de Vitalie Goncearov | iul. 12, 2013 | Balcani, Caucaz, Federatia Rusa, Info Caspica, R. Moldova, Razboi energetic, România, Știri, Turcia, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Visul Nabucco, ingropat de realitatea geopolitica
Construcţia gazoductului care va lega reţelele din România şi Republica Moldova pe traseul Iaşi-Ungheni va începe în august 2013 şi va fi încheiată până la sfârşitul anului, în urma unei investiţii totale de 23-24 milioane euro, a declarat joi ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Interesul nostru pentru interconectarea Republicii Moldova la sistemele noastre de gaze naturale şi energie electrică este maxim”, a spus Niţă, într-o conferinţă de presă, organizată după o întâlnire cu o delegaţie din Republica Moldova, condusă de Valeriu Lazăr, viceprim-ministru şi ministru al Economiei. Niţă a afirmat că gazoductul va putea transporta într-o primă fază 500 milioane metri cubi, iar într-o etapă următoare va fi construită o staţie de comprimare. Acest proiect va fi lansat anul viitor, în urma unei investiţii estimate la 10-20 milioane euro. Lazăr a arătat că pentru a atinge capacitatea maximă va fi nevoie şi de construcţia unui gazoduct intern suplimentar, care să lege Ungheni de Chişinău. Lazăr a afirmat, răspunzând unei întrebări, că în prezent Republica Moldova importă gaz de la Gazprom, prin Ucraina, iar pentru gazul românesc va plăti „preţul pe care îl va oferi piaţa”. „Operatorul de sistem importă sub trei miliarde de metri cubi anual. (…) La acest moment, preţul pe piaţă este în jur de 500 dolari mia de metri cubi, vorbesc de un preţ mediu la consumator. Observaţi că este mai mare decât preţul de piaţă în România. Ştim că şi în România odată cu liberalizarea pieţei preţul va fi în creştere. Estimările arată pe un orizont de timp de patru-cinci ani că oricum preţul de piaţă în România va fi atractiv pentru furnizorii din Republica Moldova”, a spus Lazăr.
Vise strategice
România va exporta în 2-3 ani gaze în Republica Moldova, Bulgaria şi Ungaria, odată ce vor fi construite conductele de interconectare, a declarat joi preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileţ. Exportul de gaze este o cerinţă a Comisiei Europene, care a criticat România pentru lipsa reţelelor de interconexiune a reţelelor de gaze cu statele vecine.
Consumul de gaze al Republicii Moldova este de 0,9 miliarde metri cubi, a afirmat Havrileţ, prezent la o conferinţă pe teme energetice. Comparativ, România consumă anual 14 miliarde de metri cubi, din care circa 80% din producţia internă. Cei mai mari producători sunt OMV Petrom şi Romgaz.
Havrileţ a adăugat că extracţia gazelor din Marea Neagră va face ca România să devină un exportator net de gaze naturale. Rezervele de gaze din Marea Neagră sunt explorate de companii precum OMV Petrom, ExxonMobile şi Sterling Resources.
Proiectele de conectare a conductelor de gaze ale României cu statele vecine se află în discuţii la nivel politic de mai mulţi ani. Deocamdată, România are o conductă de gaze doar cu Ungaria, a cărei construcţie a fost finalizată în 2010, după aproximativ zece ani de discuţii.
Nabucco, ingropat oficial
Anuntul oficialilor de la Bucuresti este surprinzator, avand in vedere ca, recent, presa austriaca relata ca proiectul Nabucco, în care este implicată şi România, nu va fi realizat, deoarece consorţiul care operează exploatarea gazeiferă Şah Deniz (Azerbaijan) a selectat o altă rută de export către Europa. “Proiectul Nabucco a eşuat (…) Motivul deciziei pare să fie opoziţia grupului BP”, scrie ziarul austriac Die Presse în ediţia electronică, fără a preciza sursa informaţiei. Publicaţia mai arata că grupul de la Şah Deniz a selectat ca rută de export către Europa gazoductul TAP (Trans-Adriatic Pipeline), care va trece prin Grecia, Albania şi Marea Adriatică, având ca punct final un terminal din sudul Italiei.
