Republica Moldova, risc sporit de securitate

Republica Moldova, risc sporit de securitate

Războiul din Ucraina a generat nu doar o criză a refugiaților pe teritoriul R. Moldova, dar și un risc sporit de creștere a traficului ilicit atât de bunuri, cât și de arme, a declarat directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS) Alexandru Musteață, acest aspect este atent monitorizat de instituțiile de resort din R. Moldova.

Ucraina se confruntă cu o sângeroasă invazie rusă

Ucraina se confruntă cu o sângeroasă invazie rusă

Țara de tranzit

„R. Moldova a devenit o țară de tranzit din punctul de vedere economic, al populației, dar totodată și din punct de vedere al contrabandei. Fiind frontiera blocată și atent monitorizată noi vedem că și punctul acesta de contrabandă sau migrație ilegală este foarte mult prezentă. Aceasta cere foarte multă vigilență și din partea noastră și din partea Poliției de Frontieră, Serviciul Vamal, instituțiile cu care noi colaborăm foarte mult. Avem un schimb de informații cu colegii din Ucraina, la fel, pentru că lucrul împreună este important în cazul dat. Un aspect de contrabandă care încă nu s-a materializat, dar noi îl avem în vedere foarte atent este contrabanda cu arme.

Pentru că acolo unde este un conflict armat și este un circuit foarte larg de arme de diferit tip, atât de mărimi mici până la rachete anti tanc, riscul de a avea o piață neagră de arme este foarte înalt”, a declarat în platoul TVR Moldova, Alexandru Musteață.

În context, șeful SIS a precizat că se conlucrează cu echipele Serviciului Vamal, Poliției de Frontieră din R. Moldova dar și cu serviciile secrete din Ucraina.

Colaborare Chișinău-Kiev

„Noi iarăși comunicăm și cu colegii din Ucraina când noi sesizăm anumite canale care ar putea să ducă la asta sau vedem anumite mesaje, indici. Noi îi sesizăm, ei iau măsurile de rigoare pe teritoriul lor, ori noi avem grijă să nu treacă pe partea asta și aici colegii de la Poliția de Frontieră și Serviciul Vamal depun un efort foarte mare în a verifica tot fluxul și cetățenii care circulă. Au fost și în presă când au identificat, dar asta sunt cazuri individuale cu arme mai mult personale sau care, poate nu le dețineau legal, dar le aveau pentru protecție personală. Noi anticipăm riscul ca acest tip de contrabandă ar putea crește în viitor, dar încercăm să luăm toate măsurile necesare pentru a preveni astfel de situații. Toată situația de război a schimbat paradigma în regiune”, a menționat directorul SIS, Alexandru Musteață.

Precizăm că, în data de 2 iunie curent, Parlamentul l-a numit în funcția de director al Serviciului de Informații și Securitate pe Alexandru Musteața. Proiectul de hotărâre a fost susținut cu voturile a 54 de deputați. Noul director a fost numit pentru un mandat de 5 ani.

Share our work
Chișinău, 41 de secții pentru alegătorii din Transnistria

Chișinău, 41 de secții pentru alegătorii din Transnistria

Transnistria, piatra de moara geopolitica de la gatul Republicii Moldova

Transnistria, piatra de moara geopolitica de la gatul Republicii Moldova

Comisia Electorală Centrală (CEC) a Republicii Moldova a decis micșorarea numărului de secţii de votare pentru alegătorii din localităţile din Transnistria, în cadrul alegerilor parlamentare anticipate care vor avea loc pe 11 iulie în fosta republică sovietivă.

Astfel, în localităţi din stânga Nistrului, în municipiul Tighina şi în unele localităţi ale raionului Căuşeni vor fi deschise 41 de secţii de votare în locul celor 44 anunţate la începutul lui iunie.

Decizia CEC de la Chișinău de a majora numărul de secții de vot pentru alegătorii din Transnistria facilita falsificarea rezultatului, au declarat experți locali.

Decizie contestată

Pe 5 iunie, CEC a decis organizarea a 44 de secţii de votare la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 pentru cetăţenii cu drept de vot din regiunea transnistreană, cu două mai multe decât la alegerile prezidenţiale de anul trecut.

