de Isac Mihai | iun. 23, 2020 | Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE
Forțele navale ale statelor NATO, implicate în incidente
Noile incidente navale care au implicat nave militare franceze și turcești, constituie „una dintre cele mai frumoase demonstraţii” a faptului că NATO este „în moarte cerebrală”, a declarat președintele Emmanuel Macron, citat de cotidianul Ouest France și La Croix, preluate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Incidentul, care face obiectul unei anchete a NATO, este doar unul dintre o serie de evenimente care au opus Turcia unor state aliate din NATO, precum Franța ori Grecia, în teatrul de operațiuni din Libia.
Situație intolerabilă
„Vă trimit la declaraţiile mele de la sfârşitul anului trecut cu privire la moartea cerebrală a NATO”, a afirmat Macron la finalul unei întrevederi cu omologul său tunisian Kais Saied la Palatul Elysee. „Consider că este una dintre cele mai frumoase demonstraţii posibile”, a adăugat el, apreciind situaţia drept „intolerabilă”.
„Atâta vreme cât vom continua, membri ai NATO, europeni, părţi interesate în acest subiect, să fim slabi în demersurile noastre sau lipsiţi de claritate, vom lăsa puterile necooperante să-şi facă jocul”, a apreciat Macron. „Nu vreau ca în şase luni, un an, doi ani, să constatăm că Libia este în situaţia Siriei de astăzi”, a adăugat şeful statului francez.
Declarația făcută în marja conferinței de presă comune cu liderul Tunisiei, stat vecin Libiei și afectat direct de războiul din statul arab, a provocat îngrijorări la nivelul factorilor decizionali ai NATO, pe fondul agravării conflictului libian.
Rusia, Franța, Egiptul, Iordania și Emiratele Arabe Unite sprijină forțele loiale liderului militar Khalifa Haftar, în timp ce Turcia, care a și trimis trupe, drone și mercenari sirieni în Libia sprijină, alături de Qatar ori Italia, guvernul din Tripoli, recunoscut și de ONU.
Armata turcă, trimisă în Libia
Anchetă tardivă
Europenii au obţinut săptămâna trecută inițierea unei anchete de către NATO asupra „agresivităţii” Turciei. Ankara este acuzată că se opune controlului de către navele Alianţei Nord-Atlantice a vaselor suspectate că încalcă embargoul ONU asupra armelor în Libia.
Două incidente în cursul tentativelor de control asupra unui cargo suspect în Mediterana în 10 iunie se află la originea demersului. Incidentul cel mai serios s-a produs cu o navă franceză angajată într-o misiune a NATO de implementare a embargoului. Navele militare turceşti au folosit sistemele de armament și radar din dotare pentru a amenința nava franceză, potrivit declarațiilor oficialilor de la Paris.
Florence Parly, ministrul francez al apărării, a relatat incidentele la o reuniune a miniştrilor apărării din cadrul NATO săptămâna trecută. Opt ţări europene i-au susţinut cererea.
Secretarul general al NATO, norvegianul Jens Stoltenberg, a evocat un simplu „dezacord între aliaţi”, anunţând ulterior deschiderea unei anchete pentru „a clarifica tot ceea ce s-a petrecut”.
Liderul francez Emmanuel Macron, declarații dure la adresa NATO
Supărare à la Française
NATO se confruntă de fapt cu o criză provocată de foarte puternice disensiuni între membrii săi, inclusiv SUA, Franța, Germania, Italia, Regatul Unit, consideră mass-media franceză, citând surse guvernamentale politice și militare de la Paris. Aceste disensiuni vin pe fondul nemulțumirii Franței privind intensificarea implicării tot mai acerbe a Turciei în state pe care Parisul le consideră în zona sa de influență. Decizia Ankarei de a susține atât de direct, militar și politic, o tabără implicată în conflictul libian a luat prin surprindere Franța, nemulțumită de acțiunile Turciei.