Consorţiul care exploatează zăcământul gigant de gaze naturale Şah Deniz, din Marea Caspică, a luat recent decizia finală privind ruta pe care va exporta gaz către Europa, având de ales între proiectul Nabucco, susţinut de UE, şi TAP.
Nabucco era susţinut politic de UE şi vizează alimentarea cu gaze naturale extrase din regiunea Mării Caspice, pentru a reduce dependenţa Europei de gazul importat din Rusia, de la compania de stat Gazprom.
Concurenta geopolitica
Grupul petrolier austriac OMV a informat anterior că proiectul gazoductului Nabucco West nu a fost selectat de consorţiul Şah Deniz II pentru furnizarea de gaze naturale din Azerbaidjan, informează un comunicat de presă, citat de mass-media de la Viena. Nabucco West şi Trans-Adriatic Pipeline (TAP) erau singurele două proiecte care concurau pentru furnizarea de gaze naturale din Azerbaidjan în Europa.
‘Proiectul Nabucco West nu a fost selectat de consorţiul Şah Deniz II’, se arată în comunicatul de presă. Deşi acceptă această decizie, grupul austriac consideră că oferta trimisă de NABUCCO Gas Pipeline International Gmbh (NGPI) a îndeplini toate criteriile de selecţie. De asemenea, grupul OMV a subliniat că această decizie nu schimbă strategia sa de a-şi creşte operaţiunile în sectorul upstream şi cel al gazelor naturale. ‘OMV intenţionează să joace un rol în creşterea securităţii şi diversificării surselor de aprovizionare cu gaze naturale a Europei şi va evalua alternative pentru a completa actualele rute de aprovizionare’, se mai arată în comunicatul OMV.
Acţionarii Nabuco sunt OMV (Austria), FGSZ (Ungaria), Transgaz (România), Bulgarian Energy Holding (Bulgaria), Botas (Turcia) şi RWE (Germania). Conducta Nabuco urma să facă conexiunea cu Trans Anatolian Pipline (TANAP), la graniţa turco-bulgară, tranzitând Bulgaria, România şi Ungaria, până la terminalul central-european de redistribuire de la Baumbarten, Austria. Via Baumgarten, gazele furnizate prin Nabucco puteau alimenta peste 500 de milioane de clienţi din Europa.
Surpriza azera
Firma britanica BP, franceza TOTAL si azera SOCAR vor cumpara 50% din actiunile proiectului TAP, actele finale urmand sa fie semnate, cel mai probabil, la sfarsitul acestui an. Presedintele SOCAR, Rovnaq Abdullayev, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, a precizat ca BP si SOCAR vor cumpara cate 20%, iar TOTAL 10%. Cele trei companii sunt parteneri in proiectul Shah Deniz, impreuna cu societatea norvegiana STATOIL, companie implicata si in conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan.
Mass-media de la Bucuresti considera ca sunt alti factori care au înclinat balanţa către un proiectul TAP, mult mai puţin susţinut în faţă presei internationale de Comisia Europeană şi SUA. Un semnal a fost recentă privatizarea companiei elene de transport a gazelor, DESFA. Presată de FMI să privatizeze cât mai mult, Atena s-a trezit cu oferte din partea Gazprom şi SOCAR. În cele din urmă, azerii au rămas singurii competitori. Întâmplător sau nu, în aceeaşi zi în care OMV anunţă eșecul Nabucco, la Atena, premierul Samaras îl va primi pe preşedintele SOCAR şi vicepreşedintele britanic al consorţiului Shah Deniz ÎI. Grecia, alături de Italia au jucat o carte mai mare decât cele câteva benzinării oferite în România celor de la SOCAR şi au ştiut să speculeze, probabil, sacrificiile austerităţii impuse de Bruxelles şi FMI în ultimii ani.
