de Isac Mihai | ian. 9, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Liderul Recep Tayyip Erdogan își consolidează puterea prin măsuri extreme
Guvernul de la Ankara va prelungi actuala stare de urgenţă cu încă trei luni, a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului turc Bekir Bozdag, după o reuniune a cabinetului condusă de preşedintele Recep Tayyip Erdogan, citat de KARADENIZ PRESS. Potrivit mass-media regională, aceasta va fi a şasea prelungire a stării de urgenţă, impusă în iulie 2016 în urma tentativei de lovitură de stat, autoritățile de la Ankara putând să suspende prevederile Constituției, guvernul putând să conducă prin decrete.
2018, an de urgență
Surse din cadrul conducerii formațiunii guvernamentale, Partidul Justiţie şi Dezvoltare (AKP), au declarat pentru agenția de presă KARADENIZ PRESS că starea de urgență va fi prelungită trimestrial până în 2019. Prelungirea repetată a stării de urgență este criticată periodic de cancelariile occidentale și o parte importantă a societății turce.
Conform procedurii, Parlamentul turc trebuie să aprobe, cu o simplă majoritate, această decizie, acest lucru fiind doar o formalitate AKP dominând forul legislativ și având sprijinul unor deputați din formațiunile naționaliste.
Reamintim că de la tentativa de puci, peste 150.000 de persoane au fost înlăturate din posturile lor din sector public şi din armată prin decrete de urgenţă, iar 50.000 de persoane au fost trimise la închisoare. Unele surse de la Ankara consideră că în 2018 acest număr va crește cu peste 30 de mii, având în vedere că în acest an se vor finaliza o parte a procedurilor juridice inițiate împotriva opozanților în 2016 și 2017.
Gulenism, acuzație mortală
Reamintim că săptămâna trecută regimul Erdogan a continuat epurările, autorităţile turce emițând mandate de arestare pentru 70 de persoane, inclusiv 58 de soldaţi și ofițeri, în cadrul unei anchete ce-i vizează pe susţinătorii clericului musulman Fethullah Gulen, aflat în exil în SUA şi pe care Ankara îl acuză de orchestrarea unei tentative de puci în iulie 2016. Operaţiunea s-a concentrat pe provincia Konya (centru), poliţia efectuând mai multe razii simultan la diferite adrese din 27 de provincii ale ţării, a indicat agenţia de presă Anadolu, precizând că un număr de 11 din cei 70 de suspecţi au fost anterior concediați din armată și serviciile de securitate.
Raidurile poliției și serviciilor de securitate turce împotriva suspecţilor acuzaţi de legături cu Fethullah Gulen și mișcarea inspirată de el au devenit o obișnuință în Turcia, fiind oferite recompense pentru informații care duc la arestări. Din păcate acest regim arbitrar a dus la numeroase abuzuri, precum arestarea unor copii ori a unor noi căsătoriți, denunțați de un rival la mâna miresei.
Represiunea a lovit puternic și sectorul bancar, autorităţile turce au emis mandate de arestare pentru 68 de acţionari ai băncii islamice Asya (Bank Asya) pentru presupuse legături cu Fethullah Gulen, vizându-i pe principalii acţionari care au drept de vot pentru stabilirea consiliului de administraţie al băncii. Aceste metode au fost folosite de loialiștii regimului Erdogan pentru a prelua controlul asupra a numeroase firme din majoritatea domeniilor de activitate din Turcia, inclusiv turism, comerț, etc.
Organizaţiile pentru drepturile omului consideră că reprimarea a fost folosită pentru a reduce disidenţa politică și civică la tăcere, acuzații negate vehement de Guvernul turc.
Binecuvântare occidentală?
Deciziile regimului Erdogan vin la câteva zile după relansarea relațiilor dintre Ankara și parte a puterilor europene, precum Germania și Franța, mai ales după vizitele efectuate de liderii turci în aceste state.
Astfel, ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu a declarat, la sfârșitul săptămânii trecute, că a căzut de acord cu omologul sau german, Sigmar Gabriel, ca „dificultatile si neintelegerile” reciproce trebuie sa fie rezolvate prin dialog si cooperare.