La sfârşitul anului 2019, Emmanuel Macron a declarat că NATO se află în „moarte cerebrală” după ofensiva lansată de preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan în nord-estul Siriei, fără nicio consultare cu aliaţii europeni din NATO, dar cu asentimentul preşedintelui american Donald Trump, care dorește începerea procesului de rezolvare a conflictului sirian până la alegerile prezidențiale americane din noiembrie 2020.
„Când mă uit la Turcia, văd că luptă în prezent împotriva celor care au luptat alături de noi. Şi uneori lucrează cu intermediari ai SI”, a declarat atunci Macron presei cu puţin timp înainte de începerea summitului NATO de la Londra, precedat de schimburi dure de replici între liderul francez şi cel turc, Recep Tayyip Erdogan
Îngrijorarea Franței este împărtășită și de alte state membre NATO, precum Grecia, care are un diferend teritorial latent cu Turcia în zona Mării Egee. Statele NATO cu interese majore în Africa, precum fostele puteri coloniale Franța, Marea Britanie ori Italia privesc cu îngrijorare evoluția rapidă a implicării turcești în Libia, considerată un test pentru capacitatea turcă de proiectare a puterii militare în statele musulmane de pe continentul african. Recentele acorduri cu caracter militar dintre Turcia și state precum Sudan, Eritreea și Somalia au arătat interesul crescut al Ankarei pentru zonă, o nouă formă de exprimare a politicii externe neo-otomane a regimului Erdogan. Din punct de vedere istoric, Imperiul Otoman a avut o prezență politică, economică și militară consistentă timp de câteva sute de ani în regiune, pe fondul confruntărilor cu puterile europene Spania și Portugalia pentru controlul rutelor comerciale.
O extindere a conflictului din Libia ar atrage după sine și o confruntare militară între regimurile de la Ankara și Cairo, liderul egiptean Abdel Fattah Al-Sisi amenințând deja cu o intervenție militară directă. Cairo a trimis deja trupe suplimentare, însoțite de tancuri și sisteme de artilerie grea la granița cu Libia. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | mai 5, 2020 | Intelligence, Orientul Mijlociu, Știri, UE
Germania interzice Hezbollah
Liderul organizației Hezbollah, Hassan Nasrallah, a negat luni orice activitate a partidului său în Germania, la câteva zile după decizia Berlinului de a interzice mişcarea pro-iraniană pe teritoriul german, relatează agenția DPA, preluată de KARADENIZ PRESS. „Atunci când spunem că nu suntem activi în Germania, suntem sinceri în proporţie de 100%”, a dat asigurări liderul Hezbollah.
El a adăugat că Germania nu a oferit nicio evidenţă conform căreia Hezbollah ar desfăşura activităţi teroriste, ceea ce confirmă faptul că decizia Berlinului este „o decizie politică” ce reflectă „o supunere în faţa voinţei americane şi este menită să satisfacă Israelul”.
Măsură așteptată
Cu toate acestea, Nasrallah a declarat că se aştepta la decizia Germaniei şi că este de aşteptat, de asemenea, ca şi alte ţări europene să ia o decizie asemănătoare. „Aceasta este parte din războiul SUA şi Israelului împotriva mişcărilor de rezistenţă din regiune”, a continuat Nasrallah.
De asemenea, el a condamnat raidurile întreprinse de poliţia germană asupra unor moschei şi organizaţii asociate grupării în Germania. „Toate atacurile brutale asupra unor moschei şi organizaţii umanitare sunt de condamnat”, a afirmat liderul Hezbollah.
Denunț iranian
Berlinul încearcă să se achite de „datoria sa istorică” faţă de evrei, a denunţat luni Republica Islamică Iran, după ce a condamnat recenta interzicere a tuturor activităţilor mişcării şiite libaneze Hezbollah în Germania, potrivit mass-media germane. „Avem sentimentul că germanii par să aibă o datorie istorică faţă de sionişti, că ei se achită de aceasta şi că, într-un anume fel, nu-şi dau seama că lumea întreagă şi musulmanii ar putea reacţiona”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Abbas Mousavi, în cursul unei conferinţe de presă la Teheran.
