de Razvan Iorga | oct. 19, 2017 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Razboi energetic, Știri
Compania britanică BP dorește să participe la mai multe proiecte ale Rosneft, a declarat directorul executiv al companiei ruse, Igor Sechin, în cadrul forumului Eurasian X de joi de la Moscova. „Cel mai puternic acționar al nostru, BP, a fost deja inclus în mai multe proiecte ale Rosneft: Taas-Yuriak (Rusia), Ermak și altele. Compania ia în considerare posibilitatea intrării într-un anumit număr de proiecte. Participăm de asemenea în proiectul Zohr din Egipt și afacerea de procesare cu Germania”, a spus Sechin, citat de Tass.
La rândul său, directorul executiv al BP, Robert Dudley, a declarat mai devreme că BP nu are nicio intenție să-și mărească să să-și reducă participația în cadrul Rosneft. „Suntem mulțumiți cu nivelul de acțiuni pe care îl deținem. Nu vrem să-l reducem sau să-l mărim. Este un nivel bun și confortabil”, a declarat Dudley.
de Razvan Iorga | sept. 21, 2017 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri
Gigantul rus Gazprom intenționează să poarte discuții pe așa-numita „rută vestică” a aprovizionării cu gaze în viitorul apropiat cu China, a declarat vicepremierul rus Arkadi Dvorkovici în cadrul discuțiilor din comisiile interguvernamentale sino-ruse privind cooperarea în domeniul energiei și a combustibililor. „Problema (rutei vestice -n.r.) nu au fost discutate în detaliu (la întâlnire -n.r.). A fost menționat, pe de op arte, interesul în ceea ce privește construcția infrastructurii rămase de terminat, pe de altă parte, abordările legate de implementarea proiectului sunt diferite. S-a decis ca discuțiile să continue într-un format mai puțin oficial pentru astăzi, cu toate că principalele discuții sunt așteptate în cadrul vizitei directorului Gazprom Alexei Miller”, a declarat acesta.
În prezent, Gazprom construiește gazoductului „Puterea Siberiei”, care va pompa gaz din giganticul depozit de petrol și gaz condensat de la Chayanda în regiunea Iakutia și din depositul de gaze condensate de la Kovikta în regiunea Irkuțk din estul Siberiei pentru livrări de gaz pentru piața internă (via Habarovsk și Vladivostok) și mai departe pentru exporturi în China. Secțiunea gazoductului destinată Chinei va fi construită lângă Blagovelchensk. „Ruta estică” a gazoductului trebuie să livreze 38 de miliarde de metri cubi anual de gaz natural către China pentru următorii 30 de ani.
În 2017, Gazprom a investit în gazoductul „Puterea Siberiei” nu mai puțin de 2,7 miliarde de dolari, deși costurile inițiale au fost aproximate unde la 1,3 miliarde de dolari.
Parteneriatul dintre China și Rusia pentru construirea și operarea gazoductului în zonele de frontieră a fost cuprins în cadrul unui acord interguvernamental ce datează din 13 octombrie 2014. În 2015, Gazprom și compania chineză CNPC au semnat un acord pe baza condițiilor de bază a livrărilor de gaze din vestul Siberiei către China via „ruta vestică” (conducta „Puterea Siberiei -2). Inițial, livrările au fost concepute pentru 30 de miliarde de metri cubi pe an. De asemenea, în 2015, cele două companii au semnat un memorandum privind livrările de gaz rusesc dinspre Extremul Orient rus către China. Pe 25 iunie 2016, Gazprom și CNPC au mai semnat un memorandum privind depozitarea de gaze și energie electrică în China.
de Vitalie Goncearov | mai 3, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Steagul Chinei flutura deasupra Siberiei
Desfăsurate la Moscova, lucrările forumului ruso-chinez s-au concretizat prin semnarea a 27 de acorduri încheiate între diferite companii din cele două tări, în valoare totală de peste 15 miliarde de dolari, relateaza mass-media rusa. Conform cotidianului economic „Vedomosti”, cele mai importante dintre aceste contracte vizează investitii care vor fi derulate în Siberia si în Orientul Îndepărtat. În vederea dezvoltării tuturor acestor investitii, Rusia si China vor crea, până la sfârsitul lunii iunie 2012, un fond comun de investitii în valoare de patru miliarde de dolari. Părtile implicate în proiect, este vorba despre „Fondul de investitii directe al Rusiei” si „China Investment Corporation” (CIC) vor contribui cu un miliard de dolari fiecare, restul urmând să vina de la alti investitori. Referitor la aceste contracte, Kirill Dmitriev, directorul general al Fondului rusesc a declarat ca „fondurile chinezesti dispun de un important volum de resurse relativ ieftine, precum si de o proprie si unică expertiză. În Rusia creste numărul proiectelor angajate în Siberia si în Orientul Mijlociu, ceea ce stimuleaza atentia chinezilor. Ei caută parteneri de încredere: proiectele trebuie sa fie valoroase si să aibă sustinerea statului”.
