de Anatol Terzi | mai 20, 2011 | Federatia Rusa, Info Militar, România, Știri, Uncategorized @ro
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a lansat, joi, la Bratislava, un apel pentru „un adevărat partenariat strategic” între Alianţa Nord-Atlantică şi Rusia, după avertismentul Moscovei privind riscul izbucnirii unui nou Război Rece. Însă a precizat clar că nu poate fi vorba despre un sitem antirachetă comun. „Obiectivul meu este de a dezvolta un adevărat parteneriat strategic între NATO şi Rusia”, a declarat pentru presă Anders Fogh Rasmussen, după o întrevedere cu ministrul slovac de externe, Mikulas Dzurinda, transmite Agerpres. „Am avut anumite dezacorduri, însă există domenii în care avem aceleaşi interese, în special armele de distrugere în masă şi tehnologia rachetelor”, a subliniat Anders Fogh Rasmussen. „Am descis să dezvoltăm o apărare antirachetă a NATO, am invitat Rusia să coopereze în tehnologia antirachetă”, a adăugat el. „Ideea noastră este să avem două sisteme independente care cooperează,un sistem NATO şi un sistem rus, fiecare responsabil cu protecţia teritoriului său, însă capabil să coopereze”, a explicat el. Rasmussen a reafirmat joi că proiectul scutului antirachetă din Europa nu este îndreptat împotriva Rusiei.”Sistemul nostru de apărare antirachetă nu este îndreptat împotriva Rusiei, noi nu considerăm Rusia o ameninţare la adresa NATO”, a afirmat el, încurajând Moscova „să se concentreze asupra ameninţărilor reale, în loc să se focalizeze pe fantomele trecutului”.
Basescu ii raspunde lui Medvedev
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, la TVR1, că preşedintelui rus Dmitri Medvedev îi va trebui dat „confortul” că elementele scutului antirachetă ce vor fi amplasate în România „nu vizează lovituri împotriva Federaţiei Ruse”. Băsescu a adăugat că nu are dubii că şi şeful statului rus este gata să garanteze că nicio rachetă de pe teritoriul Federaţiei Ruse nu va atinge vreodată România, transmite Mediafax. Întrebat în legătură cu declaraţiile preşedintelui Dmitri Medvedev potrivit cărora Rusia ar putea abandona noul tratat de dezarmare nucleară START cu SUA cu riscul de a reveni la epoca Războiului Rece, preşedintele a spus că România tratează cu respect poziţia oricui, dar îşi urmăreşte interesul naţional.”Eu n-aş face o dramă din această afirmaţie. România şi-a asumat nişte obligaţii, elemente ale scutului antirachetă româno-american deocamdată – şi mai târziu va deveni un scut NATO – se vor amplasa. Ne vedem de interesul nostru naţional şi tratăm cu respect poziţia oricui”, a spus preşedintele la TVR1. Şeful statului nu a dorit să comenteze declaraţii ale altor oficiali ruşi. „Dacă este de luat în consideraţie o declaraţie, este cea a preşedintelui Medvedev şi trebuie tratată cu condescendenţa necesară unui şef de stat, a unei mari puteri nucleare. Ceea ce nu înseamnă că vreo clipă punem sub semnul întrebării aranjamentul nostru cu Washingtonul. Ceea ce înseamnă că domnului preşedinte Medvedev, la momentul potrivit, va trebui să-i dăm confortul că aceste instrumente militare nu vizează lovituri împotriva Federaţiei Ruse şi mai ales că – n-am niciun dubiu – domnul Medvedev este gata să dea şi dânsul României garanţii că nicio rachetă care există acum pe teritoriul Federaţiei Ruse nu va atinge vreodată teritoriul României”, a comentat preşedintele. El a adăugat că, la rândul său, România constată că nu are nicio garanţie din partea Rusiei. „Dânsul (Dmitri Medvedev, n.red.) doreşte garanţii juridice. Sigur că şi România se întreabă : Oare noi avem vreo garanţie juridică? Constatăm că n-avem. Avem dreptul să discutăm subiectul”, a spus preşedintele.
