflu proiectului. Miller a spus că „autorizaţia turcă a înlăturat toate întrebătrile legate de lansarea construirii conductei”.