Decizia iniţială a CEC a fost aspru criticată de experţi şi partide de opoziţie, care au avertizat despre riscul fraudării alegerilor, iar Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) al Republicii Moldova a avertizat asupra unor riscuri la adresa securităţii naţionale.Conform datelor oficiale din Registrul de Stat al Alegătorilor din Republica Moldova, în unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, aflate provizoriu în afara controlului autorităţilor constituţionale de la Chişinău, sunt înregistraţi peste 258.000 de cetăţeni cu drept de vot ai Republicii Moldova.

Diferite partide au amenințat CEC de la Chișinău cu proteste dacă vor deschide prea multe secții de vot pentru alegătorii din Transnistria.

Totodată, autoritatea electorală a aprobat deschiderea a 146 de secţii de votare în străinătate la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, deşi Ministerul de Externe de la Chișinău a propus deschiderea a peste 190 de secţii.

Demersuri electorale

„La fiecare scrutin electoral, după aprobarea hotărârilor CEC ce enumerau lista secțiilor de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului și mun. Bender (nr.4965 din 05.06.2021, nr.4301 din 26.09.2020 etc), prin canalul de comunicare de la nivelul reprezentanților politici în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană și al Comisiei Unificate de Control, Chișinăul a informat Tiraspolul și partenerii din 5+2 despre locația acestor secții, ziua și programul de activitate în ziua alegerilor. Se reitera că ordinea publică va fi asigurată doar de către colaboratorii de poliție, dar și se înainta solicitarea asigurării liberei deplasări a alegătorilor la aceste secții, precum și a circulației nestingherite a funcționarilor electorali înainte de ziua alegerilor și în ziua desfășurării scrutinului electoral, iar după obținerea reacțiilor de resort era/este informată neîntârziat CEC, se arată în comunicatul Biroului de Reintegrare.

În cazul revizuirii sau modificării numărului sau amplasării anumitor secții se remit demersuri informative repetate către Tiraspol pentru a nu fi create impedimente artificiale în calea liberei circulații.

Referitor la lista secțiilor de votare și a căilor de acces la acestea se preciza de fiecare dată că ele trebuie să reflecte rezultatele consultărilor cu autoritățile publice locale, iar în privința comunei Corjova și a mun. Bender s-a atras atenția că aceste localități au un regim sporit de securitate, în care există perimetre teritoriale aflate în afara controlului efectiv din partea autorităților constituționale, și respectiv, în caz de potențiale incidente, securitatea și ordinea publică nu poate fi asigurată de către organele competente ale Republicii Moldova, cu recomandarea de a consulta și opinia MAI în calitate de instituție ce gestionează domeniul de ordine publică.

Lipsa garanțiilor

CEC înainte de a aproba hotărârea nr.4965 din 05.06.2021 a primit avizul Biroului, prin care s-a reiterat clar, că doar cu garanții de asigurare a ordinii publice pot fi deschise aceste secții de votare.

Avizele formulate de către alte instituțiile naționale de profil (SIS, MAI, autorități publice locale ș.a.) și care vin cu recomandări privind buna desfășurare a procesului electoral sau cu semnalări privind existența unor aspecte sensibile sunt examinate de către CEC, care ulterior se reflectă și se argumentează în hotărârile aprobate în acest sens, Biroul sau Vicepremierul nu au capacitatea de a influența sau de a modifica deciziile Comisiei care dispune de autonomie decizională.

Reamintim, că problema liberei circulații și cea a asigurării protecției drepturilor omului în regiunea transnistreană sunt priorități constante ale Chișinăului, care le menține în toate formatele de negocieri existente privind reglementarea transnistreană și întreprinde toate eforturile posibile în vederea onorării obligațiilor pozitive față de cetățenii săi.

Totodată, atragem atenția că în conformitate cu prevederile art.38 alin.(1) din Constituția Republicii Moldova și art.2 alin.(1) din Codul Electoral, dreptul de vot este universal, egal, direct, secret și liber exprimat, și respectiv, nimeni din cetățenii Republicii Moldova, indiferent de locul de trai pe teritoriul țării nu poate fi limitat în exercitarea acestui drept, precum și asupra acestora nu pot fi exercitate influențe în măsură să îngrădească participarea la alegeri și exprimarea liberei lor voințe, fapt ce presupune și depolitizarea integrală a subiectului dat. (N.G.)