Militarii rusi reactioneaza
Proiectul de scut antirachetă american în Europa de Est va prezenta un „pericol real” pentru forţele strategice nucleare ruse după 2015, a apreciat vineri un general al Statului Major al forţelor armate ruse. Situaţia se va schimba începând cu a treia şi a patra etapă de modernizare a acestor echipamente după 2015, când scutul va fi dotat cu „până la 300 de interceptori”, a declarat generalul Andrei Tretiak, şeful regiunii Europa de Est a Statului Major, citat de agenţiile ruse. „Va fi un pericol real pentru forţele noastre strategice nucleare”, a adăugat el, subliniind că raza de acţiune a interceptorilor americani din Polonia va fi „foarte aproape de frontierele ruseşti”. Statele Unite şi Polonia au semnat în iulie un protocol ce concretizează acordul Poloniei de a găzdui o componentă a viitorului scut antirachetă american în Europa, care irită Moscova. O nouă etapă a început la 3 mai, odată cu semnarea unui acord între Statele Unite şi România pentru amplasarea unor elemente ale viitorului scut în această ţară. Moscova, care cere Washingtonului să o implice în acest proiect, a solicitat un minim de garanţii că aceste instalaţii nu constituie o ameninţare împotriva potenţialului său de disuasiune nucleară. „Vom putea vorbi despre cooperare numai dacă vom reuşi să obţinem o garanţie privind scutul american”, a subliniat generalul Tretiak. „O simplă declaraţie nu va fi suficientă. Avem nevoie de un acord juridic viabil”, a adăugat el. La rândul său, şeful Statului Major al forţelor armate ruse, generalul Nikolai Makarov, a declarat că proiectul de scut antirachetă riscă să genereze o nouă cursă a înarmării. „Rusia va fi obligată să ia o serie de măsuri pentru a face faţă scutului, şi din acest moment, sunt sigur că va începe o cursă a înarmării de care nimeni nu are nevoie”, a declarat el, citat de presa rusa. „Declaraţiile părţii americane potrivit cărora scutul din Europa nu ameninţă Rusia sunt, în opinia noastră, pentru moment, afirmaţii fără probe”, a adăugat el.Preşedintele Dmitri Medvedev a avertizat încă o dată, miercuri, împotriva riscului unui nou Război Rece dacă Statele Unite nu vor implica Rusia în proiectul de scut antirachetă. Washingtonul a reafirmat că acest scut „nu va fi îndreptat împotriva Rusiei”.
de Anatol Terzi | mai 4, 2011 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Romania si SUA trebuie sa se astepte la contramasuri din partea Rusiei, ca raspuns la acordul de instalare in Romania a unor elemente ale scutului antiracheta american, a declarat, miercuri, Konstantin Kosacev, presedintele comisiei de Afaceri Externe din Duma de Stat a Rusiei. De asemenea, Rusia a cerut marti garantii juridice din partea Statelor Unite, referitor la acordul incheiat cu Romania. „Specialistii militari din Statele Unite, NATO si Romania trebuie sa fie absolut constienti ca orice masura implica si contramasuri”, a afirmat Kosacev, citat de presa rusa. El a adaugat ca aceste contramasuri vor avea ca unic scop asigurarea protectiei Rusiei si nu vor fi indreptate impotriva nici unui stat. „Din punctul meu de vedere, scenariul ideal ar fi ca Statele Unite sa prezinte garantii juridice, dar este putin probabil ca americanii sa faca asa ceva”, a spus Kosacev. La randul sau, presedintele Comisiei pentru Aparare din Duma de Stat, Viktor Zavarzin, a afirmat ca acordul americano-roman va avea „un impact negativ asupra relatiilor intereuropene si va submina actualul echilibru de forte si interese”. „Iar aceasta va duce la o escaladare a tensiunilor care nu este necesara”, a adaugat el.
Garantii juridice
Rusia a cerut marti garantii juridice din partea Statelor Unite, referitor la acordul incheiat cu Romania pentru a gazdui elemente ale scutului antiracheta american la o baza militara romaneasca, a anuntat marti Ministerul rus al Afacerilor Externe. „In aceasta situatie, este si mai necesar sa primim garantii juridice din partea Statelor Unite, asupra faptului ca sistemul antiracheta care urmeaza sa fie amplasat in Europa nu este indreptat impotriva fortelor strategice nucleare ruse”, a anuntat Ministerul rus al Afacerilor Externe, citat de agentiile de presa rusesti. „Trebuie rezolvata rapid aceasta problema. In plus, suntem convinsi de necesitatea de a ne pune de acord asupra conceptiei si arhitecturii scutului antiracheta european, inclusiv din punct de vedere al impactului sau asupra securitatii regionale si mondiale”, a adaugat ministerul, potrivit Mediafax. Reactia oficiala a Ministerului rus al Afacerilor Externe, denota, in continuare, nemultumirea Rusiei. „SUA intreprind pasi pentru crearea propriului lor sistem de aparare antiracheta in Europa independent de dialogul cu Moscova si aceasta poate genera pe viitor riscuri pentru fortele strategice ruse de descurajare”, afirma diplomatia rusa. Moscova va “examina cu cea mai mare atentie evolutia situatiei, tinand cont ca preconizatul sistem de aparare antiracheta, in opinia sa, poate genera pe viitor riscuri pentru fortele strategice ruse de descurajare”, se mentioneaza in text. “Din pacate, constatam ca pasii practici pentru crearea segmentului european al sistemului global antibalistic al SUA se fac indiferent de dialogul ruso-american pe tema antibalistica, initiat la decizia presedintilor Dmitri Medvedev si Barack Obama, la fel ca si de eforturile vizand posibilul Euroscut antiracheta, in conformitate cu intelegerile summitului Rusia-NATO de la Lisabona”, mai afirma MAE rus.