Această interdicţie este destinată doar să îndeplinească obiectivele „maşinii de propagandă a regimurilor sionist şi american”, reacţionase a doua zi MAE iranian.
Hezbollah este „un partid puternic şi legitim reprezentat în cadrul guvernului şi al parlamentului libanez”, a declarat luni Mousavi, potrivit căruia decizia germană „nu va crea decât probleme”.
Hezbollah, parte a războiului dintre SUA și Iran
Propagandă antisemită
Într-un articol de format editorial care neagă realitatea politicii de exterminare a evreilor de către Germania nazistă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Hossein Shariatmadari, redactor-şef al cotidianului ultraconservator iranian Kayhan, consideră că vede crescând „un val de insatisfacţie în cadrul poporului german”, căci – scrie el – „regimul terorist israelian care ucide copii controlează destinul ţării lor”.
Potrivit lui Shariatmadari, decizia germană împotriva Hezbollah a fost „dictată de Israel” şi „părţi întregi ale economiei germane sunt în mâinile evreilor”, la fel ca şi parlamentul de la Berlin, unde există, potrivit lui, „peste 100 de deputaţi evrei care nici măcar nu sunt germani”.
„Numeroşi germani înţeleg în prezent că Shoah nu este decât o mistificare, o mare minciună fabricată”, scrie Shariatmadari, numit în funcţia sa de ghidul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, care îi împărtășește opiniile radicale.
Shoah (Holocaust) este numele evreiesc pentru masacrarea a şase milioane de evrei din Europa în timpul celui de-al Doilea Război Mondial în numele politicii rasiale şi antisemite a Germaniei hitleriste.
Decizie germană
Berlinul a interzis organizaţia pro-iraniană Hezbollah pe teritoriul său şi a desemnat-o drept organizaţie teroristă, a anunţat anterior Ministerul de Interne german. Măsura, de lung așteptată de guvernul de la Ierusalim, vine pe fondul intensificării activității organizației pe teritoriul german, unde locuiesc câteva milioane de etnici arabi.
“Ministrul de interne Horst Seehofer “a interzis astăzi activitatea organizaţiei teroriste şiite Hezbollah în Germania”, a notat într-un tweet un purtător de cuvânt al ministrului, Steve Alter.
Anterior acestei măsuri, Germania făcea distincţie între braţul politic al Hezbollah şi unităţile sale armate, care au luptat de partea preşedintelui Bashar al-Assad în Siria.
Finanțare și recrutare
Oficiali în domeniul securităţii de la Berlin estimează că până la 1.050 de persoane din Germania sunt membri ai aripii extremiste a Hezbollah. Conform rapoartelor anuale ale Oficiului Federal pentru Protecția Constituției, principalul serviciu intern de informații german, teritoriul german este folosit pentru obținerea de resurse financiare și recrutarea de noi adepți pentru Hezbollah și organizațiile afiliate.
Principalul rezervor de recrutare este reprezentat de numeroasa comunitate musulmană din Germania, cu preponderență arabi, dar și alte comunități etnice orientale.
Sursele citate au mai semnalat intesificarea eforturilor Hezbollah de stabilire a unor noi puncte de sprijin, sub forma unor fundații ori ong-uri cu caracter umanitar ori religios. Teritoriul german este folosit de Hezbollah și pentru coordonarea activității din diferite state occidentale.