Speculatii diplomatice
Pe de altă parte, trebuie ţinut cont că norvegienii de la STATOIL fac parte atât din consorţiul Shah Deniz, cât şi din cel care construieşte TAP. Şi nu în ultimul rând există interesul major al regimului Aliev de a-şi atrage de partea să cancelarii cât mai puternice în încercarea de a ajunge la o reglementare favorabilă Azerbaidjanului pentru situaţia din Nagorno Karabah.
Totodata, mai multe analize au arătat faptul că TAP este o varianta câştigătoare din punct de vedere comercial, în timp ce Nabucco era o variantă cu mai multe valenţe strategice, urmând să alimenteze o regiune total supusă importurilor ruseşti de gaz. Un comunicat eliberat de cei de la TAP mai scot în evidenţă şi oportunităţile de a transporta gaze naturale din Marea Caspică către Elveţia, Germania, Franţa, Marea Britanie şi Austria prin Italia încă din prima faza de operationalizare a conductei, dacă această va fi selectată. Puţin a mai contat că Italia are facilităţi suficiente de import de gaze prin alte mijloace, având facilităţi de import a gazelor lichefiate. Influenţa Romei şi a Atenei a fost mai puternică decât cea a Bucureştiului.
Nu este însă exclus că regimul de la Baku, în cooperare cu partenerii din SUA şi UE, să anunţe posibilitatea realizării ambelor proiecte, TAP şi Nabucco West. Este ceea ce sugerează ambasadorul Morningstar, dar şi oficiali ai SOCAR. Totul depinde însă de accesul la rezervele de gaz dinTurkmenistan, prin conducta Transcaspică. Până acum, statele riverane, printre care Rusia şi Iranul, se opun proiectului, din motive de protecţia mediului.
Fitch: Respingerea Nabucco va împiedica scăderea prețului la gaze
Decizia luată recent de a se transporta gazele naturale din bazinul caspic prin conducta Tras-Adriatică (TAP, prin Grecia şi Italia, va face ca noile livrări de gaze să nu pună presiune pe actualele preţuri din Europa, notează Fitch Ratings, citat de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Alternativă respinsă, prin Europa de Est, ar fi putut avea nu impact, modest, asupra preţurilor, datorită capacităţii sale mai mari şi prin stimularea diversificării resurselor în ţări care sunt dependente aproape total de gazele ruseşti.
Conducta aleasă de consorţiului Shah Deniz II, condus de BP, va avea o capacitate anuală de 10 miliarde de metri cubi, adică circa 2% din consumul european. Este puţin probabil să fie suficient pentru a afecta preţurile în regiune. Conducta va avea punctul terminus în Italia, care este oricum bine aprovizionată cu gaze din Rusia, Libia şi Algeria. Italia are şi infrastructura necesară pentru a redistribui gazele către vestul Europei, lucru posibil şi pentru că ţară are suficiente surse de aprovizionare, dar este puţin probabil să obţină beneficii locale semnificative din diversificarea suplimentară a surselor de aprovizionare, arată Fitch.
Gazprom invingatoare
Varianta respinsă, numită Nabucco Vest, avea o capacitate de 23 de miliarde de metri cubi, prin pomparea şi a unor eventuale volume de gaz din România, scrie Fitch. Deşi această avea potenţialul de a modifica preţurile, acesta a fost semnificativ redus de o decizie anterioară de a limita capacitatea conductei de la 31 de miliarde de metri cubi anual. Ruta propusă prin România, Bulgaria şi Ungaria ar fi îmbunătăţit şi securitatea energetică a acestor ţări, care sunt foarte dependente de gazele ruseşti. Mai există însă factori care pot reduce preţurile, inclusiv efectele exploatării gazelor de şist în SUA, axarea pe energie regenerabilă şi perspectivele unei creşteri economice reduse în Europa, notează Fitch.