Alianta oligarhilor
Unul dintre acorduri poartă semnăturile directorului general al grupurilor „UC Rusal” si „Bazovyi Element” (Bazel), proprietarul En+, Oleg Deripaska si a presedintelui „Norinco”, Zhaogang. În trei ani, cei doi parteneri intentionează să atingă o cifră de afaceri de peste un miliard de dolari. In 2009, „Norinco” a fost de acord să preia de la „UC Rusal” 1,68 milioane tone de metal pe an până în 2016.
„Norinco” este cel mai important client al UC Rusal în Asia, unde compania vrea să furnizeze două milioane de tone pe an, iar China este cea mai mare piată de aluminiu, cu 45% din consumul mondial în 2011. Tot anul trecut, „UC Rusal” a cumpărat 33% din actiunile „Shenzhen North Investments” – sucursala comercială a „Norinco”. Noua structură, care a primit numele de North United Aluminium, a început să functioneze la sfarsitul lunii aprilie 2012.
Siberia, pamant chinezesc
Anterior, autoritatile de la Beijing au anuntat ca vor arenda, in anii urmatori, aproximativ 500 de mii de hectare de pamant din regiunea de frontiera a Federatiei Ruse, pentru satisfacerea necesitatilor agricole ale populatiei chineze. Acestea se adauga la cele 426,6 mii de ha pe care administraţia provinciei Heilongjiang, situata in regiunea de nord-est a Chinei, le-a luat deja în arendă de-a lungul frontierei cu Regiunea Autonomă Evreiască şi Ţinutul Habarovsk din Federatia Rusa. Totodata, si administraţia oraşului chinez Mudanjiang, are în arendă 146,6 mii ha de pământ arabil, în Federatia Rusa. „Posesiunile” acestui oraş în Rusia au crescut, în comparaţie cu anul trecut, cu aproximativ 42 %. Administraţia Mudanjiang mai este şi operatorul a 16 întreprinderi de prelucrare a cerealelor, din extremul orient al Rusiei. Conform surselor citate anterior, pe pământul arendat de autoritatile chineze se vor cultiva cartofi – în conformitate cu politica federală chineză, de popularizare a cartofului, care spre deosebire de orez, cultura principală în agricultura chineză, are mai puţină nevoie de apă. Conform estimărilor guvernului chinez, până în 2030, populaţia ţării va ajunge la 1,5 miliarde, ceea ce va necesita 100 milioane de toane de alimente în plus anual.
Precedent coreean
Reamintim ca la inceputul lunii iunie 2011, guvernul chinez a anunţat că va ajuta Coreea de Nord să transforme doua insule în „zone economice bazate pe întreprinderi şi orientate către piaţă de larg consum”. Acest program este primul de acest fel realizat între guvernele celor două ţări comuniste, relateaza mass-media regionala, preluata de presa de la Bucuresti.
Cele 1.200 de hectare sunt închiriate de către guvernul chinez, împreună cu un port, pentru următorii 50 de ani. La ceremonie au participat ministrul chinez al Comerţului, Chen Deming, şi directorul administrativ al Partidului Muncitoresc din Coreea, Chang Sung-taek. “Cele două zone vor reprezenta o platformă pentru promovarea economică şi cooperarea comercială cu restul lumii”, au declarat cei doi oficiali. Suspiciunile că cele două ţări ar putea discuta legături economice planează de mai mulţi ani, de când dictatorul nord-coreean Kim Jong-il a vizitat China în urmă cu trei ani. În plus, China îşi susţinea deja ţara vecină trimiţând ajutoare, semnal de Internet şi alte schimburi, in conditiile in care aceasta tara a intrat sub sanctiuni internationale ca urmare a bombardamentelor lansate asupra Coreei de Sud la sfarsitul anului trecut.