Cavusoglu a semnalat anterior ca vrea sa construiasca noi punti cu Germania, cel mai mare partener comercial si aliat NATO, dupa dezacordurile legate de represiunea la scara larga a Ankarei impotriva presupusilor sustinatori ai puciului esuat din 2016 si arestarea jurnalistului german-turc Deniz Yucel. Aceste demersuri ale liderului diplomației turce au fost salutate de Germania, care dorește relansarea relațiilor cu Turcia pentru a putea influența viitoarele negocieri de pace din Siria, dar și pentru menținerea contingentului său militar și infrastructurii de la baza de la Incirlik, unde Berlinul are un important centru de interceptare al comunicațiilor.
Siria, piatra de încercare pentru axa Paris-Ankara
Presedintele Frantei, Emmanuel Macron, a anuntat săptămâna trecută, după o întrevedere cu omologul sau turc, Recep Tayyip Erdogan, că Ankara a luat initiativa inițierii unui nou format de dialog privind Siria, care să identifice soluțiile pentru o pace permanentă în statul arab. Din acest format, criticat deja de o parte importantă a grupurilor rebele din Siria, urmeaza sa participe in prima etapa ministrii de externe ai asa-numitelor „tari cu afinitati” – Statele Unite, Franta, Germania, Regatul Unit, Italia, Uniunea Europeana, Turcia, Arabia Saudita, Emiratele Arabe Unite, Iordania si Qatarul.
„Am perceput o comunitate de vederi si de interese strategice (…) si imi doresc sa reusim sa colaboram pentru a aduce o solutie utila si durabila in Siria”, a declarat Macron, citat de mass-media internațională, dupa intalnirea de la Paris cu omologul sau turc, Recep Tayyip Erdogan, care a precizat că „vom vedea cum putem progresa in acest dosar”. Reuniunea ministrilor de externe in noul format urmeaza sa aiba loc in februarie 2018.
Participarea kurzilor la negocierile de pace din Siria, respinsa de Ankara
Kurzii, motive de contre ruso-turce
Inițiativa turcă a trezit deja nemulțumirea diplomației ruse, care consideră că Turcia dorește să preia controlul absolut al eforturilor de normalizare a situației din Siria, inclusiv prin provocarea eșecului negocierilor de la Soci, unde Rusia joacă un rol important. Surse diplomatice de la Ankara, citate de KARADENIZ PRESS, s-au arătat nemulțumite de sprijinul rus pentru formațiunile politice kurde din Siria, inclusiv pentru acceptarea de către Moscova, la nivel neoficial, a înființării și funcționării unei regiuni autonome kurde în nordul Siriei, la granița cu Turcia. Pentru a opri extinderea influenței kurde președintele Erdogan, a declarat că operaţiunea Scutul Eufratului, îndreptată împotriva militanţilor din nordul Siriei şi lansată în august 2016, va fi extinsă în alte două regiuni importante, aflate sub controlul combatanţilor kurzi susţinuţi de SUA. ‘Vom finaliza acest proces prin continuarea pasului pe care l-am făcut cu operaţiunea Scutul Eufratului în Afrin şi Manbij, şi apoi vom aduce securitatea şi pacea la toate frontierele’ (Turciei), a declarat Erdogan.
Refuzul Turciei de a accepta participarea grupurilor kurde siriene – Partidul Uniunii Democratice (PYD) şi forțele paramilitare Unitatea de Protecţie a Poporului Kurd (YPG) – la discuţiile de la Soci provoacă periodic iritarea intensă a Moscovei, care se bucură de o influență considerabilă în aceste organizații, o moștenire a timpurilor sovietice, când URSS a sprijinit eforturile kurde de formare a unui stat independent ori regiuni autonome.