Presa rusa vorbeste despre anexarea Moldovei
De altfel, in noiembrie 2010 Basescu si-a declarat lipsa de incredere in Rusia. „Nu suntem confortabili cu trupe ruse desfasurate de-a lungul granitei noastre nordice in Transnistria. Nu suntem deloc confortabili cu mobilizarea extinsa a flotei ruse la Sevastopol”, scrie presa rusa. „Conducerea Romaniei a incercat in mod deschis sa anexeze Moldova. Una este sa iei in considerare in mod deschis o interventie in afacerile unui stat suveran vecin, si alta este cand ai rachete americane in spate”, comenteaza Rossiiskaya Gazeta. „In acest context, rachetele nu sunt principala ingrijorare, ci amenintarea unui conflict real intre SUA si Rusia, adusa de actiunile provocatoare ale partilor terte. Georgia se afla peste Marea Neagra. In 2008, liderii sai au incercat sa se joace de-a geopolitica pentru a rezolva dispute teritoriale. Carnagiul care a urmat nu a fost oare de ajuns?”, conchide cotidianul rusesc. Amplasarea elementelor scutului american antiracheta in Romania prezinta o amenintare pentru Rusia si poate avea repercusiuni negative asupra relatiilor dintre Moscova si Washington, a declarat pentru Agerpres directorul Centrului pentru prognoze militare de la Moscova, colonelul Anatoli Tiganok. Romania a decis inca in februarie trecut sa gazduiasca elemente ale scutului american, iar Basescu a reiterat acum ca sistemul este unul defensiv si nu este indreptat impotriva Rusiei. Totusi stabilirea locului amplasarii rachetelor – un pas inainte in realizarea proiectului – a readus in actualitate angoasele Moscovei. „America nu a schimbat sistemul, ci a modificat doar configuratia, de aceea consider ca desfasurarea elementelor antiracheta pe teritoriul Romaniei reprezinta o amenintare pentru Rusia. Mai mult, trebuie sa tinem cont de faptul ca exista nave americane ce utilizeaza sistemul Aegis. Prezenta acestor nave in Marea Neagra ar constitui o reala amenintare pentru Rusia”, a subliniat Anatoli Tiganok. Acesta a spus ca deocamdata Rusia are o atitudine rezervata fata de acest sistem, „pana in momentul in care se va afla cu certitudine ca rachetele au fost deja amplasate si ca sunt functionale”. In context, Anatoli Tiganok a reiterat avertismentul Moscovei ca se poate retrage din Tratatul de dezarmare nucleara START, semnat in aprilie 2010 la Praga de presedintii rus si american, Dmitri Medvedev si Barack Obama si considerat un inceput al „resetarii” relatiilor dintre Rusia si SUA. Colonelul rus a amintit ca Rusia a propus realizarea unui sistem sectorial comun antiracheta, in timp ce NATO insista asupra crearii a doua sisteme separate, dar care nu ar impiedica partile sa coopereze prin intermediul schimbului de informatii. El a subliniat ca potentialul Moscovei in aceasta sfera „este superior celui al intregii Europe” si a adaugat ca doar Rusia si SUA „dispun de elementele necesare, cum ar fi cele care pot determina momentul lansarii unei rachete”.
de Anatol Terzi | mai 3, 2011 | Info Militar, România, Știri, Uncategorized @ro
Sistemul antiracheta american va fi amplasat la baza aeriana Deveselu, din judetul Olt, a anuntat, marti, presedintele Traian Basescu, dupa ce luni a fost convocata o sedinta a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. “Cel de-al doilea subiect discutat ieri in CSAT a fost legat de locatia pentru amplasarea rachetelor din scutul antiracheta american. Practic, din luna februarie de anul trecut, cand Romania a raspuns pozitiv invitatiei Statelor Unite de a fi parte a acestui program de securitate, s-au desfasurat analize cu privire la locatia optima pentru acest sistem de aparare. Au fost analizate mai multe locatii”, a declarat Basescu. “Va pot spune, pentru informarea dumneavoastra, ca sunt circa 120 de parametri care trebuie indepliniti de o astfel de locatie pentru ca sistemul sa fie in deplina siguranta. In cele din urma, s-a optat si noi am aprobat ca locul de amplasare a sistemului antiracheta sa fie in fosta baza aeriana de la Deveselu, din judetul Olt”, a continuat presedintele.