Până acum doar activităţile ramurii militare a Hezbolalh erau interzise, însă nu şi cele ale ramurii politice, care organizează cu regularitate manifestaţii sau acţiuni anti-israeliene. Organizațiile care reprezintă evreii din Germania au acuzat periodic Hezbollah de intensificarea atacurilor antisemite din statul european.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu, mulțumit de sprijinul administrației Trump
Acțiuni în forță
Poliţia a întreprins în aceste zile mai multe raiduri pe teritoriul Germaniei pentru a aresta presupuşi membri ai conducerii filialei grupării din Germania. Serviciile de securitate germane au mai declanșat și procedurile judiciare pentru ridicarea cetățeniei germane a unor membrii Hezbollah.
Potrivit publicaţiilor germane Spiegel şi Bild, poliţia germană a vizat mai multe moschei și centre culturale islamice, la Berlin, Bremen şi Munster, precum şi un “centru pentru emigranţii libanezi” din Dortmund.
Înfiinţată în 1982 în timpul războiului civil libanez, mişcarea Hezbollah luptă împotriva statului israelian şi este un actor politic major în Liban și Orientul Mijlociu. Hezbollah, care deţine o poziţie puternică pe scena politică de la Beirut şi vârf de lance al rezistenţei împotriva ocupaţiei israeliene în Liban (1978-2000), a fost înfiinţat cu sprijinul Iranului în 1982 în timpul războiului civil din Liban.
Îndemn pentru UE
Interdicţia completă a activităţilor Hezbollah şi clasarea ei drept organizaţie teroristă era cerută cu insistenţă de SUA şi Israel de câteva decenii, mai ales după incursiunea israeliană din Liban din anii 2000 și declanșarea războiului civil din Siria, unde Hezbollah are un rol extrem de important în susținerea militară a regimului Assad.
Ambasadorul SUA în Germania, Richard Grenell, a declarat că ţara sa salută decizia guvernului german de a interzice mişcarea islamistă Hezbollah şi a îndemnat alte ţări din Uniunea Europeană (UE) să urmeze exemplul Berlinului, informează dpa. Interdicţia impusă de Germania asupra tuturor activităţilor Hezbollah “reflectă hotărârea Occidentului de a înfrunta ameninţarea globală pe care o constituie” această organizaţie, a subliniat Richard Grenell, numit anterior de președintele Trump în postul sensibil de director interimar pentru informaţiile naţionale (DNI) al SUA.
Această funcție are o importanță deosebită în creionarea politicii externe americane, iar Grenell este considerat un susținător loial al președintelui SUA Donald Trump și al politicii promovate de administrația acestuia în Orientul Mijlociu.
Potrivit ambasadorului american, acestei grupări “nu i se poate permite să folosească Europa drept refugiu pentru a susţine terorismul în Siria şi peste tot în Orientul Mijlociu”. Grenell a îndemnat alte state membre ale UE să ia decizii similare şi a spus că SUA vor să conlucreze cu partenerii din Europa “pentru a-i refuza (Hezbollah) orice spaţiu de manevră” pe continent.
Presiunile administrației Trump au convins Germania
Etapă importantă
Israelul a salutat la rândul său decizia Germaniei de a interzice orice activitate a Hezbollahului libanez pe teritoriul german. Potrivit şefului diplomaţiei israeliene Israel Katz, această interdicţie constituie “o etapă importantă în lupta globală împotriva terorismului”. “Aceasta este o decizie foarte importantă, o etapă importantă şi semnificativă în lupta globală împotriva terorismului”, a spus Katz, exprimându-şi “profunda gratitudine”.
Autoritățile din Israel și SU, principalul său partener strategic, consideră mişcarea armată Hezbollah drept organizaţie teroristă. Cele două state întreprind demersuri permanente pe lângă alte state pentru a obține interzicerea activității organizației și arestarea membrilor săi, considerați luptători pentru libertate de către marea majoritate a populației arabe. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | apr. 29, 2020 | Federatia Rusa, Info Militar, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Armata turcă, gata să trimită noi forțe în Siria
Ministerul turc al Apărării a acuzat miliţia kurdă YPG pentru atacul cu bombă produs marţi în centrul oraşului Afrin din nordul Siriei, soldat potrivit ultimului bilanţ cu moartea a cel puţin 40 de civili, între care 11 copii, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Explozia a avut loc într-o zonă aglomerată a oraşului, a precizat ministerul pe Twitter, difuzând şi o înregistrare în care se vede un fum negru ridicându-se în aer şi se aud sirene de ambulanţe şi poliţie.