Inflație de mediatori
Mass-media regională punctează ca Turcia este deja angajata in alte doua procese de negocieri privind Siria: cel de la Astana, la care participa si Rusia si Iranul, pentru limitarea conflictului armat, si cel politic, de la Soci. Macron a apreciat ca aceste procese nu sunt impartiale politic, deoarece partile rusa si iraniana „au mai mult interesul de a-si construi influenta, puterea sau propriile compromisuri bilaterale cu Siria, decat de a construi o stabilitate reala”. De aceea, potrivit presedintelui francez, este necesara asocierea altor puteri din regiune si reprezentarea tuturor factiunilor siriene de opozitie. Erdogan sustine insa ca negocierile respective nu sunt „alternative”, ci „complementare” celor de la Geneva, coordonate de ONU.
Existența mai multor formate de negocieri între părțile aflate în conflict provoacă îngrijorări la nivelul cancelariilor occidentale și al organizațiilor umanitare internaționale, mai ales datorită intereselor divergente promovate în Siria de către SUA, Iran, Federația Rusă, Turcia, Arabia Saudită și alte state. Conform unui raport, din decembrie 2017, al unei organizații umanitare regionale, în acest moment există 11 diferite formate de negocieri care au drept scop declarat identificarea unei soluții viabile pentru o pace permanentă în Siria. Sursa citată acuză faptul că aceste formate sunt formate pentru a susține interesele unor state străine în regiune și nu a populației civile din Siria și statele vecine afectate de exodul de refugiați și situația politică incertă.
Jihad diplomatic pentru Ierusalim
Presedintele turc Recep Tayyip Erdogan are un rol important în recenta ofensivă diplomatică a statelor musulmane față de decizia președintelui SUA, Donald Trump, de a recunoaste Ierusalimul drept capitala a Israelului, jucând un rol important în mobilizarea voturilor necesare pentru ca ONU să condamne, în luna decembrie 2017, decizia lui Trump, considerată „nula si neavenita”. „Primim cu mare placere sustinerea zdrobitoare a Adunarii Generale a ONU fata de o rezolutie istorica cu privire la Ierusalim”, a declarat Erdogan intr-un mesaj postat pe Twitter, mijloc de comunicare preferat și de președintele SUA. „Asteptam de la Administratia Trump sa revina fara intarziere asupra deciziei sale regretabile, a carei ilegitimitate a fost clar stabilita” prin acest vot, a adaugat seful statului turc.
Acest dosar a provocat totodata frictiuni diplomatice intre Turcia si Israel, doua tari care si-au normalizat relatiile anul trecut, dupa sase ani de raceala.
de Isac Mihai | ian. 9, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, Turcia, Ucraina
Dronele, parte integranta a strategiei militare a marilor puteri
Forțele rusești din Siria se află sub atacul noilor tehnologii. După ce le-au folosit cu succes pentru distrugerea unor depozite de muniții ucrainene și pentru spionarea teritoriului suveran al Turciei, dronele fac victime în rândul militarilor ruși, trimiși să apere regimul lui Assad, din Siria.
Potrivit agențiilor de presă internaționale, citate de KARADENIZ PRESS, în noaptea de vineri spre sâmbătă, bazele militare ruse de la Hmeimim şi Tartous din Siria au fost atacate cu drone care purtau încărcături explozive. Informația a fost confirmată oficial, de către reprezentanți ai Ministerul rus al Apărării care, totodată, au ținut să menționeze faptul că atacurile nu s-au soldat cu victime sau pagube materiale.
Potrivit comunicatului diseminat de către oficialii militari de la Moscova, atacul coordonat, care a vizat cele două baze deservite de militari ai Federației Ruse, a fost executat cu ajutorul a 13 drone. Oficialii militari de la Moscova suțin că, din cele 13 drone, şapte au fost distruse, iar şase au fost interceptate. Bineînțeles, aceste informații nu au putut fi confirmate din surse independente.
Se întoarce roata pentru armata rusă
În luna octombrie 2015, premierul turc de atunci Ahmet Davutoglu, citat de Reuters, acuza faptul că o dronă militară, de fabricație rusească a încălcat în mod flagrant teritoriul suveran al Turciei, după ce a pătruns aproximativ 3 km în spațiul aerian al Ankarei. Luarea de poziție a Ankarei a survenit după ce avioane turcești de vânătoare au doborât o dronă care a violat spațiul aerian al Turciei, în apropiere de granița cu Siria.