Decizia luată de consorţiul Shah Deniz este una moderat-pozitivă pentru Gazprom, pentru că Nabucco ar fi fost un competitor al conductei Soth Stream, proiectată pentru 63 de miliarde de metri cubi, aflată în construcție începând din decembrie 2012. Decizia este însă negativă pentru OMV, unul dintre deţinătorii majoritari de acţiuni la Nabucco Vest, dar impactul nu este mare, pentru că gazele reprezintă o mică parte din afacerile companiei.
Planurile pentru Nabucco Vest nu au fost abandonate şi poate fi reproiectată pentru transportul gazelor din Marea Neagră către Europa. Nu este însă clar dacă aceste rezerve sunt suficiente pentru a justifica chiar şi construirea versiunii reduse a conductei, iar noi credem că companiile energetice pot caută alternative de a valorifica gazul din Marea Neagră pe plan local, mai arată Fitch Ratings.
South Stream va fi construit până în 2015
La randul sau, un alt concurent al Nabucco, urmeaza sa fie terminat in aproximativ 3 ani. Astfel, mass-media regionala a anuntat ca proiectul gazoductului South Stream, destinat să transporte gazul natural din Rusia şi Uniunea Europeană, „este o realitate şi urmează să fie construit până la sfârşitul lui 2015”, citandu-l recent pe directorul general al companiei care se ocupă de secţiune offshore.
South Stream, un proiect de 39 de miliarde de dolari, se va întinde pe o distanţă de peste 2.000 de kilometri începând din Rusia via Marea Neagră în Bulgaria, Serbia, Ungaria, Slovenia şi nord-estul Italiei. Însă mulţi analişti şi diplomaţi au ridicat semne de întrebare cu privire la viabilitatea economică a proiectului. Pe lângă costurile ridicate, proiectul se confruntă şi cu dificultăţi tehnice în condiţiile în care pe o distanţă de 900 de kilometri va fi amplasat sub apă la o adâncime de până la 2.000 de metri.
‘Decizia de investiţie a fost luată. Acţionarii ne-au instruit să lucrăm astfel încât prima conductă să fie în funcţiune până la finele lui 2015 şi acesta este calendarul după care operăm’, a declarat directorul South Stream Transport, Marcel Kramer.
Rival rusesc
South Stream este văzut ca un rival pentru TAP, proiect care intenţionează să transporte în Europa gazele naturale produse la Shaz Deniz în Azerbaidjan. Potrivit lui Marcel Kramer, South Stream ar trebui să demareze operaţiunile cu mult înainte de 2018-2019, adăugând că societatea este pe punctul de a finaliza finanţarea proiectului în a doua jumătate a acestui an sau începutul lui 2014. ‘Acesta este testul adevărului pentru viabilitatea unor proiecte de acest gen’, a spus Kramer care a adăugat că South Stream va avea peste 20 de participanţi, incluzând bănci şi agenţii de export.
Acţionarii South Stream sunt Gazprom (Rusia), EDF (Franţa), Wintershall (Germania) şi Eni (Italia). Rusia a construit deja un proiect similar, Nord Stream, care pompează gaz din Rusia în Germania, evitând tranzitul prin Europa de Est.
de Razvan Iorga | ian. 21, 2013 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Chiar daca proiectul rusesc denumit South Stream a luat teren in ultimul an, proiectul gazoductului european Nabucco este pe cale de a recupera avansul concurentului sau. Actionarii Nabucco si partenerii Shah Deniz au semnat, saptamana trecuta, la Viena, acorduri de cooperare, a anuntat compania Nabucco Gas Pipeline International. Acordurile prevad cooperarea in vederea alinierii programelor de executie si dezvoltare a proiectelor Nabucco Vest si Shah Deniz II. De asemenea, mai prevad finantarea in comun a costurilor de dezvoltare a proiectului Nabucco Vest pana la decizia selectiei conductei pentru livrarea gazelor de la Shah Deniz catre Europa. Mai mult, a fost semnata decizia de acordare catre partenerii Shah Deniz (SOCAR, BP, Statoil si Total) de optiuni pentru preluarea unei participatii de 50% din proiect, in noua structura de actionariat Nabucco, in urma deciziei pozitive de selectare a acestei conducte. „Atat proiectele de extractie cat si cele de transport constituie o parte integranta a lantului valoric al gazelor naturale din Azebaidjan si avem convingerea ca Nabucco reprezinta o solutie reciproc avantajoasa pentru toate partile implicate”, a declarat Hans-Peter Flore, presedintele comitetului director al Nabucco”, a declarat presedintele comitetului director al Nabucco, Hans-Peter Flore. La randul sau, Reinhard Mitschek, directorul executiv al Nabucco, a spus ca Nabucco a purtat negocieri cu partenerii Shah Deniz inca de la desemnarea in iunie 2012 a Nabucco Vest ca ruta central-europeana de transport.
