Skopje: Violentele intre albanezi si macedoneni continua

Skopje: Violentele intre albanezi si macedoneni continua

Noi incidente interetnice au avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, la Skopje, între macedoneni şi etnici albanezi, evenimentele reflectând deteriorarea relaţiilor între cele două comunităţi principale din zonă, a anunţat duminică poliţia.
Un macedonean de 15 ani a fost spitalizat după ce a fost bătut de un grup de etnici albanezi, unii înarmaţi cu bâte de base-ball, în centrul capitalei Skopje, se arată într-un comunicat al poliţiei, care a arestat cinci agresori. Într-un cartier populat îndeosebi de macedoneni, un bărbat de 66 de ani a fost agresat şi lovit cu bâte de base-ball de necunoscuţi, care au fugit apoi spre alt cartier, unde etnicii albanezii sunt majoritari. Bărbatul a fost internat la spital.
Forţele de ordine şi-au întărit prezenţa pe străzile capitalei, îndeosebi în jurul locurilor unde se adună tinerii, cum ar fi centre comerciale şi parcuri. Poliţişti în civil sunt prezenţi în mijloacele de transport în comun. Incidentele interetnice s-au înmulţit de joi la Skopje şi Tetovo, soldându-se cu cel puţin 14 răniţi.
Mai mulţi albanezi şi macedoneni au fost răniţi în timpul unor confruntări care au avut loc în noaptea de miercuri spre joi în capitala Macedoniei. Relaţiile dintre albanezii şi macedonenii din Macedonia (FYROM) sunt marcate de tensiuni recurente în urma conflictului din anul 2001 dintre trupele guvernamentale şi gherila albaneză macedoneană. Acesta s-a încheiat prin acordul de pace de la Ohrid, semnat în luna august 2001, care prevede acordarea de drepturi sporite minorităţii albaneze ce formează circa 25% din populaţia de 2 milioane de locuitori ai ţării.

Share our work
Skopje: Violente intre albanezi si macedoneni

Skopje: Violente intre albanezi si macedoneni

Mai mulţi albanezi şi macedoneni au fost răniţi în timpul unor confruntări care au avut loc în noaptea de miercuri spre joi în capitala Macedoniei.
Incidentele stârnesc temeri cu privire la deteriorarea relaţiilor dintre cele două comunităţi, scrie presa internaţională, care citează surse oficiale locale. “Nu este exclus ca cineva să dorească deteriorarea relaţiilor interetnice” din Macedonia, a declarat ministrul de Interne, Gordana Jankulovska.
Primul incident a avut loc în cartierul Kisel Voda din Skopje, unde macedonenii sunt majoritari, atunci când un grup de tineri cu feţele acoperite au pătruns într-un autobuz şi au agresat pasagerii, rănind cinci dintre ei. Acesta a fost urmat de un alt incident în cartierul Cair, majoritar albanez, unde un alt autobuz a fost atacat cu pietre, şoferul şi doi pasageri fiind răniţi. În urmă cu o săptămână, circa 5.000 de albanezi din Macedonia au manifestat în localitatea Gostivar, după ce un poliţist macedonean a ucis doi membri ai comunităţii lor, incident aparent fără conotaţie etnică.
Relaţiile dintre albanezii şi macedonenii din Macedonia (FYROM) sunt marcate de tensiuni recurente în urma conflictului din anul 2001 dintre trupele guvernamentale şi gherila albaneză macedoneană. Acesta s-a încheiat prin acordul de pace de la Ohrid, semnat în luna august 2001, care prevede acordarea de drepturi sporite minorităţii albaneze ce formează circa 25% din populaţia de 2 milioane de locuitori ai ţării.

Share our work
Situatie politica incerta la Skopje

Situatie politica incerta la Skopje

MacedoniaParlamentul macedonean a decis marti sa amane pentru luna octombrie recensamantul populatiei in Macedonia, prevazut initial sa se efectueze in aprilie, din cauza crizei politice din tara si a posibilei organizari a alegerilor anticipate. „Luand in consideratie climatul politic, am decis in cadrul coalitiei guvernamentale sa aminam recensamintul”, a explicat presei Rafiz Aliti, un parlamentar al Uniunii Democrate pentru Integrare, formatiune a minoritatii albaneze care face parte din coalitia guvernamentala. „Opozitia a cerut organizarea alegerilor parlamentare anticipate si probabil ca ele vor avea loc. Nu este posibil sa se organizeze in acelasi timp alegerile si recensamantul”. Opozitia macedoneana boicoteaza Parlamentul de la sfirsitul lunii ianuarie si cere alegeri anticipate. Data scrutinului nu a fost inca stabilita, puterea si opozitia nereusind sa se inteleaga asupra modalitatilor de votare.