Share our work
Gagauzia continua "razboiul declaratiilor" impotriva autoritatilor de la Chisinau

Gagauzia continua "razboiul declaratiilor" impotriva autoritatilor de la Chisinau

Gagauzia, o noua problema pentru Republica Moldova

Gagauzia, o noua problema pentru Republica Moldova

Başcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal, a fost nevoit sa dezminta afirmaţiile potrivit cărora Găgăuzia ar intenţiona să înfiinţeze un serviciu de securitate propriu, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Solicitat de jurnalişti să comenteze afirmaţiile privind presupusa intenţie de înfiinţare a instituţiei respective, başcanul a spus: „Eu nu am văzut niciun document oficial în acest sens, nu există niciun fel de iniţiative înregistrate. Conducerea autonomiei nu are asemenea planuri, astfel că nici nu avem ce comenta” a declarat Formuzal dupa recenta sedinta a Sfatului bătranilor, convocat la Comrat.
La randul sau, si preşedintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov, membru important al Partidului Democrat din Moldova, a declarat şi el că nu susţine o asemenea iniţiativă. „Dacă există divergenţe între Chişinău şi Comat, despre acestea trebuie să se discute, nu să fie luate decizii care să le agraveze”, a afirmat Constantinov.

KGB gagauz

Reamintim ca anterior, deputatul Adunării Populare a Găgăuziei, Ivan Burgundji, cunoscut pentru declaratiile sale dure impotriva autoritatilor republicane de la Chisinau, a precizat că Găgăuzia „trebuie să aibă un analog propriu al Serviciului de Informaţii şi Securitate, care să nu depindă de autorităţile centrale”.
„Atunci cînd autorităţile administrative şi centrale ignoră drepturile şi atribuţiile Găgăuziei, trebuie să se procedeze la înfiinţarea unor subdiviziuni de informaţii proprii cu potenţial regional, subordonate direct conducerii Găgăuziei. O asemenea structură nouă este menită să apere interesele regiunii în condiţiile în care Chişinăul ignoră drepturile găgăuzilor”, afirmase Burgundji.
Potrivit lui, serviciul de securitate regional ar urma „să elaboreze un mecanism capabil să blocheze orice tentativă de subminare a economiei regiunii, dar şi să lupte împotriva terorismului şi a crimei organizate”. Acesta considera că actuala direcție a Serviciului de Informații și Securitate care activează pe teritoriul Găgăuziei nu face nimic concret pentru regiune deoarece îndeplinește doar indicațiile puterii centrale de la Chișinău.

Bomba secesionista

Reamintim ca anterior, Adunarea Populară a Găgăuziei, legislativul regional de la Comrat, a anuntat ca va initia consultarile publice cu locuitorii si oficialitatile din localitatile din autonomie pe marginea recentului apel al unui grup de initiativa care a solicitat iesirea Găgăuziei din componenţa Republicii Moldova. Deputatul Ivan Burgundji, şeful comisiei pentru probleme juridice, drepturile omului, legalitate, ordine de drept, politica informaţională şi mass-media din cadrul Adunarii Populare a Găgăuziei a semnat o decizie in acest, in care se subliniaza ca in “cei 18 ani de cand Găgăuzia se află în componenţa Moldovei au arătat că, în practică, autorităţile de la Chişinău nu doresc să fie garantul executării normelor Legii cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei, (…) nu tind să îi îndeplinească normele”.

Constitutie revizuita

“În aceşti ani, Găgăuzia a pierdut posibilitatea de a-şi delega reprezentanţii în parlamentul ţării, legislaţia republicii Moldova nu a fost ajustată nici pînă acum la normele legii cu privire la Găgăuzia, asa cum cere hotărîrea Parlamentului ţării (…). Dimpotrivă, Parlamentul Republicii Moldova continuă să adopte legi care contravin în mod direct normelor legii menţionate şi intereselor Găgăuziei”, se mai afirma in decizia semnata de fostul reprezentant al Gagauziei la Tiraspol. „Conducerea ţării a proclamat obiectivul strategic de integrare în Uniunea Europeană fără a ţine cont de opinia Găgăuziei” mai subliniaza comunicatul, autorii considerand oportuna analizarea de catre Gagauzia a posibilitatii “de revizuire a acordului său pentru autodeterminare în componenţa Moldovei din anul 1994″.
In cazul în care autorităţile de a Chişinău nu îşi vor reconsidera politica în raport cu Găgăuzia, grupul de iniţiativă va cere desfăşurarea pînă în decembrie 2015 a referendumului pentru retragerea Găgăuziei din componenţa Republicii Moldova şi revenirea în cadrul Republicii Găgăuze independente, proclamate pe 19 august 1990. Surse locale, citate de mass-media, au mai subliniat ca, in cadrul respectivului referendum, populatia va mai fi consultata cu privire la posibilitatea aderarii Gagauziei la Comunitatea Economica Eurasiatica.