Drona doborâtă de aviația turcă în spațiul aerian turc din apropierea Siriei era de fabricație rusească, dar Moscova a transmis Ankarei că nu aparținea Rusiei, a declarat premierul Ahmet Davutoglu, citat de Reuters. La momentul respectiv, folosind un limbaj diplomatic, oficialul turc a recomandat părții ruse să fie mai atentă în ceea ce privește intrarea aeronavelor sale în spatiul aerian al Turciei.
Un alt incident militar care a implicat folosirea dronelor s-a petrecut în toamna lui 2017, în Ucraina. După exploziile devastatoare care au avut loc la depozitul de armament de lângă Vinița, oficialii militari de la Kiev a concluzionat că este vorba despre un rezultat al unei operațiuni militare subversive, realizată de serviciile militare ruse cu ajutorul unei drone. Timp de două zile, depozitul a ars, fiind distruse muniții în valoare de zeci de milioane de dolari americani.
Amenințarea dronelor
Progresul inteligenței artificiale face de acum posibilă constituirea de grupuri de mici roboți-drone, acționând colectiv sub conducerea unui om. Strategii militari prezic un mare viitor acestor „roiuri” de drone, puțin costisitoare în privința producției și care își au forța în capacitatea de a copleși sistemul de apărare al adversarului prin numărul lor, scrie Agerpres.ro, care citează AFP. Pentagonul a testat un „roi” de 103 mici drone, de circa 16 cm lungime, lansate de trei avioane de luptă F/A-18 Super Hornets, potrivit unui comunicat al Pentagonului.
În timpul testului, micile drone Perdix au demonstrat mai multe abilități promițătoare, conform aceleiași surse. Dronele au reușit „luarea unei decizii colective”, adaptând împreună comportamentele lor individuale în funcție de condițiile misiunii.
Dronele Perdix formează „un organism colectiv, împărțind un creier comun”, a explicat William Roper, care conduce serviciul de capacități strategice (SCO) al Pentagonului, citat în comunicat. Drona Perdix a fost concepută de elevii ingineri al MIT (Massachusetts Institute of Technology), începând din 2013, și a fost îmbunătățită în mod continuu de atunci, „inspirându-se în special din industria smartphone-ului”, potrivit Pentagonului.
Combaterea dronelor
Îngrijorarea privind riscurile de securitate pe care le aduc dronele au început acum mai mulți ani în domeniul militar. Antreprenorii din domeniul militar ca Boeing, Lockheed Martin, Raytheon, Thales Group, Israel Aerospace Industries și corporația United Instrument Manufacturing din Rusia au început dezvoltarea unor tehnologii puternice împotriva dronelor. Armata SUA testează un dispozitiv care folosește impulsul electromagnetic pentru a doborî o întreagă armată de drone cu o singură apăsare de buton. Este un transmițător cu radiație cu microunde montat pe un vehicul de transport. De asemenea, Marina SUA lucrează la o rază laser montată pe un camion și care distruge dronele mai mici. Problema este că soluțiile acestea se potrivesc pentru dronele de mărimea unui avion folosite de puterile militare. Dar teroriștii folosesc drone mai mici pentru consumatori pentru a trimite bombe. Pentru contracararea lor este nevoie de o soluție mai mică. (Marian Alexandru Bâscă)
de Razvan Iorga | nov. 6, 2017 | Federatia Rusa, Info Militar, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, Turcia, UE
Rusia a decis să amâne Congresul Dialogului Național Sirian după negocieri cu Turcia, a declarat duminică consilierul președintelui turc, Ibrahim Kalin, pentru postul de televiziune Haberturk. Potrivit lui, „Turcia a ridicat obiecții”, așadar „Kremlin a comunicat Ankarei să anunțe că întâlnirea se amână”.