Macedonia ar putea deveni Republica Macedonia – Skopje

La sfarsitul lunii februarie, guvernul macedonean a venit cu o propunere menita sa puna capat disputei cu Grecia pe tema numelui tarii. Ministrul afacerilor externe Antonio Milososki i-a trimis o scrisoare secretarului general al Organizatiei Natiunilor Unite, Ban Ki-moon, prin care il informeaza ca este de acord ca noul nume al tarii sa fie Republica Macedonia – Skopje. Aceasta varianta pentru noul nume a fost discutata inca in timpul summitului NATO din 2008, dar atunci Atena nu a fost de acord. Daca Grecia ar accepta de aceasta data noul nume, Skopje va organiza un referendum in cadrul caruia acesta ar trebui aprobat, a precizat Milososki. Inca de la inceputul anilor ’90, intre Atena si Skopje exista o disputa legata de numele fostei republici iugoslave. Grecia este impotriva folosirii denumirii Macedonia, care coincide cu numele unei provincii a sa. Tensiunile dintre cele doua state balcanice au crescut in 2008, cand Grecia n-a permis ca vecina sa sa adere la NATO. Gasirea unei solutii acceptabile pentru numele Macedoniei face parte si din conditiile pentru integrarea europeana a tarii.

Macedonia, sprijinita de la Bucuresti

Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, a avut pe 23 februarie 2011, convorbiri cu omologul din Republica Macedonia, Antonio Milososki, aflat in vizita de lucru la Bucuresti. „Vizita domnului ministru Antonio Milososki este un excelent prilej pentru a aduce la zi tabloul relatiilor bilaterale romano-macedonene. Exercitiul aceste este cu atat mai interesant cu cat aniversam 10 ani de la semnarea Tratatului de prietenie si colaborare dintre Romania si Macedonia in 2001”, a declarat seful diplomatiei romane, subliniind dorinta celor doua parti de a extinde cooperarea. Cei doi demnitari au analizat domeniile prioritare de cooperare bilaterala, cu accent pe oferta de expertiza a Romaniei in domeniul integrarii europene si euro-atlantice a Republicii Macedonia. In acest context, ministrul Baconschi a facut referire la intreg cadrul juridic dintre cele doua tari. „Este important ca intreg cadrul juridic bilateral sa fie completat si actualizat. Ne-am propus finalizarea negocierilor pe texte legate de cooperarea in domeniul educatiei, in stiinta si cultura, in domeniul militar si intre ministerele Justitiei”, a evidentiat ministrul roman al Afacerilor Externe. In ceea ce priveste sustinerea activa a Romaniei pentru integrarea europeana si euroatlantica a Republicii Macedonia, ministrul roman a declarat: „Romania este un suporter activ al extinderii UE si NATO in regiunea Balcanilor de Vest. Suntem convinsi ca aceasta este dubla vocatie geostrategica a tuturor tarilor din regiune si vom actiona in continuare pentru ca procesul sa fie finalizat. Desigur, este imperativ ca ritmul reformelor sa fie mentinut, ca executivul de la Skopje sa-si concentreze eforturile asupra indeplinirii domeniilor prioritare mentionate in raportul de tara al Comisiei Europene din 2010. Dialogul permanent si de substanta al prietenilor macedoneni cu UE va contribui inclusiv la consolidarea statului de drept si la asumarea valorilor europene, elemente ce vor conferi R. Macedonia un rol major in asigurarea stabilitatii regionale”. La randul sau, omologul macedonean a exprimat multumirile sale pentru pozitia Romaniei. „Pretuim sprijinul Romaniei, care este o tara care sustine aderarea tarilor din Balcanii de Vest in UE, mai ales a celor care isi doresc aceasta aderare la marea familie europeana. Trebuie sa lucram mult mai intensiv pentru a ajunge la scopul final”, a declarat ministrul Antonio Milososki. Ministrul Baconschi a remarcat ca acest an se implinesc zece ani de la incheierea Acordului de la Ohrid, document istoric atat pentru R. Macedonia, cat si pentru regiunea Balcanilor de Vest, la a carui realizare Romania a avut un rol substantial, in calitate de Presedintie-in-Exercitiu a OSCE in 2001. Discutiile s-au axat si pe consolidarea relatiilor economice. „Schimburile economice sunt in crestere, companii romanesti ar putea participa la licitatii pentru dezvoltarea sistemului energetic national din Macedonia. Putem, de asemenea, fi utili in dezvoltarea infrastructurii de IT a statului macedonean”, a declarat seful diplomatiei romane.

Share our work