Baza sub comanda romaneasca
“Baza aeriana ramane sub comanda romaneasca, iar parte din suprafata bazei va fi utilizata de sistemul antiracheta american. Precizez – comandantul bazei este ofiter roman. Nu este vorba de o baza americana, ci de o baza militara a fortelor aeriene romane, care este partial utilizata si de sistemul antiracheta. Pentru deservirea sistemului antiracheta, la Deveselu vor fi dislocati in medie circa 200 de militari americani, iar cifra maxima care poate fi atinsa ca numar de militari dislocati este de 500. Din punct de vedere al informarii, va pot spune ca ieri, dupa ce am adoptat decizia de amplasare la Deveselu a acestei baze, am invitat reprezentantii administratiei locale din judetul Olt, i-am informat si am obtinut acordul lor pentru aceasta amplasare. De asemenea, in momentul de fata, in drum catre Slatina se afla o delegatie romano-americana care va prezenta in detaliu conditiile de functionare a bazei. Sigur, in detaliu in sensul conditiilor care trebuie respectate, nu detalii functionale ale bazei, ci ce trebuie sa se intample sau sa nu se intample in jurul bazei aeriene si suprafetele, zonele de securitate. De altfel, cu privire la acest lucru i-am informat si eu ieri seara si pe domnul prefect, si pe presedintele Consiliului Judetean, primarii din zona”, a mai spus oficialul.
Nu este indreptata impotriva Rusiei
“As vrea sa fac precizarea ca sistemul antiracheta american este un sistem defensiv, nu este destinat ofensivei, este un sistem defensiv de aparare a teritoriului Romaniei si al Statelor Unite, de aparare impotriva rachetelor balistice. Sigur, de eficienta, de eficacitatea sistemului beneficiaza si alte tari. Dar realizarea sistemului este o intelegere bilaterala americano-romana. La momentul la care statele membre NATO vor dezvolta scutul antiracheta, asa cum s-a stabilit la ultimul summit de la Lisabona, si componenta americano-romana va fi integrata acestui sistem. Deocamdata este o tratare bilaterala a sistemului si, repet, baza aeriana Deveselu ramane sub comanda ofiterilor din fortele aeriene romane. As face o mentiune: in opinia mea, cu realizarea acestei componente a scutului antiracheta Romania se afla la cel mai inalt nivel de securitate din istoria ei si cred ca, din acest punct de vedere, putem spune ca Romania si-a atins un obiectiv important, acela de a-si garanta securitatea pe termen lung, si nu conjunctural. Mai fac precizarea ca elementele de scut antiracheta nu sunt indreptate impotriva Federatiei Ruse”, a incheiat Traian Basescu.
Delegatie la Deveselu
Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a luat decizia ca locatia in care vor fi amplasate elemente ale sistemului american de aparare antiracheta sa fie Unitatea Militara 01871 din judetul Olt, informeaza MApN. Reunit la 2 mai 2011, CSAT a discutat rezultatele procesului de selectie a locatiei preconizate a gazdui elementele din Romania ale sistemului american de aparare antiracheta. Procesul a fost demarat in contextul negocierilor cadrului juridic aferent participarii tarii noastre la proiectul american si s-a finalizat in urma cu cateva saptamani. El a constat din analiza in format inter-institutional, de catre institutiile romanesti si americane cu expertiza relevanta, a celei mai bune optiuni care sa corespunda tuturor criteriilor tehnice fixate de cele doua parti. Decizia CSAT privind locatia este o decizie de etapa, importanta in procesul de finalizare a negocierilor bilaterale pentru desfasurarea pe teritoriul Romaniei a sistemului SUA de aparare antiracheta. Consimtamantul final privind locatia si regimul juridic al acesteia va fi exprimat de catre Parlamentul Romaniei, care, potrivit prevederilor legale in vigoare, urmeaza sa ratifice Acordul privind amplasarea, pe teritoriul Romaniei, a unor elemente ale sistemului american de aparare antiracheta, rezultat in urma definitivarii procesului de negociere. Sefii delegatiilor Romaniei si SUA care negociaza Acordul privind amplasarea, pe teritoriul Romaniei, a unor elemente ale sistemului american de aparare antiracheta – secretarul de stat in MAE Bogdan Aurescu si subsecretarul de stat al SUA Ellen Tauscher, impreuna cu seful Statului Major General al Armatei Romaniei, general-maior Stefan Danila – vor efectua, in cursul zilei de marti, 3 mai 2011, o deplasare in judetul Olt, pentru a avea, incepand cu ora 12.00, o intalnire de lucru cu autoritatile locale, la sediul Prefecturii judetului Olt. Vor fi discutate ratiunile si implicatiile deciziei de amplasare la unitatea militara 01871 Deveselu a unor elemente ale sistemului american de aparare antiracheta.