Republica Găgăuză

”Pană la summitul de la Vilnius trebuie abordata problema autodeterminarii poporului găgăuz, pentru a crea o Republică Găgăuză normală”, a declarat primarul orașului Ceadîr-Lunga, Gheorghe Ormanji, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Declarația a fost făcută la Comrat, în cadrul recentelor audieri publice privind eventualitatea ieșirii Găgăuziei din componența Republicii Moldova. Ormanji a menționat că Republica Moldova, convențional, poate fi împărțită în cateva sectoare: Centrul – raionul ”socialismului dezvoltat”, cu pavaj, mașini și femei frumoase; Bălți, care poate fi numit stat; Transnistria și Găgăuzia.
Primarul de Ceadîr-Lunga, unul din liderii Partidului Democrat în Găgăuzia, a menționat că ”găgăuzii nu vor avea nimic de pierdut”. ”În prezent, deseori auzim că mulți doresc în Europa. Oamenii trebuie să decidă singuri. părerea mea este că majoritatea populației dorește să adere la Uniunea Vamală”, a conchis Ormanji.

Axa Formuzal-Voronin

Propunerea de a acorda Transnistriei statut de republică în componența Moldovei este temeinică, din punctul de vedere al reintegrării țării, a precizat bașcanul (guvernator) Găgăuziei, Mihail Formuzal, comentand recenta declarație a președintelui PCRM, Vladimir Voronin.  În opinia lui Formuzal, reintegrarea țării va fi posibilă doar atunci, cînd Chișinăul va fi dispus să respecte interesele și doleanțele locuitorilor din stînga Nistrului. “Majoritatea declarațiilor funcționarilor moldoveni care se ocupă de reglementarea diferendului transnistrean sînt făcute de pe poziție de amenințări. Este evident că, în asemenea condiții nu poate fi vorba de nicio apropiere cu Tiraspolul. Moldova poate spera la o perspectivă îndepărtată de reintegrare, doar dacă va recunoaște dreptul Transnistriei la cele mai largi împuterniciri posibile, inclusiv la dreptul la veto asupra deciziilor care afectează interesele populației din regiune”, a declarat Formuzal pentru Gagauzlar.md.

Gagauzia, egala cu Transnistria

Guvernatorul a subliniat că denumirea statutului republicii nu este cea mai importanta, Formuzal menționand că, în cazul unui asemenea scenariu de reintegrare a țării, Comratul va insista asupra acordării Găgăuziei unui statut similar. ”Am spus în repetate rînduri și continui să cred că stabilitatea și durabilitatea dezvoltării Moldovei unite poate fi asigurată doar în condițiile asigurării egalității statutului Găgăuziei și Transnistriei. În timpul discursurilor din localitățile autonomiei, Vladimir Voronin a vorbit nu o dată anume despre o asemenea formulă de reintegrare a țării. Chiar dacă acum liderul comuniștilor vine cu alte lozinci, noi rămînem pe aceleași poziții”, a conchis Formuzal.

Share our work
Transnistria declanseaza „razboiul spionilor” impotriva Ucrainei

Transnistria declanseaza „razboiul spionilor” impotriva Ucrainei

Transnistria, citadela a spionajului rus in sud-estul Europei

Serviciile de securitate transnistrene (KGB), au retinut, in urma cu doua saptamani, un jurnalist ucrainean de la o agentia de presa din Republica Autonoma Crimeea, au anuntat surse locale, citate de KARADENIZ PRESS. Episodul vine la cateva luni dupa ce SBU, serviciul de informatii al Ucrainei, a retinut un jurnalist, cetatean al RM, acuzat de spionaj. Regiunea transnistreana este recunoscuta in mediile de specialitate ca o baza importanta a serviciilor secrete ale Federatiei Ruse, a caror activitate este favorizata de prezenta unui important contingent militar rus si de statutul incert al teritoriului, controlat de un regim separatist pro-rus, nerecunoscut de comunitatea internationala, inclusiv Moscova.
Autoritatile de la Tiraspol nu au dat publicitatii date privind imprejurarile in care a fost retinut jurnalistul ucrainean sau acuzatiile care i se aduc acestuia. Potrivit unor surse locale, citate de KARADENIZ PRESS, acesta este acuzat de spionaj in favoarea „unei puteri straine”, nenominalizata de reprezentantii regimului de la Tiraspol.

