de Isac Mihai | oct. 23, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri, UE, UE
Gazprom, armă decisivă în politica externă rusă
Într-un recent interviu la Polskie Radio, preşedintele polonez Andrzej Duda a declarat că implementarea proiectului gazoductului Nord Stream 2 reprezintă o ameninţare pentru Ucraina şi Slovacia, relatează mass-media regională, citată de KARADENIZ PRESS. “Poziţia noastră este clară şi neschimbată. Credem că Nord Stream 2 este o investiţie care nu are nimic de a face cu economia. Acesta este un proiect de natură politică şi strategică, care este implementat în principal de Rusia”, a declarat Duda, exprimându-şi regretul pentru companiile germane “implicate în acest lucru”.
Președintele Duda a declarat că Varşovia încearcă să îşi asigure securitatea energetică cumpărând gaz natural lichefiat din SUA şi gaz natural din Norvegia.
Remarcile lui Duda au fost făcute la o săptămână după ce fostul ministru polonez al Apărării, Antoni Macierewicz, a descris gazoductul ca fiind un “laţ în jurul gâtului Varşoviei”. De asemenea, Macierewicz a susţinut că o cooperare între Rusia şi Germania în acest proiect afectează interesele Varşoviei şi că, din acest motiv, Polonia trebuie să îşi consolideze relaţiile cu SUA. “Germania urmăreşte o politică a alianţei cu Rusia şi ele vor ca împreună să strângă laţul în jurul gâtului nostru prin intermediul proiectului Nord Stream 2. Ele doresc să ştranguleze atât Polonia cât şi Europa Centrală şi să le facă dependente pentru totdeauna de puterea lor economică şi politică”, a precizat Macierewicz.
Berlin: proiect rațional
La începutul acestei luni, Martina Fietz, purtătoare de cuvânt a guvernului german, a afirmat că Berlinul consideră proiectul Nord Stream 2 un proiect raţional, ţinând cont de creşterea cererii ţării pentru gaz exportat estimată pentru anii viitori.
Anterior, ministrul german pentru Probleme Economice şi Energie, Peter Altmaier, a lăudat Nord Stream 2, susţinând că este un proiect care şi-a dovedit valoarea. El a fost susţinut de cancelarul german Angela Merkel, care a precizat că guvernul ei consideră Nord Stream 2 un proiect economic ce nu prezintă nicio ameninţare la adresa diversificării surselor de furnizare a energiei.
Reamintim că Nord Stream 2 este un proiect comun între compania rusă Gazprom, compania franceză ENGIE, compania austriacă OMV AG, Royal Dutch Shell, precum şi companiile germane Uniper şi Wintershall.
Fiind planificat să fie finalizat înainte de sfârşitul anului viitor, proiectul urmăreşte să livreze anual 55 miliarde de metri cubi de gaz natural rusesc către Uniunea Europeană printr-un gazoduct care va trece pe sub Marea Baltică şi va ajunge în Germania. (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 5, 2018 | Balcani, Principal, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Dunărea, cale navigabilă strategică pentru statele europene
Executivului de la București a adoptat săptămâna trecută o Hotărâre de Guvern (HG) privind funcţionarea sistemului de coordonare la nivel naţional a implementării Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, care stabileşte structura de guvernare a strategiei la nivel naţional modul de funcţionare şi coordonare a procesului de implementare, se arată într-un comunicat oficial, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Actul normativ stipulează responsabilităţile de coordonare, la nivel naţional, a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării de către Ministerul Afacerilor Externe, prin ministrul delegat pentru Afaceri Europene, şi sarcinile de implementare a obiectivelor celor 11 Arii Prioritare de către ministerele sectoriale.
SUERD, obiectiv strategic
„În perspectiva preluării Preşedinţiei Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, asigurarea coerenţei procesului interinstituţional de cooperare este esenţială pentru reuşita acestui mandat. România îşi propune ca această formă de colaborare regională, o iniţiativă de succes a ţării noastre la nivel european, să cunoască o revigorare în perioada următoare. Deblocarea acestui act normativ, la peste trei ani de la primele discuţii privind iniţierea sa, este extrem de importantă pentru a creşte eficienţa coordonării, în plan naţional şi a cooperării, în plan european, în vederea unei implementări eficiente a strategiei“, a declarat ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu.
În acest sens, Hotărârea stipulează următoarele structuri: Forumul Naţional al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, cu rol de orientare strategică, prezidat de Prim-ministrul României, în calitate de preşedinte onorific, condus de Ministerul Afacerilor Externe, prin ministrul delegat pentru Afaceri Europene, în calitate de preşedinte executiv, alături de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în calitate de vicepreşedinte, cu o participare largă de actori cu responsabilităţi şi interes în realizarea Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării.