Eforturi conjugate
In paralel cu eforurile partenerilor europeni din Nabucco, Azerbaidjan si Turcia au ratificat acordul TANAP, conducta care va asigura transportul gazelor azere catre Europa. Acest gazoduc va face legatura intre frontiera Turciei cu Azerbaidjan si granita Turciei cu Bulgaria. De aici, gazele sunt preluate prin conducta Nabucco Vest. Conducta Nabucco Vest va transporta gazele de origine caspica, de la frontiera turco-bulgara, prin Bulgaria, Romania si Ungaria catre Terminalul de gaze centra-european din Baumgarten. Actionarii Nabucco sunt OMV (Austria), FGSZ (Ungaria), Transgaz (Romania), Bulgarian Energy Holding (Bulgaria), Botas (Turcia) si RWE (Germania). Nabucco Vest a fost selectata in luna iunie drept ruta central europeana de livrare a gazului din zacamantul de gaze Shah Deniz II din Azerbaidjan. Daca proiectul va fi realizat, Romania isi va diversifica sursele de aprovizionare cu gaze naturale si va scapa de dependenta de importurile din Rusia. Conducta de gaze va avea o lungime de 1.300 km, din care 470 kilometri pe teritoriul Romaniei. Proiectul are punctul de plecare in Bulgaria si urmeaza sa primeasca gazul azer via proiectul TANAP (Turcia – Azerbaidjan). Nabucco Vest este o conducta de gaze cu diametrul de 122 cm si o lungime de 1.300 km care traverseaza Bulgaria, Romania, Ungaria si Austria, avand o capacitate tehnica de pana la 23 mmc. Circa 470 kilometri vor fi pe teritoriul Romaniei. Conducta de gaze va transporta gaze din apropierea granitei turco-bulgare prin Bulgaria, Romania si Ungaria in Austria, cu statii de preluare in fiecare tara de tranzit. Nabucco Vest reprezinta un concept revizuit al proiectului Nabucco.
de Razvan Iorga | dec. 12, 2012 | Balcani, Caucaz, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Razboi energetic, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Gigantul energetic rus va fi in 2012 cea mai profitabila companie din sectorul energiei si va devansa Exxon Mobil, analistii anticipand un profit de 37,9 miliarde de dolari, dar actiunile grupului au scazut in acest an cu 18% intrucat compania foloseste capitalul pentru finantarea unor investitii masive. Programul de investitii include construirea unui terminal de exporturi in Orientul indepartat si conducte subacvatice de gaze catre Europa, unde cererea este asteptata sa scada insa, relateaza Bloomberg. „Gazprom are deja o capacitate excedentara mare de transport al gazelor catre Europa. Daca un proiect este incert, ar fi mai bine sa returneze bani actionarilor in loc sa ii aloce investitiilor de capital. Multe dintre aceste cheltuieli sunt ineficiente”, a declarat Ivan Mazalov, manager de fonduri la Prosperity Capital Management, care are in portofoliu si actiuni Gazprom. Anul trecut, Gazprom a realizat investitii de capital de 53 de miliarde de dolari, fata de 46 miliarde de dolari in cazul PetroChina si 36,8 miliarde de dolari in cazul Exxon. Astfel, Gazprom a mai ramas cu doar 7% din profit pentru dividende, cel mai putin in randul celor mai mari 10 companii energetice la nivel mondial.