În afara celor două insule, Hwanggumpyong şi Wihwa, China va avea acces şi la portul Rason, acesta fiind adevăratul motiv care stă la baza înţelegerii dintre cele două state. Prin acest port, China va avea din nou legătură maritimă cu sudul ţării, legătură pierdută când a cedat fâşia de coastă Rusie în 1860 (actuala regiune rusa Vladivostok). Chinezii intenţionează să construiască o fabrică de ciment şi să modernizeze infrastructura rutiera si portuara a zonei, trezind speculatii privind posibila desfasurare de forte navale si terestre chineze in regiune.
de Vitalie Goncearov | sept. 4, 2011 | Asia Centrală, Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Dictatorul nord-coreean Kim Jong-Il viseaza la Siberia
O delegaţie din Coreea de Nord, ţară care se confruntă cu o gravă penurie de produse alimentare, a purtat discuţii, zilele acestea, cu autorităţile din regiunea Amur (Orientul Îndepărtat al Rusiei) pentru a închiria terenuri pe care să cultive legume şi cereale, a anunţat un oficial regional citat de mass-media regionala. Autorităţile comuniste de la Phenian intenţionează să închirieze câteva sute de mii de hectare de teren în regiunea Amur şi plănuiesc un proiect agricol fără precedent: vor să înfiinţeze o fermă unde să cultive soia, cartofi, porumb, legume şi alte culturi.
Contractul iniţial de închiriere urmează să se ridice la 1,7 dolari pe hectar, pe an. Ruşii sunt dispuşi să le pună la dispoziţie nord-coreenilor şi maşini şi echipamente agricole, dar pun o condiţie, societatea nou-înfiinţată să fie înregistrată în regiunea Amur, pentru a plăti taxe la bugetului regiunii.
Potrivit presei de la Phenian, problemele alimentare cronice cu care se confruntă ţara au fost agravate de ploile abundente din iunie şi iulie, când o furtună tropicală a inundat 60.000 de hectare de terenuri agricole. Liderul nord-coreean Kim Jong-Il a vizitat Rusia luna trecută, iar Moscova i-a promis un ajutor de 50.000 de tone de cereale.
Gazoduct strategic
Preşedintele rus Dmitri Medvedev a încheiat, la sfarsitul lunii august 2011, un acord cu liderul de la Phenian Kim Jong-Il, pentru construcţia unei conducte de export al gazului către Coreea de Sud pe teritoriul ţării comuniste. Coreea de Nord a purtat negocieri cu compania rusă Gazprom, pentru construcţia unei conducte pe teritoriul său, către Coreea de Sud. Potrivit presei de la Seul, acordul ar putea aduce 100 de milioane de dolari anual Phenianului.
Kim, insotit de o importanta delegatie, s-a întâlnit cu Medvedev la un hotel din oraşul Sosnovi Bor. Pe agendă s-au aflat programul nuclear al Phenianului, energia şi un posibil ajutor alimentar pentru ţara asiatică. Părţile au discutat şi despre o datorie de 11 miliarde de dolari pe care Coreea de Nord o are faţă de fosta Uniune Sovietică, a declarat viceministrul rus de finanţe Serghei Storceak. „În primul rând, trebuie să recunoască Rusia ca succesor al Uniunii Sovietice”, a explicat Storceak.
A doua etapă a discuţiilor ar urma să se concentreze pe mijloacele de plată. Intinerariul deplasării lui Kim a fost ţinut secret, dictatorul deplasandu-se la bordul trenului său blindat. În primele sale zile în Rusia, liderul nord-coreean a vizitat un baraj de la nord de Vladivostok, a înotat în lacul Baikal şi a vizitat o fabrică de avioane din perioada sovietică.