Ambiții instituționale
Potrivit sursei citate, prin intermediul actului normativ următoarele instituţii şi autorităţi publice au fost investite cu responsabilităţi în implementarea obiectivelor stabilite în cadrul celor 11 Arii Prioritare: Ministerul Transporturilor; Ministerul Energiei; Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice; Ministerul Turismului; Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale; Ministerul pentru Românii de Pretutindeni; Departamentul pentru Relaţii Interetnice; Ministerul Apelor şi Pădurilor; Ministerul Mediului; Ministerul Cercetării şi Inovării; Ministerul Educaţiei Naţionale; Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale; Ministerul Economiei; Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat; Ministerul Afacerilor Interne.
Președinție românească
România va exercita, în perioada 1 noiembrie 2018 – 30 octombrie 2019, Preşedinţia Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), urmare a deciziei consensuale a statelor membre ale strategiei macro-regionale. Începând cu 1 ianuarie 2018, România a devenit parte a Trio-ului de Preşedinţii SUERD, alături de Bulgaria, care deţine în prezent Preşedinţia, şi Ungaria, care a exercitat acest mandat până la 1 noiembrie 2017.
Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, lansată în anul 2011, este una din cele patru macro-strategii existente la nivelul Uniunii Europene, fiind co-iniţiată de România şi Austria şi reprezentând un mecanism de cooperare a statelor din bazinul Dunării, destinat dezvoltării economice, sociale şi teritoriale a macro-regiunii dunărene.
Ca şi celelalte macro-strategii ale Uniunii Europene, SUERD a fost concepută pe baza principiului celor trei „NU” – fără noi fonduri, fără noi instituţii şi fără noi reglementări. În lipsa unui instrument financiar special dedicat sprijinirii proiectelor sub cupola SUERD, acestea au fost realizate prin valorificarea fondurilor europene deja existente.
La Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării participă paisprezece state: nouă state membre ale Uniunii Europene (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Germania – ca stat federal şi prin landurile Baden-Württemberg şi Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) şi cinci state terţe (Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova şi Ucraina). (M.B.)
de Isac Mihai | apr. 29, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Jurnal de Front, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina
An-225 Mriya, propus de Kiev statelor NATO
Compania de stat ucraineană Antonov a anunţat că este pregătită să furnizeze mai multe avioane Antonov 124 unor armate din ţări membre NATO pentru a compensa retragerea grupului rus Volga-Dnepr, care nu va prelungi un contract pe care îl are cu Alianţa Nord-Atlantică şi care expiră la sfârşitul anului, relatează mass-media internațională, citând un comunicat de presă al companiei, preluată de agenția KARADENIZ PRESS. ”Antonov este pregătit să-şi extindă cooperarea în cadrul proiectului cu garanţia de a livra cantitatea de avioane necesară”, a declarat și un purtător de cuvânt al companiei.
Moscova răspunde dur
Compania privată rusă Volga-Dnepr a anunţat la 18 aprilie că nu va prelungi un contract care expiră la sfârşitul anului 2018 pentru furnizarea de avioane Antonov 124 pentru zece armate europene din cadrul NATO. Experții consideră că această decizie este luată ca răspuns la noile sancțiuni adoptate de Occident împotriva Federației Ruse.
Potrivit termenilor acestui contract, numit Salis şi care a fost prelungit în mod constant din 2006, Antonov şi Volga-Dnepr trebuiau să furnizeze fiecare până la şase avioane de transport Antonov 124 unor state membre ale NATO pentru a acoperi deficitul capacităţilor de transport aerian strategic ale Alianţei.
Opțiuni corespunzătoare
NATO a precizat, după anunţul Volga-Dnepr, ”că lucrează cu ţările din contractul Salis pentru a explora opţiunile corespunzătoare nevoilor în domeniu începând din ianuarie 2019”. Cele zece state membre NATO care beneficiază de contractul Salis sunt: Belgia, Republica Cehă, Franţa, Germania, Ungaria, Luxemburg, Norvegia, Polonia, Slovacia şi Slovenia.
Retragerea companiei Volga-Dnepr este o lovitură deosebit de puternică pentru armata franceză, afectată de întârzierea livrărilor şi de problemele tehnice ale noii aeronave de transport militar european A400M şi care este nevoită să se bazeze pe avioanele Antonov 124 pentru misiunile sale externe, în special în regiunea Sahel.
Antonov 225 „Mrya”, propus NATO
Există doar aproximativ 20 de avioane Antonov 124 în lume, deţinute de trei companii: grupul rus Flight Unit FU-224, compania privată ucraineană Antonov Airlines şi Volga-Dnepr, aceasta din urmă deţinând majoritatea aparatelor de acest tip.
Proiectat în epoca sovietică, Antonov 124 are o capacitate de transport de 120 de tone, mult superioară modelului A400M, şi poate transporta inclusiv elicoptere sau vehicule blindate.