South Stream, in paguba pentru ocolirea Ucrainei
Investitorii platesc astfel pentru prioritatile politice ale presedintelui Vladimir Putin, respectiv crearea unor rute de transport al gazelor care sa ocoleasca Ucraina si dezvoltarea regiunilor sarace ale Rusiei, au aratat analisti ai IFC Metropol si Sberbank. Kremlinul a sustinut proiectul South Stream, in valoare de 21 de miliarde de dolari, chiar daca actualele gazoducte catre Europa functioneaza la 70% din capacitate. Consumul de gaze din Europa va scadea cu 3,5%, la 550 miliarde de metri cubi de gaze in 2015, comparativ cu cel din 2010, iar apoi va stagna, potrivit Agentiei Internationale pentru Energie. South Stream este benefic Gazprom pentru ca vor scadea tarifele de tranzit platite Ucrainei, a declarat saptamana trecuta directorul general al grupului, Alexey Miller, la ceremonia de lansare a lucrarilor de constructie a gazoductului. Acesti bani vor ramane la Gazprom, asa ca proiectul va fi profitabil, a adaugat el. in estul extrem al Rusiei, Putin a lansat in octombrie un proiect de 45 de miliarde de dolari, pentru exploatarea unui zacamant de gaze din estul Siberiei. Gazprom va construi o conducta de 3.200 de kilometri catre coasta Pacificului si va construi o unitate de gaze naturale lichefiate in portul Vladivostok.
de Anatol Terzi | oct. 2, 2012 | Balcani, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Realizarea tronsonului de pe teritoriul Serbiei al conductei de gaze naturale South Stream va începe, aşa cum a fost planificat, în decembrie 2012, el urmând să aibă o lungime de 470 de km şi un cost de circa 1,7 miliarde de euro, a anunţat luni directorul general al companiei Srbijagas, Dusan Bajatovic.
Lucrările efective vor începe în prima jumătate a anului 2013, a declarat Bajatovic, precizând că, până în 2015, tronsonul va fi finalizat şi că o treime din suma de 1,7 miliarde de euro va fi furnizată de Serbia. Banii vor fi asiguraţi fie printr-un împrumut făcut de guvernul sârb, fie printr-un împrumut comun cu Gazprom, a adăugat Bajatovic. Circa 4.000 de persoane vor lucra la diferite proiecte legate de realizarea conductei de gaz în următorii doi ani, a mai spus Bajatovic.
Bulgaria, finantare simbolica
Bulgaria nu va participa la finanţarea secţiunii de pe teritoriul său a viitorului gazoduct South Stream, în schimbul neperceperii de taxe de tranzit până în anul 2030, potrivit acordului final ce va fi parafat la mijlocul lunii noiembrie, scrie presa de la sud de Dunăre. Ministrul bulgar al energiei, Delian Dobrev, a declarat sâmbătă că participarea financiară a ţării sale la acest proiect va fi una simbolică. Potrivit ministrului, Holdingul energetic bulgar BEH a cheltuit până acum doar 6 milioane de euro, reprezentând cota sa la capitalul de 12 milioane de euro în compania mixtă creată cu gigantul rus Gazprom, care va construi şi administra gazoductul pe teritoriul bulgar.
Conform înţelegerilor anterioare, Bulgaria trebuia să asigure 30% din finanţarea proiectului, însă BEH nu dispune de suma de 900 milioane de leva, din cauza situaţiei financiare proaste a subsidiarelor sale Bulgargaz şi Compania naţională electrică NEK.
Comisia Europeană, nemulţumită
Gazoductul South Stream urmează să transporte până la 63 miliarde de m3 de gaze naturale spre centrul şi sudul Europei, diversificând rutele de transport, pentru a ocoli ţări de tranzit precum Ucraina.