„Contactele noastre cu Rusia continuă”, a declarat Kalin. „Președintele nostru (Recep Erdogan -n.r.) continuă de asemenea să discute subiectul. Rusia a amânat Congresul Dialogului Național Sirian, reprezentanții Partidului Uniunea Democratică a Kurzilor sirieni nu vor participa la ele”, a declarat consilier prezidențial turc. La începutul lunii noiembrie, Kalin a spus că Turcia consideră drept inacceptabilă invitație Uniunii Democratice de a participa la negocierile de la Sochi. Ankara vede acest partid ca pe o ramură a Partidului Muncitorilor din Kurdistan care continuă confuntarea armată cu Turcia și pe care Ankara o consideră o organizație teroristă.
Pe 31 octombrie, diplomația rusă a trimis invitații la 33 de organizații implicate în conflict pentru a participa la negocieri, multe dintre acestea fiind participante la rundele anterioare de negocieri de la Damasc, Riad, Cairo, Istanbul, Paris, Geneva și Madrid. Două organizații-cheie ale opoziției siriene au refuzat să participe la evenimentul de la Sochi: Coaliția Națională pentru Revoluția Siriană și Forțele Opoziției, precum și Înaltul Comitet pentru Negocieri (Grupul de la Riad), care participă la discuțiile de la Geneva sub tutela Națiunilor Unite.
de Razvan Iorga | iul. 12, 2017 | Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Orientul Mijlociu, Știri, Ucraina
Echipajul fregatei rusești Amiral Essen, ce face parte din Flota rusă la Marea Neagră, a reînceput să efectueze misiuni ca parte a flotei Armatei ruse din Marea Mediterană, a declarat purtătorul de cuvânt al Flotei ruse mediteraneene, Veaceslav Truhaciov. „În conformitate cu rotația planificată, nava Amiral Essen va înlocui vasul de același tip, Amiral Grigorevici, ce făcea parte din acest grup (din Mediterana -n.r.) încă din martie 2017”, a declarat oficialul rus, citat de Tass.
Fregata Amiral Essen s-a întors în portul de la Sevastopol pe data de 5 iulie, după ce a executat misiuni de luptă în Siria. Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, declarase anterior că navele Amiral Essen, Amiral Grigorovici și submarinul Krasnodar au distrus împreună depozite mari ale Statului Islamic, prin bombardarea acestora pe țărm sirian cu ajutorul rachetelor de croazieră. Nava Amiral Essen a fost transferată Flotei ruse de la Marea Neagră în iunie 2016.
de Razvan Iorga | apr. 7, 2017 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Info Militar, Orientul Mijlociu, Principal, Uncategorized @ro
Trupele americane au lansat, joi noapte, mai multe atacuri asupra bazei aeriene Shayrat din Siria, ca răspuns la atacul cu arme chimice pe care forțele regimului Bashar al-Assad l-a lansat împotriva rebelilor. Bilanțul atacului a crescut la șase morți și șapte răniți, a anunțat armata siriană. SUA au mai lansat lovituri aeriene asupra Siriei, încă din septembrie 2014, în timpul președintelui Barack Obama, dar ca parte a coaliției anti-ISIS și până acum țintiseră numai grupările teroriste, nu și forțele guvernamentale siriene.
[youtube]4AmDeWdQqpM[/youtube]Decizia lui Donald Trump de a ataca direct regimul sirian vine la mai bine de trei ani după ce Barack Obama a oprit în ultima clipă un raid similar, după ce Assad a folosit arme chimice împotriva propriilor cetăţeni. Atunci, preşedintele american a fost de acord cu un plan propus de Rusia, ceea ce a dat Moscovei iniţiativa în criza siriană.
Casus belli suficient
Atacul american vine după ce, joi, armata lui Assad a folosit arme chimice în atacul din Khan Sheikhoun, provincia Idlib. Confirmarea a venit din partea autorităţilor din Turcia după efectuarea autopsiei pentru trei dintre victimele masacrului din Siria. Persoanele care au fost transferate din Siria aveau convulsii, spumă la gură şi pupilele dilatate, simptome care, potrivit medicilor, apar în general la victimele unui atac chimic.La efectuarea autopsiilor a participat şi o delegaţie a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, care a recoltat probe, alături de medicii legişti din Turcia. Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO) a anunţat că în atacul de marţi au murit 86 de persoane, dintre care 30 sunt copii.