James Bond de Chisinau

Anterior, mass-media de la Chisinau anunta ca Semion Niculin, cetățean al Republicii Moldova, a fost arestat în orașul ucrainean Odesa, fiind suspectat de spionaj si fiind retinut izolatorul de detenţie preventivă al Serviciului de Securitate al Ucrainei. Informatia a fost confirmata ulterior de oficiali din cadrul Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova si ai Ministerului Afacerilor Externe și al Integrării Europene (MAEIE) de la Chisinau. Potrivit surselor citate, Niculin a fost reținut în baza articolului din Codul Penal al Ucrainei, care prevede pedeapsa cu închisoarea pe un termen de la 8 la 15 ani, pentru „transmitere, sau colectare a informaţiilor care constituie un secret de stat în favoarea unei țări, sau organizații străine”.
Colaboratorii Serviciului de Securitate al Ucrainei l-au reținut pe Niculin noaptea la 13 aprilie 2012 într-un apartament particular din Odesa, iar la 16 aprilie Curtea de Justiție din Kiev a sancţionat arestarea cetățeanului moldovean. Temeiul acuzației de spionaj a constituit faptul obținerii unor documente secrete de la proprietarul apartamentului (numele gazdei nu se specifică) în care a fost reținut suspectul. Transmiterea documentelor a fost înregistrată de camere de luat vederi instalate anterior în încăpere. Totodată, nu se cunoaște nimic despre rezultatele expertizei documentelor în ceea ce privește conținutului acestora și dacă ele conțin careva secrete de stat. De asemenea, nu se știe când dosarul va fi expediat în instanța de judecată.

Asistenta diplomatica

„Cazul Niculin” nu a fost făcut public, relateaza mass-media, dar autorităţile moldoveneşti au fost informate imediat cu privire la incident. La rândul său, Secția Consulară a MAEIE prin intermediul ambasadei Republicii Moldova de la Kiev oferă toată asistenţa necesară suspectului şi se asigură că drepturile acestuia nu sunt încălcate. La momentul reținerii sale, Semion Niculin era angajat al centrului de presă pe lângă Comisia unificată de Control. Anterior el a lucrat în calitate de jurnalist la ziarul Nezavisimaia Moldova și agenția de presă Moldpres.
Potrivit lui  Ivan Bularga, colaborator al Ambasadei Moldovei in Ucraina, institutia tine cazul lui Semion Niculin la control si urmareste ca drepturile cetatenului moldovean sa nu fie inculcate. Bularga si alti colaboratori ai Ambasadei au avut intrevederi cu Niculin si cu avocatul lui. In acelasi timp, secretarul de presa al  MAEIE a declarat ca se  intreprind masurile necesare pentru acordarea ajutorului consular, apararea drepturilor si intereselor lui Niculin.

„Spionul moldovean” ar fi putut lucra pentru Tiraspol

Semion Niculin, suspectat de spionaj și arestat de Serviciul de Securitate al Ucrainei, ar putea lucra pentru autoritățile republicii nerecunoscute transnistrene, a declarat deputatul ucrainean Taras Cernovil, membru al Comisiei de Afaceri Externe al Radei Supreme de la Kiev ucrainene. „Partea moldovenească reacţionează atent, declarând că Niculin nu putea fi implicat în acțiuni de spionaj. Cu toate acestea, este evident că suspectul colecta informaţii. Nici partea ucraineană nu a furnizat informaţii clare despre faptul că el ar fost implicat în spionaj, deşi conform procedurii, în cazul în care una dintre părţi este acuzată de spionaj, cea de-a doua este pur şi simplu obligată să furnizeze dovezi clare, cu confiscarea de documente, martori, și reprezentanţi diplomatici. Toate acest lucruri nu au avut loc”, a spus Cernovil.
„Cel mai probabil, el colecta informaţii comerciale. Nu m-aş mira dacă el, fiind un cetăţean al Republicii Moldova, de fapt colecta informaţii în favoarea organizațiilor comerciale din Transnistria. Acest lucru se întâmpla foarte des și anterior. Anume din aceste motive, Republica Moldova nu-l apără fervent. Pentru ei este o situaţie neplăcută. Este posibil că suspectul a încercat să-i influențeze pe oficialii guvernului ucrainean, ca aceștia să recunoască proprietatea în favoarea rmn”, este de părere deputatul ucrainean. Totodată sursa citată consideră că acest caz nu va influența relațiile bilaterale moldo-ucrainene.