Gazoductul va pleca din Rusia spre Bulgaria, pe sub Marea Neagră. În Bulgaria se va ramifica în două – spre nord, prin Serbia, Croaţia, Ungaria, Slovenia, Austria şi nordul Italiei, şi spre sud, către Grecia şi sudul Italiei. Secţiunea submarină dintre Rusia şi Bulgaria va avea 900 km lungime. Primele livrări spre Europa sunt programate pentru decembrie 2015.
Acţionarii proiectului sunt Gazprom cu 50%, Eni /Italia/ cu 20%, şi Wintershall Holding /Germania/ şi EDF /Franţa/ cu câte 15%. Gazprom a înfiinţat deja companii mixte cu societăţi din Austria, Bulgaria, Croaţia, Slovenia, Grecia, Ungaria şi Serbia. Bulgaria s-a angajat să accelereze construirea secţiunii de pe teritoriul său, întrucât, de la 1 ianuarie 2013, Uniunea Europeană introduce noi condiţii pentru accesul la reţelele energetice.
Potrivit unui raport recent al Comisiei Europene, nedat încă publicităţii, Bulgaria trebuie să se angajeze mai ferm faţă de dezvoltarea Coridorului energetic sudic finanţat de UE, menit să diversifice sursele de aprovizionare cu gaz natural ale Europei. Proiectul de raport al CE critică Bulgaria pentru faptul că se concentrează mai ales asupra South Stream, în detrimentul angajamentului faţă de eforturile UE de a dezvolta Coridorul energetic sudic, un element cheie al proiectelor concurente de transport al gazului natural spre Europa de la zăcământul Shah Deniz II din Azerbaidjan.
de Anatol Terzi | sept. 14, 2012 | Balcani, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Santierul de la Belene
Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, va vizita Bulgaria pe data de 9 noiembrie pentru a discuta proiecte din domeniul energiei.
La Sofia Putin se va întâlni cu omologul său bulgar Rosen Plevneliev şi cu premierul Boiko Borisov. Se aşteaptă că în timpul vizitei lui Putin să fie semnat un acord între Rusia şi Bulgaria pentru construirea gazoductului South Stream, menit să aducă gazele ruseşti în sudul şi centrul Europei, ocolind Ucraina, scrie presa de la sud de Dunăre. Bulgaria nu este de acord cu insistenţele Gazpromului ca viitoarea societate comună ruso-bulgară să controleze întreaga reţea de transport de gaze a Bulgariei care în prezent se află în proprietate a companiei Bulgartransgaz.
Un alt subiect extrem de controversat sunt pretenţiile societăţii ruse Atomstroyexport care a anunţat în urma cu două zile ca va acţiona în justiţie pentru a cere despăgubiri financiare de un miliard de euro pentru anularea din partea Bulgariei a construirii centralei nucleare de la Belene. Premierul bulgar Boiko Borisov a calificat joi acest demers al companiei ruse drept „un atac viclean”. „Sper că preşedintele Vladimir Putin nu ştie despre acest demers, pentru că în cazul în care acesta are loc cu acordul lui, întrevederea noastră la Sofia pe 9 noiembrie nu va fi deloc plăcută pentru dânsul”, a spus Borisov în faţa unor ziarişti bulgari.