Aliați occidentali
[youtube]TFnoV2JkvB0[/youtube]Acțiunea SUA, a avut parte de susținerea mai multor aliați occidentali, dar și din alte părți are lumii. Marea Britanie și-a exprimat sprijinul pentru acțiunea militară lansată de președintele american în Siria. „Guvernul britanic sprijină pe deplin acțiunea SUA despre care noi credem că reprezintă un răspuns adecvat la atacul barbar cu substanțe chimice lansat de regimul sirian și care este destinat să descurajeze astfel de atacuri în viitor”, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului britanic. La rândul său, ministrul britanic al apărării Michael Fallon a declarat că loviturile aeriene americane din Siria au fost pregătite atent și că Londra nu consideră că ele vor da startul unei campanii militare diferite.
De asemenea, SUA au informat Franța înainte de a lansa lovituri aeriene asupra unor poziții militare siriene, a declarat vineri ministrul francez de externe Jean Marc Ayrault, citat de Reuters. La rândul său, Turcia evaluează în mod pozitiv raidurile aeriene americane din Siria și consideră că poziția SUA trebuie să fie susținută de comunitatea internațională în fața „barbariei” guvernului sirian, a declarat vineri vicepremierul turc Numan Kurtulmus.
Guvernul polonez și-a exprimat susținerea față de loviturile SUA asupra bazei aeriene siriene. Și Arabia Saudită a declarat vineri că „sprijină în totalitate” acțiunile militare ale SUA în Siria. Premierul nipon Shinzo Abe și-a exprimat vineri susținerea pentru atacurile aeriene ale SUA împotriva unei baze militare din Siria. Nu în ultimul rând, Coaliția Națională a opoziției siriene (SNC) a salutat la rândul său loviturile americane care au vizat o bază aeriană a regimului sirian
Rusia și Iran condamnă SUA braț la braț
[youtube]FaklRH9K9mU[/youtube]Replica Kremlinului nu a întârziat să apară. Preşedintele Vladimir Putin consideră atacurile americane împotriva Siriei drept o agresiune la adresa unui stat suveran şi o încălcare a normelor de drept internaţional, care se bazează pe pretexte inventate. De asemenea, și Teheranul a denunțat loviturile aeriene americane, a informat agenția de presă Isna, citând un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe iranian.
„Iranul condamnă cu fermitate astfel de lovituri unilaterale. Acest gen de măsuri îi vor întări pe teroriștii din Siria și vor complica situația din Siria și din regiune”, a declarat Bahram Qasemi. De asemenea, Indonezia, țara cu cea mai numeroasă populație musulmană, a condamnat cu fermitate folosirea armelor chimice în Siria. Potrivit agenției Reuters, prețul petrolului a crescut deja cu două procente, în urma acestui atac
Ce spun analiștii
Jurnalistul și analistul român Bogdan Chirieac a declarat că ordinul privind atacarea bazei militare siriene este primul act de politică internațională pe care îl face cu adevărat administrația Trump. ‘Atacul cu arme chimice al regimului Assad este intolerabil. Deci nu te poți juca în lumea de astăzi cu așa ceva. Și merită să spunem că și șantajul Coreii de Nord asupra lumii libere ar trebui să ia sfârșit exact în aceași idee. Iar dacă este cineva să pună capăt și acelui șantaj, Donald Trump este acela. Deci trebuie să arăți clar că nu poți șantaja lumea cu arme de distrugere în masă. Și nu poți folosi arme de distrugere în masă împotriva propriului popor, cum a făcut Assad cu armele chimice împotriva sirienilor. Nu odată. Și înțeleg că acum chiar nu mai putea să dea vina pe rebeli. Nu că aceștia ar fi personaje pozitive acolo. Nici pe departe. Dar nu poți folosi astfel de arme”, a declarat vineri pentru Agerpres, Bogdan Chirieac.