Colonizare cu repetitie
Reamintim ca la inceputul lunii iunie 2011, guvernul chinez a anunţat că va ajuta Coreea de Nord să transforme doua insule în „zone economice bazate pe întreprinderi si orientate către piaţă de larg consum”. Acest program este primul de acest fel realizat între guvernele celor două ţări comuniste, relateaza mass-media regionala, preluata de presa de la Bucuresti. Cele 1.200 de hectare sunt închiriate de către guvernul chinez, împreună cu un port, pentru următorii 50 de ani. La ceremonie au participat ministrul chinez al Comerţului, Chen Deming, si directorul administrativ al Partidului Muncitoresc din Coreea, Chang Sung-taek. “Cele două zone vor reprezenta o platformă pentru promovarea economică si cooperarea comercială cu restul lumii”, au declarat cei doi oficiali. Suspiciunile că cele două ţări ar putea discuta legături economice planează de mai mulţi ani, de cand dictatorul nord-coreean Kim Jong-il a vizitat China în urmă cu trei ani. În plus, China îsi susţinea deja ţara vecină trimiţand ajutoare, semnal de Internet si alte schimburi, in conditiile in care aceasta tara a intrat sub sanctiuni internationale ca urmare a bombardamentelor lansate asupra Coreei de Sud la sfarsitul anului trecut.
În afara celor două insule, Hwanggumpyong si Wihwa, China va avea acces si la portul Rason, acesta fiind adevăratul motiv care stă la baza înţelegerii dintre cele două state. Prin acest port, China va avea din nou legătură maritimă cu sudul ţării, legătură pierdută cand a cedat fasia de coastă Rusie în 1860 (actuala regiune rusa Vladivostok). Chinezii intenţionează să construiască o fabrică de ciment si să modernizeze infrastructura rutiera si portuara a zonei, trezind speculatii privind posibila desfasurare de forte navale si terestre chineze in regiune.
Siberia, pamant chinezesc
Autoritatile de la Beijing au anuntat anterior ca vor arenda, in anul 2012, aproximativ 500 de mii de hectare de pamant din regiunea de frontiera a Federatiei Ruse, pentru satisfacerea necesitatilor agricole ale populatiei chineze. Acestea se adauga la cele 426,6 mii de ha pe care administraţia provinciei Heilongjiang, situata in regiunea de nord-est a Chinei, le-a luat deja în arendă de-a lungul frontierei cu Regiunea Autonomă Evreiască si Ţinutul Habarovsk din Federatia Rusa. Totodata, si administraţia orasului chinez Mudanjiang, are în arendă 146,6 mii ha de pămant arabil, în Federatia Rusa. „Posesiunile” acestui oras în Rusia au crescut, în comparaţie cu anul trecut, cu aproximativ 42 %. Administraţia Mudanjiang mai este si operatorul a 16 întreprinderi de prelucrare a cerealelor, din extremul orient al Rusiei. Conform surselor citate anterior, pe pămantul arendat de autoritatile chineze se vor cultiva cartofi – în conformitate cu politica federală chineză, de popularizare a cartofului, care spre deosebire de orez, cultura principală în agricultura chineză, are mai puţină nevoie de apă. Conform estimărilor guvernului chinez, pană în 2030, populaţia ţării va ajunge la 1,5 miliarde, ceea ce va necesita 100 milioane de toane de alimente în plus anual.
China colonizeaza economic Islanda
Un magnat chinez doreste sa cumpere o suprafata mare de teren in Islanda pentru un proiect turistic in valoare de 100 de milioane de dolari, dar criticii sustin ca tranzactia ar oferi Beijingului o zona strategica la Oceanul Atlantic, informeaza mass-media regionala, preluată de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Huang Nubo, un magnat in domeniul imobiliar si fost oficial guvernamental, doreste sa cumpere 300 de metri patrati de teren in nord-estul Islandei, unde ar intentiona sa construiasca o statiune ecoturistica si un teren de golf. Tranzactia imobiliara a fost acceptata deja de proprieterii terenurilor, dar trebuie sa primeasca aprobarea Guvernului islandez.
Insa opozantii sunt sceptici in legatura cu achizitionarea unui teren atat de mare, echivalentul a 0,3 la suta din suprafata Islandei. Scepticii avertizeaza ca un astfel de proiect ar putea fi un paravan pentru interesele geopolitiuce ale Chinei intr-o tara din Atlantic care este membra NATO.