Precedent rusesc

KARADENIZ PRESS reaminteste ca, anul 2010, publicația ucraineană Zerkalo Nedeli (Oglinda Săptămânii) relata ca la 14 km de la sectorul transnistrean al frontierei cu R. Moldova, autoritățile ucrainene au reținut 5 colaboratori ai serviciului de spionaj rusesc (FSB). „Cei din urmă au fost reținuți în urma operațiunilor de spionaj contra Ucrainei, aceștia formând biroul de spionaj rusesc al Serviciului Federal de Securitate rus”, mai scria publicația ucraineană.
Potrivit sursei, prin această acțiune, Federația Rusă a violat înțelegerile CSI din 1992 prin care se prevedea inadmisibilitatea activității de spionaj între membrii acestei comunități. Totodată, publicația ucraineană lasa să se înțeleagă că Rusia a utilizat teritoriul R. Moldova pentru a lansa activități agresive contra Ucrainei.
Zerkalo Nedeli mai preciza că membrii agenției guvernamentale rusești au încălcat grav legislația RM, răpind pe teritoriul țării noastre chiar și un cetățean ucrainean. Rugați să comenteze situația, autoritățile de la Kremlin nu au negat informațiile apărute în presa ucraineană.

Spionaj intre frati

„Transnistria a ajuns principala sursă de acțiuni criminale în acest colț al Europei. Pe acest teritoriu activează puteri autoproclamate, care se află în dependență politică totală de Federația Rusă. Aici este posibil tot – contrabandă cu orice fel de produse, vâzarea drogurilor, armamentului, a oamenilor. Colac peste pupăză – Ucraina este principala cale de tranzitare a acestei pieți de desfacere”, mai precizează autorul ucrainean.
În același timp, publicația amintește că oficialii ruși au recunoscut prezența colaboratorilor FSB, fiind demonstrat astfel primul caz de spionaj în istoria post-sovietică. „Astfel, Rusia violează flagrant acordurile ce-i determină statul de mediator în conflictul transnistrean, fapt care discreditează acest stat și politica acestuia. Prin încălcarea acordurilor internațioanle, Rusia pune sub pericol relațiile bilaterale a R. Moldova cu Ucraina. Totodată se pune sub întrebare eficiența organelor de contraspionaj ale R. Moldova, care nu au reușit să întreprindă măsuri pentru depistarea colaboratorilor FSB, care activau pe teritoriul Moldovei”, mai sublinia publicatia Zerkalo Nedeli.

Un colonel FSB , adjunct al şefului KGB din Transnistria

Conform mass-media regionala, şeful KGB–ului din Transnistria, Vladislav Finaghin are un nou adjunct – colonelul FSB din Rusia, Evghenii Petruşin, în vârstă de 47 ani. Spre deosebire de ceilalţi trei adjuncţi (Alexandr Liubiaghin, Iurii Gruşevschii şi Valerii Ghebos) informaţiile despre Petruşin lipsesc de pe site–ul oficial al KGB transnistrean. Singura referinţă despre colonelul Petruşin este despre faptul că la 28 iulie 2012, la Tiraspol, el aprimit jurământul recruţilor grăniceri în calitate de adjunct KGB pentru forţele armate.
În administraţia transnistreană funcţia colonelului FSB este caracterizată ca nefiind de interes public. Conform surselor din stucturile de stat, Petruşin a fost trimis în deplasare în regiunea transnistreană în calitate de „manager” al securităţii locale. Din unităţile armate ale KGB care au trecut în subordinea lui Petruşin fac parte batalionul cu destinaţie specială „Delta” (cca 400 de oameni), forţele de grăniceri (cca 1000 de oameni) şi regimentul de rezervă al cazacilor (cca 1500 de oameni).
Informaţii despre biografia lui Petruşin sunt greu de găsit. Astfel în mass–media din regiunea rusa Astrahan în 2009 apre ştirea că, colonelu Petruşin, care ocupa funcţia de adjunct al FSB în Daghestan, a fost decorat cu ordinul „Zaşitnik Rossii” de gradul III. De asemenea numele său este întâlnit în articole despre primul război cecen. Conform lor, pe atunci maiorul Evghenii Petruşin făcea parte din detaşamentul cu destinaţie specială al ministerului de interne „Rosici” şi la data de 18 aprilie 1995 să remarcat în luptele pentru satul Bamut. Conform altor surse, comandantul detaşamentului cu destinaţie specială, Evghenii Petruşin era poreclit „Ghestapo” şi este caracterizat ca un „specialist pe toate tipurile de arme de foc şi reci, fără milă pentru inamici iar hobby – ul său era să nu ia niciodată prizonieri”.