Romania si scutul antiracheta
Participarea Romaniei la dezvoltarea sistemului american de aparare antiracheta in Europa, in noua sa varianta (European-based Phased, Adaptive Approach for Missile Defense/EPAA), anuntata de Presedintele SUA, Barack Obama, la 17 septembrie 2009, un rezultat al demersurilor diplomatice romanesti, reprezinta un succes al tarii noastre, atat in relatia bilaterala cu Statele Unite, cat si din punctul de vedere al afirmarii Romaniei ca partener de incredere in cadrul NATO. Proiectul bilateral cu SUA contribuie substantial la intarirea securitatii Romaniei si la consolidarea Parteneriatului Strategic bilateral. Este semnificativ faptul ca propunerea si respectiv decizia de participare au avut loc la inceputul anului 2010, cand Romania si SUA au aniversat 130 de ani de relatii diplomatice bilaterale. Procesul de negociere a documentelor juridice care vor reglementa cooperarea bilaterala in domeniul apararii antiracheta a fost declansat oficial la 17 iunie 2010, iar pana in prezent s-au desfasurat sase runde de negocieri. In paralel cu participarea la sistemul american de aparare antiracheta, Romania sprijina dezvoltarea unui sistem NATO de aparare antiracheta, care sa se bazeze pe elementele principiale decise la Summit-ul de la Bucuresti si reiterate la Strasbourg-Kehl si Lisabona, respectiv indivizibilitatea securitatii Aliantei, solidaritatea colectiva, acoperirea integrala a teritoriului Aliat. Partea romana saluta reflectarea segmentului de „aparare antiracheta” – atat in noul Concept Strategic, cat si in Declaratia Summit-ului de la Lisabona (noiembrie 2010) – ca element-cheie al apararii colective, care sa protejeze intreg teritoriul si populatiile statelor aliate. Decizia Romaniei de participare la sistemul american EPAA este in deplin acord cu hotararile adoptate pe aceasta tema la Summit-urile NATO de la Bucuresti (aprilie 2008), Strasbourg-Kehl (aprilie 2009) si Lisabona (noiembrie 2010). In perspectiva, proiectul nostru bilateral cu SUA va reprezenta o contributie valoroasa la viitorul program NATO de aparare antiracheta. Potrivit Raportului privind revizuirea sistemului de aparare impotriva rachetelor balistice (Ballistic Missile Defense Review Report), publicat de Departamentul american al Apararii la 1 februarie 2010, sunt avute in vedere patru etape de realizare:
– Etapa I (in desfasurare): Protejarea unor portiuni ale Europei de Sud-Est, prin desfasurarea de sisteme radar si interceptori SM-3 amplasati pe nave, insotita de amplasarea unui sistem radar inaintat, care va detecta lansarea rachetelor inca din faza ascendenta a traiectoriei. Prima etapa a demarat la 7 martie 2011, prin trimiterea in Marea Mediterana a navei „USS Monterey”, echipata cu sistemul Aegis.
– Etapa II (orizont de timp 2015): Extinderea protectiei aliatilor NATO prin operationalizarea unei noi generatii de interceptori SM-3 (care sa permita lansarea de la sol) si a unor noi baze radar. Acestea vor fi amplasate in unitati terestre din Europa de Sud-Est. In proiect, este convenit faptul ca interceptorii vor fi amplasati in Romania, in timp ce locatia bazei radar urmeaza a fi stabilita.
– Etapa III (orizontul de timp 2018): Extinderea acoperirii sistemului la toate statele membre NATO din Europa, prin amplasarea unei noi baze terestre in Polonia, precum si prin continuarea procesului de dezvoltare a unor noi interceptori SM-3, amplasati pe mare si pe uscat.
– Etapa IV (orizontul de timp 2020): Extinderea protectiei la eventuale atacuri cu rachete intercontinentale, inclusiv prin dezvoltarea in continuare a rachetelor SM-3 si a sistemelor radar.