Antonov a indicat, de asemenea, posibilitatea de a furniza statelor NATO modelul Antonov 225 „Mrya”, cea mai mare aeronavă cargo din lume, capabilă să transporte până la 250 de tone. Un singur exemplar al acestui model a fost construit până în prezent, neexistând planuri pentru construirea unor noi aparate. (N.G.)
de Isac Mihai | mart. 25, 2018 | Balcani, Principal, România, Știri, UE, UE
Relațiile dintre Madrid și alte state UE, amenințate de dosarul Kosovo
Preşedinţia bulgară a Consiliului UE a declarat în această săptămână că încearcă să ”răspundă preocupărilor” diferiţilor parteneri comunitari cu privire la Kosovo, reacţie survenită după avertismentul Spaniei că ar putea boicota summitul pe care UE îl va desfăşura pe 17 mai la Sofia cu ţările din Balcanii Occidentali dacă la această reuniune va lua parte şi preşedintele Kosovo, relatează mass-media spaniolă, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
”Obiectivul summitului este de a-i reuni în acelaşi loc pe liderii celor 28 de ţări membre”, a declarat purtătoarea de cuvânt a preşedinţiei bulgare a Consiliului UE, Genoveva Cervenakova. ”Suntem conştienţi că unii dintre ei au anumite procupări şi nu recunosc toate statele din Balcanii Occidentali ca state independente. Lucrăm împreună cu aceşti membri pentru a răspunde preocupărilor lor”, a adăugat ea.
Poziție dură
Reacţia survine după ce surse din cadrul executivului spaniol au afirmat recent că dacă la summitul de la Sofia va participa preşedintele Kosovo, atunci premierul spaniol Mariano Rajoy nu va lua parte la reuniune. ”Nu vom participa la vreo acţiune care ar presupune o recunoaştere explicită sau implicită a Kosovo, iar Uniunea Europeană ştie perfect acest lucru”, a relatat mass-media spaniolă, citând surse anonime.
Conform aceloraşi surse, o asemenea decizie a guvernului de la Madrid reprezintă o susţinere a poziţiei acestuia, conform căreia, la fel ca în cazul Cataloniei, nu poate fi recunoscut un stat care s-a autoproclamat astfel printr-o declaraţie unilaterală de independenţă.
5 împotriva Kosovo
Întrebat tot vineri despre acest subiect, purtătorul de cuvânt al guvernului de la Madrid, Mendez de Vigo, a afirmat că încă nu s-a stabilit ”structura” summitului de la Sofia şi prin urmare încă nu se ştie cine va participa. ”Vom vedea ce se întâmplă. Poziţia guvernului (de la Madrid n.red.) cu privire la Kosovo este clară, bine definită şi solidă, iar împreună cu alte patru ţări (Cipru, Grecia, România şi Slovacia) nu recunoaştem declaraţia unilaterală de independenţă a Kosovo”, a spus Mendez de Vigo. ”Nu am făcut-o în trecut şi nu o vom face în viitor”, a insistat el. (Mihai Isac)
de Anatol Terzi | ian. 15, 2014 | Federatia Rusa, Razboi energetic, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ucraina a semnat un acord privind furnizarea de gaze naturale in sistem invers din Slovacia, a declarat miercuri ministrul ucrainean al Energiei, Eduard Stavitski, transmite Interfax. ‘Am semnat acordul si l-am trimis Slovaciei’ a declarat Eduard Stavitski, fara a oferi alte detalii cu privire la acest acord, convenit intre firma Ukrtransgaz, divizia de transport a companiei ucrainene de stat Naftogaz, si Eustream, compania care opereaza sistemul de gazoducte din Slovacia. Potrivit acestui acord, Kievul va putea sa cumpere gaze naturale de pe piata spot din Europa si de asemenea sa importe anual cel putin 10 miliarde de metri cubi de gaze naturale via Slovacia. La inceputul acestei luni, insa, acelasi Eduard Stavitski a anuntat ca societatea ucraineana Naftogaz se va limita deocamdata sa achizitioneze doar gaze din Rusia, dat fiind pretul mic al acestora. Pe langa Slovacia, Ucraina vrea sa importe gaze naturale in sistem invers si din Romania. Ucraina cumpara gaze naturale de pe piata spot europeana la un pret de aproximativ 400 de dolari pentru 1.000 de metri cubi in timp ce pretul convenit de Ucraina cu gigantul rus Gazprom pentru livrarile de gaze rusesti pe primul trimestru al acestui an a fost stabilit la 268,5 dolari mia de metri cubi. Anul trecut, Ucraina a importat aproximativ doua miliarde de metri cubi de gaze naturale din Europa in timp ce achizitiile din Rusia s-au ridicat la 28 de miliarde metri cubi.