Plevneliev respinge orice condiţionare din partea Rusiei
Preşedintele bulgar Rosen Plevneliev a comentat şi el subiectul. Plevneliev a confirmat joi că se aşteaptă ca Vladimir Putin să viziteze Bulgaria în acest an. Şeful statului bulgar a spus că proiectul South Stream este bun pentru Bulgaria, dar a respins încercările ca acesta să fie condiţionat de alte proiecte, cum ar fi cel pentru construirea unei centrale nucleare la Belene. Plevneliev a mai spus că prietenii nu se şantajează unii pe ceilalţi, exprimându-şi totodată speranţă că se va ajunge la o soluţie care va fi bună pentru ambele părţi. Premierul bulgar, Boiko Borisov, a anunţat în martie că Sofia renunţă, din cauza lipsei de finanţare, la construirea de către Atomstroyexport a unei centrale nucleare la Belene
Decizia Moscovei, de a cere Bulgariei compensaţii de un miliard de euro pentru anularea proiectului de contruire a centralei nucleare de la Belene, a provocat o adevărată furtună politică la Sofia. Formaţiunea de centru, aflată acum la guvernare, acuză opoziţia de stânga că ar face jocul ruşilor prin organizarea unui referendum pe tema centralei. La rândul lor, socialiştii sunt de părere că Executivul dă dovadă de incompetenţă, iar dreapta avertizează că Moscova pregăteşte terenul pentru vizita din noiembrie a preşeditelui rus la Sofia, când urmează să fie semnat acordul final pentru gazoductul South Stream.
Dobrev ameninţă Atomstroyexport cu Curtea Internaţionala de Arbitraj de la Paris
Ministrul bulgar al Economiei a anunţat că ţara sa nu va mai plăti nimic. El a mai spus că executivul a angajat o companie juridică pentru procesul cu firma „Atomstroyexport”, care va avea loc la Curtea Internaţionala de Arbitraj de la Paris.
De asemeena, Delian Dobrev a calificat marţi drept neîntemeiată solicitarea Rusiei de a primi compensaţii financiare de 1 miliard de euro pentru anularea proiectului centralei nucleare de la Belene. „Suntem bine pregătiţi să ne apărăm. Avem suficiente argumente. Nu există niciunul în favoarea sumei – peste 1 miliard de euro – cerute de Atomstroyexport”, a explicat Dobrev, într-un comunicat postat pe site-ul ministerului de resort. „Suntem convinşi că partea rusă nu are nicio şansă de a câştiga procesul”, a insistat oficialul bulgar, exprimându-şi dorinţa ca premierul Boiko Borisov „să discute acest subiect cu preşedintele rus Vladimir Putin pentru a-l rezolva”.
Într-un interviu acordat marţi postului public de radio BNR, Delian Dobrev a calificat semnarea, în 2006, a acordului privind construirea unei centrale nucleare de 2.000 MW la Belene, drept „o trădare faţă de statul bulgar”, guvernul său estimând că preţul iniţial al centralei (4 miliarde de euro) nu a fost realist. Dobrev a mai declarat că nu este surprins de cererea Rusiei, dar a precizat că ea „nu răspunde acordurilor de principiu” între cele două state. Delian Dobrev s-a deplasat la Moscova la sfârşitul lunii martie pentru a explica decizia guvernului de la Sofia de a renunţa la proiectul de la Belene şi pentru a da asigurări că primul din cele două reactoare de 1.000 MW va fi achitat. Executivul bulgar îşi anunţase intenţia de a menţine construirea unuia dintre reactoare, însă de a-l muta la Kozlodui.
Atomstroyexport vrea despagubiri de un miliard de euro pentru Belene
Societatea rusă Atomstroyexport a stabilit la un miliard de euro despăgubirile financiare pe care ea i le cere Bulgariei după anularea, în acest an, a construirii centralei nucleare de la Belene. „Sumele cerute de către Atomstroyexport includ costul tuturor lucrărilor efectuate pentru proiect, cel al materialelor, pierderile şi restul. Suma totală a noilor despăgubiri se ridică la cel puţin un miliard de euro”, a declarat societatea, citată de agenţiile ruse de presă.
Societatea rusă, filială a grupului public Rosatom, angajase în luna iulie 2011 o procedură împotriva companiei publice bulgare NEK la Curtea internaţională de arbitraj a Camerei de Comerţ Internaţionale din Paris pentru a obţine suma de 58 de milioane de euro neachitată. „Creşterea despăgubirilor cerute se bazează pe faptul că proiectul a fost oprit de guvernul bulgar şi Nek continuă să refuze să-i acorde despăgubiri societăţii Atomstroyexport pentru chletuielile angajate şi pentru pierderi”, a adăugat societatea rusă.