Buturuga kurdă
Ankara consideră YPG o grupare teroristă asociată cu militanţii kurzi de pe teritoriul său şi a desfăşurat mai multe operaţiuni militare de anvergură în nordul Siriei pentru a o împinge cât mai departe de graniţă. În martie 2018, armata turcă şi insurgenții sirieni pe care îi are aliaţi au recuperat controlul asupra oraşului Afrin din mâinile YPG.
Explozia de ieri a fost una din cele mai sângeroase produse într-o regiune aflată sub controlul forţelor susţinute de Turcia. Ankara acuză frecvent YPG (Unităţile de protecţie a poporului) pentru astfel de atacuri, în timp ce gruparea susţine că nu atacă civili ci doar ținte militare legitime.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan, sigur de o victorie militară în Siria
Ofensivă iminentă
Surse militare de la Ankara, citate de mass-media turcă, au anunțat că forțele militare turce vor iniția o nouă ofensivă în Siria pentru a îndepărta pericoul terorist (n.r.-termen folosit de autoritățile turce pentru mișcările politico-militare kurde) de la granița turcă.
Mass-media locală a semnalat deja concentrarea grupărilor paramilitare pro-turce în diferite segmente ale zonei controlate de facto de Turcia în nordul Siriei. Această reorganizare este considerat un preludiu înaintea declanșării ofensivei, pe fondul actualei pandemii care a afectat grav economia Turciei și a regiunii. Printre zonele de concentrare se numără și importantul complex militar de lângă orașul Taftanaz (regiunea Idlib), construit de partea turcă pentru forțele locale subordonate, precum Armata Unită Turkmenă din Siria (n.r.- Birleşik Türkmen Ordusu), în perimetrul unei foste baze aeriene militare siriene.
Analiști militari consideră că Turcia va încerca să unească teritorial o parte importantă a zonelor controlate deja în mod direct ori prin proxy cu scopul consolidării într-o uniune politică a diferitelor mici formațiuni parastatale deja formate cu sprijinul armatei și serviciilor de informații turce.
Condamnare americană
Atacul a fost condamnat şi de Departamentul de Stat al SUA, a cărui purtătoare de cuvânt Morgan Ortagus a subliniat că explozia „a luat viaţa a zeci de oameni veniţi la cumpărături în piaţa centrală pentru a se pregăti de ieşirea din Ramadan”.
Purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat a notat că „rapoartele iniţiale indică faptul că multe victime au fost civili, inclusiv copii” şi a reiterat apelul Washingtonului la o încetare a focului în Siria. „Astfel de laşităţi sunt inacceptabile din partea oricăruia dintre actorii implicaţi în conflict”, a insistat ea. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | nov. 12, 2019 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Erdogan, supărat pe SUA
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a afirmat că SUA nu şi-au îndeplinit pe deplin angajamentele asupra retragerii forţelor kurde în Siria, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Președintele turc a făcut aceste declarații fulminante înainte de a lua avionul spre Washington, unde va avea o întrevedere cu preşedintele american Donald Trump. „Îi voi spune, cu documente în sprijin, că acordul pe care l-am încheiat (asupra Siriei) nu a fost pe deplin respectat”, a spus Erdogan în timpul unei conferinţe de presă pe aeroportul din Ankara, preluată copios de mass-media turcă apropiată regimului.