Avand o populatie de 320.000 de locuitori, Islanda este o locatie strategica intre Europa si America de Nord si ar putea prezenta interes pentru transportatorii maritimi asiatici, favorizati de topirea calotei polare.
de Anatol Terzi | iun. 12, 2011 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
În acest an se împlinesc 70 de ani de la primul val al deportărilor în masă din Republica Moldova. În anii 1941 şi 1949 au fost deportate 14760 familii (57698 persoane). 12360 de persoane au fost deportate din Basarabia în noaptea de 12-13 iunie 1941. Potrivit statisticilor oficiale, numărul total al represaţilor perioadei staliniste este de 22648 de basarabeni. Victimele deportărilor susţin, însă, că cifrele sunt mai mari. Ei motivează prin faptul că statisticile s-au făcut reieşind dintr-o componenta de 3 persoane a unei familii deportate. Oficialii de la Chişinău vor depune flori la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. La eveniment vor participa preşedintele interimar, Marian Lupu, şi prim-ministrul Vlad Filat, transmite Jurnal.md. Potrivit datelor de arhivă, din Basarabia şi nordul Bucovinei au fost ridicate de la casele lor 29839 de persoane, dintre care 5479 au fost arestate („membri ai organizaţiilor contrarevoluţionare şi alte elemente antisovietice”) şi 24360 au fost deportate. Din acest total, doar din RSS Moldovenească au fost ridicate 18392 de persoane – 4507 „capi de familie” arestaţi (4342 din considerente politice şi 165 cu dosare penale) şi 13885 de persoane deportate. În gările de unde au fost transportaţi, cei arestaţi au fost separaţi de familii şi încărcaţi în eşaloane speciale. Ulterior, ajunşi în lagăre, aceştia au fost supuşi unor represiuni dure, mulţi fiind condamnaţi la pedeapsa capitală pentru „activitate antisovietică”. De asemeena, la Chişinău, a avut loc Conferinţa Naţională „70 de ani de la primul val al deportărilor în masă”. Pentru Valentina Sturza, preşedintele Asociaţiei foştilor deportaţi şi deţinuţi politici, această zi este cea mai sângeroasă din viaţa basarabenilor. Primul val de deportări a cuprins primari, deputaţi, profesori, preoţi, menţionează Valentina Sturza, citat de Vocea Basarabiei. În gulag au fost utilizate diferite metode de tortură, spune, la rândul său, doctorul în istorie Elena Negru. Prima instituţie care a fost luată în vizorul expansiunii sovietice şi care a avut cel mai mult de suferit a fost biserica ortodoxă din Basarabia, a precizat Vicarul Administrativ al Mitropoliei Basarabiei şi Exarhatul Plaiurilor, Ioan Cosoi. Cu ocazia Conferinţei Naţionale dedicată deportărilor, la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, a fost vernisată o expoziţie de documente care au fost scoase pentru prima dată din depozitele Arhivei Naţionale, a anunţat Directorul Arhivei, Petru Vicol. Profesorul Grigore Ciobanu, care s-a referit la deportările din satele Vasilcău şi Trifăuţi din jud. Soroca, spune că, în acelaşi timp, a fost rechiziţionată populaţie pentru muncă la minele de cărbune din Dombas. Cifra de circa 60.000 de oameni deportaţi este una statistică, spune directorul Institutului de Istorie, Stat şi Drept al Academiei de Ştiinţe, Gheorghe Cojocaru. Conferinţa Naţională „70 de ani de la primul val al deportărilor în masă” a fost organizat cu susţinerea financiară a Guvernului R. Moldova.
