Rusia acuza SUA ca i-a distrus sonda spatiala Phobos-Grunt

Rusia acuza SUA ca i-a distrus sonda spatiala Phobos-Grunt

Phobos-GruntS-ar putea ca sonda interplanetară „Phobos-Grunt”, care nu a ajuns pe orbita stabilită pe 9 noiembrie, să fi fost deteriorată de un radar american puternic amplasat în Alaska. Declaraţia a fost făcută de general-locotenentul Nikolai Rodionov, comandantul serviciului de avertizare a unui atac cu rachete. „Phobos-Grunt” trebuia să zboare până la Phobos, satelitul lui Marte, şi să aducă de acolo mostre de sol pentru a fi studiate. Costul proiectului se ridică la circa 150 de milioane de dolari. Centrul spaţial din oraşul australian Perth nu a mai putut face legătura cu sonda spaţială interplanetară „Phobos-Grunt”. Miercuri, pentru prima dată după o tăcere de două săptămâni, specialiştii au reuşit să facă legătura cu „Phobos-Grunt”. Ziua următoare specialiştii ruşi au descifrat informaţiile telemetrice transmise de aparat şi au reuşit să obţină date referitoare la starea lui. Cu toate acestea, nu se cunosc amănunte privind capacitatea de lucru a sondei. De asemenea, sistemul american de supraveghere a spaţiului cosmic a schimbat prognoza referitoare la intrarea sondei ruseşti „Phobos-Grunt” în atmosfera Pământului, pentru o dată mai târzie. Anterior se aştepta că „Phobos-Grunt” va intra în atmosfera Pământului pe 26 noiembrie. Noua dată este 12 decembrie, însă termenele vor fi specificate permanent.

Incercarea ESA

Agenţia spaţială europeană a anunţat că a restabilit contactul cu sonda rusă Phobos-Grunt şi că a primit “primul semn de viaţă” de la motorul acestui vehicul spaţial, aflat în derivă pe orbita Terrei. O staţie ESA din oraşul australian Perth “a stabilit contactul cu sonda rusă Phobos-Grunt“, marţi, la ora 20.25 GMT. “Acesta a fost primul semnal primit pe Terra după lansarea acestei misiuni marţiene, pe 8 noiembrie”, afirmă ESA. “Am lansat o comandă pentru a porni emiţătorul, iar sonda ne-a trimis datele telemetrice. În schimb, nu cunoaştem încă alte detalii şi nu suntem foarte siguri despre ceea ce am primit. A fost primul semn de viaţă primit de la sondă“, a declarat un purtător de cuvânt al Centrului european pentru operaţiuni speciale (ESOC) din oraşul german Darmstadt. Staţia din Perth a fost modificată de inginerii de la ESA pentru “a putea să trimită mai bine comenzi în spaţiu” către sonda rusă aflată în derivă, pe o “orbită foarte joasă, foarte puţin favorabilă” şi “foarte greu de relansat”, afirmă specialiştii de la ESOC. Operaţiunea este cu atât mai complicată cu cât “ferestrele de emisie şi de recepţie sunt foarte scurte – între cinci şi zece minute”, a dezvăluit acelaşi purtător de cuvânt. Marţi, Roskosmos estima că “nu mai există practic nicio şansă pentru a efectua această misiune”, după ce controlul asupra sondei a fost pierdut pentru un timp atât de îndelungat. “În orice caz, aparatul nu va supravieţui până la următoarea fereastră de lansare spre Marte“, care va avea loc abia peste doi ani, a declarat Vitali Davydov, directorul adjunct al Agenţiei spaţiale ruse. La fiecare doi ani, distanţa dintre Marte şi Terra se reduce, ceea ce uşurează lansările spre planeta roşie, iar fereastra de lansare actuală, ce beneficiază de aceste condiţii favorabile, se va închide la sfârşitul acestei luni.

Share our work