Acord important
Un acord mijlocit în data de 17 octombrie de vicepreşedintele american Mike Pence în timpul vizitei sale la Ankara a deschis calea spre oprirea ofensivei turce lansate la 9 octombrie în nord-estul Siriei pentru a alunga miliţia kurdă Unităţile de Apărare a Poporului (YPG), aliată a Washingtonului în lupta împotriva ISIS. Acest acord prevede retragerea YPG de la frontiera turcă şi înfiinţarea unei zone de securitate de 32 de kilometri lăţime de-a lungul frontierei cu Turcia pe teritoriul sirian.
Turcia şi-a lansat operaţiunea după ce Trump a anunţat retragerea trupelor americane desfăşurate în această zonă, ceea ce a fost interpretat drept undă verde dată Ankarei. Acest anunţ a intervenit în urma unei convorbiri telefonice între Donald Trump şi Recep Tayyip Erdogan.
Critici dure
Puternic criticat, inclusiv în propria tabără, Trump a înăsprit ulterior tonul şi a autorizat sancţiuni împotriva Turciei, care au fost ridicate după ce Ankara şi-a suspendat ofensiva în Siria.
Conform unui acord separat încheiat la 22 octombrie între Erdogan şi omologul său rus Vladimir Putin, Moscova s-a angajat să alunge YPG din alte sectoare din nord-estul Siriei, în coordonare cu armata siriană, şi să înfiinţeze patrule comune cu armata turcă pe teritoriul sirian.
„Din nefericire, până acum nu este posibil să se spună că grupările teroriste s-au retras din regiune. Nici Rusia, nici SUA nu au fost în măsură să facă să plece grupările teroriste conform calendarului convenit”, a mai afirmat Erdogan. (N.G.)
de Isac Mihai | apr. 2, 2019 | Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri
Liderul rus Vladimir Putin, îngerul politic pentru Benjamin Netanyahu
Preşedintele rus Vladimir Putin şi premierul israelian Benjamin Netanyahu vor avea o întâlnire joi la Moscova, a anunţat marţi serviciul de presă al Kremlinului, citat de mass-media rusă, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Cei doi lideri vor purta „negocieri rapide” cu prilejul unei scurte vizite a premierului israelian în capitala rusă, a precizat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, citat de mass media locale.
Agendă necunoscută
Kremlinul nu a dezvăluit care va fi agenda întâlnirii de joi. Premierul Benjamin Netanyahu şi-a exprimat în trecut preocuparea că aliatul Rusiei, Iran, reprezintă o ameninţare pentru securitatea israeliană şi urmăreşte stabilirea unei prezenţe militare în Siria.
Întâlnirea celor doi lideri are loc cu mai puţin de o săptămână înainte de alegerile legislative de marţea viitoare din Israel, în urma cărora Netanyahu speră să-şi înnoiască mandatul în fruntea executivului. El a mai avut în ultimele zile o serie de întrevederi cu lideri ai lumii.
Miză electorală
În ce o priveşte, Rusia a reuşit să menţină relaţii apropiate cu statul evreu, în pofida faptului că în războiul civil din Siria s-a aliat cu Iranul şi cu guvernul sirian. Relaţiile dintre Rusia şi Israel au cunoscut însă tensiuni în septembrie anul trecut, după doborârea unui avion de recunoaştere rus în largul coastei siriene. Rusia a acuzat că avioane israeliene au efectuat manevre în spatele avionului rus, pentru a se feri de apărarea aeriană a Siriei. Toate cele 18 persoane aflate la bordul avionului rus şi-au pierdut viaţa.
O miză politică internă vitală pentru premierul israelian este reprezentată de importantul număr de electori alegători israelieni originari din spațiul CSI, și care mențin legături puternice cu Federația Rusă. Conform unor sondaje, Putin se bucură de o popularitate crescută în rândul acestora, capital electoral pe care Netanyahu dorește să îl folosească în războiul politic total de pe scena internă israeliană. (M.B.)