Marturii ale represiunilor sovietice
Mărturii ale represiunilor sovietice au fost expuse, vineri, în scuarul monumentului lui Ştefan cel Mare. Peste 25 de fotografii şi documente reprezintă copii rămaşi fără părinţi în urma deportărilor, bărbaţi şi femei care muncesc în Siberia şi sute de oameni încărcaţi în vagoane pentru a fi ulterior aruncaţi în râul Volga, transmite Info-Prim Neo. „Timp de 15 ani nu s-a făcut nicio expoziţie care ar fi vizat persoanele represate pe timpul regimului sovietic. Erau amintiri, erau probe verbale, dar lipseau cele scrise. Fotografiile şi documentele expuse vin să demonstreze, o dată în plus, că deportaţilor regimul sovietic li s-a furat copilăria, adolescenţa, tinereţea, dar şi bătrâneţea liniştită. A fost de datoria noastră să oferim tinerilor dovada vie a represaliilor sovietice”, a menţionat preşedintele Asociaţiei foştilor deportaţi şi deţinuţi politici, Valentina Sturza. Expoziţia are genericul: „Au rezistat, au luptat şi au învins Teroarea roşie”. Fotografiile şi documentele au fost colectate de la foştii deportaţi şi de la familiile acestora. „Îmi amintesc cum de dimineaţă mama ne-a trezit şi l-am văzut pe tata desculţ şi plângând. Nu i-au dat voie să ne spună o vorbă nici nouă, nici mamei. L-au luat în maşină şi dus a fost. Nici nu a reuşit să îşi ia nimic, a plecat desculţ, cu mâinile la cap ridicate şi cu doi ofiţeri care îl însoţeau. Mă uit la aceste fotografii şi mă gândesc că a murit pe pământ străin, că nu a avut cine îi cinstească memoria, să îl plângă la mormânt”, spune Eudochia Profil, al cărui tată a fost deportat în 1941. Vicedirectorul Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie Naturală, Elena Postică, a menţionat că într-o singură noapte au fost ridicaţi cei mai buni gospodari de la sate, oameni de cultură, medici, profesori. Toată inteligenţa Moldovei a fost deportată, dusă spre perzanie în Siberia şi Kazahstan. „Deşi s-au scurs 7 decenii, ecoul suferinţelor mai este viu şi astăzi. Nu au găsit îndurare din partea călăilor nici bocetele femeilor, nici ţipele de groază ale copiilor. Expoziţia este un omagiu adus victimelor guvernării comuniste pentru că anume deportaţii au trecut prin cele mai negre momente din istoria Republicii Moldova”, a mai spus Elena Postică. Expoziţia „Au rezistat, au luptat şi au învins Teroarea roşie” va putea fi vizitată până la sfârşitul lunii iunie.
Filat s-a intalnit cu fosti deportati si detinuti politici
Prim-ministrul Vlad Filat a avut sambata o întrevedere cu un grup de foşti deportaţi şi deţinuţi politici. În cadrul întrevederii, Prim-ministrul a menţionat că, deşi cifrele prezentate de savanţi diferă, ele ne permit să constatăm amploarea dramei, a tragediei celor 2 valuri masive de deportări. „Nu cred că în Republica Moldova este o familie care să nu fi fost afectată de acel calvar. Din păcate, mulţi cetăţeni moldoveni nu s-au mai întors din gulag, iar noi sîntem datori să nu-i dăm uitării,” a spus Vlad Filat. Premierul a mai menţionat că toată lumea trebuie să ştie ce s-a întîmplat cu adevărat în acea perioadă, pe care unii încă o mai consideră de glorie şi bunăstare.”Calvarul deportărilor nu trebuie uitat. Despre el trebuie să discutăm şi să scriem. Este de datoria noastră ca tinerii să cunoască încă din şcoală adevărul despre consecinţele deportărilor criminale”, a spus Vlad Filat. Valentina Sturza, preşedintele Asociaţiei foştilor deportaţi şi deţinuţi politici, a menţionat că, de doi ani de cînd s-a schimbat puterea în ţara noastră, s-a schimbat şi atitudinea faţă de foştii deportaţi şi deţinuţi politici. În aces an pentru prima dată deportaţii au primit o alocaţie din partea statului în valoare de 500 de lei şi insigne comemorative. „Insigna comemorativă „Deportat. Deţinut politic” va rămîne ca amintire copiilor şi nepoţilor noştri ca o dovadă că am fost deportaţi, dar am avut puterea să supravieţuim şi să ne întoarcem acasă”, a spus Valentina Sturza. De asemenea, o marcă poştală în memoria victimelor deportărilor în masă ale basarabenilor moldovenilor, primul val al cărora a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, a fost pusă în circulaţie de către „Poşta Moldovei”. Vera Tănase, şef al serviciului editorial-filatelic al întreprinderii nominalizate, a menţionat pentru Moldpres că timbrul poştal cu valoarea nominală de 1,20 lei reprezintă o cale ferată alegorică cu lumînări aprinse, care semnifică calea durerii, a suferinţei şi a morţii. Tirajul mărcii este de 100 mii de exemplare. În context, Guvernul a alocat anterior, din fondul său de rezervă, peste 248 de mii de lei pentru acoperirea cheltuielilor legate de organizarea manifestărilor de comemorare a 70 de ani de la primul val al deportărilor în masă ce ţin de confecţionarea insignelor şi a banerelor, desfăşurarea expoziţiei de fotografii dedicate evenimentului şi a meselor de comemorare etc.