Transnistria, cetatea KGB

Experţii şi analiştii consideră că numirea lui Petruşin este o întărire serioasă a KGB – ului transnistrean. „Cine controlează KGB – ul controlează totul. Detaşarea unui ofoţer ca Petruşin se aseamănă cu practicile încă din timpurile sovietice al Moscovei, când de la centru era trimis secretarul doi al partidului comunist, care de facto conducea. Finaghin va avea doar funcţii reprezentative” – sunt de părere experţii.
Totodată, prin numirea lui Petruşin, Moscova va suplini locul vacant rămas după concedierea fostului şef al KGB, Vladimir Antiufeev, care activa în strânsă colaborare cu FSB – ul rusesc.
Conform analiştilor transnitreni, numirea lui Petruşin este răspunsul Rusiei la încercările Occidentului de micşorare a influenţei ruseşti în regiune. Faptul că în R. Moldova la guvernare se afla AIE, în România va fi instalat scutul anti–rachetă, armata moldovenească colaborează tot mai intens cu colegii din România ridică importanţa Transnitriei. De aici şi intenţia de întări serviciile speciale cu un ofiţer capabil să activeze atât în condiţii normale, cât şi în extremale. Totodată numirea lui Petruşin ca responsabil pe forţele militare ale KGB demonstrează intenţia de a le transforma într-o forţă capabilă de luptă, mobilă şi bine înarmată.

Share our work
„Guru” moldovenismului primitiv înfiinteaza un nou partid la Chisinau

„Guru” moldovenismului primitiv înfiinteaza un nou partid la Chisinau

"Guru" moldovenismului primitiv, fostul comunist Victor Stepaniuc, s-a reciclat in popular-socialist

"Guru" moldovenismului primitiv, fostul comunist Victor Stepaniuc, s-a reciclat in politician popular-socialist

Unul dintre foştii lideri ai Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, Victor Stepaniuc, a fondat un alt partid – Partidul Popular-Socialist al cărui congres de constituire a avut loc, la sfarsitul saptamanii trecute la Chişinău, relatează publika.md, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Pentru a putea înregistra formaţiunea la Ministerul Justiţiei, membrii grupului de iniţiativă trebuie să adune 5.000 de semnături. Viitorul partid se anunţă a fi o formaţiune moderată de stânga, cu doctrină social-democrată. „Priorităţile noastre, indiscutabil, sunt modernizarea economiei, modernizarea învăţământului şi o nouă politică socială mai activă. Partidul nostru rămâne deschis pentru toţi patrioţii acestei ţări, pentru toţi oamenii cu viziuni de stânga şi pentru toţi cei care ţin la ideea socialistă”, a declarat politicianul Victor Stepaniuc. Surse locale au declarat ca noua formatiune politica va milita pentru reintregirea „pamanturilor moldovenesti”, Victor Stepaniuc fiind unul dintre cei mai cunoscuti lideri ai miscarii „moldoveniste”, precum şi pentru propaganda virulenta dusa impotriva Romaniei si a etnicilor romani.

„Criză economică, socială şi politică profundă”

La congres au participat 250 de delegaţi din 24 de raioane. Aceştia au discutat despre statutul, denumirea şi sigla viitoarei formaţiuni. „Perspectiva partidului constă în faptul că se axează pe segmentul stâng al politicii şi respectiv optează pentru soluţionarea problemelor economice prin intervenţia statului”, a explicat un participant, citat de mass-media. „Societatea se află într-o criză economică, socială şi politică profundă, iar noi venim să spunem întregii societăţi că echipa noastră va putea soluţiona aceste probleme”, a menţionat un alt delegat la congres.
Printre cei mai cunoscuţi fondatori ai Partidului Popular-Socialist sunt întreprinzătorul Grigore Cuşnir şi fostul comunist Victor Stepaniuc. Cel din urmă va deveni, cel mai probabil, preşedintele formaţiunii. Victor Stepaniuc este unul dintre fondatorii Partidului Comuniştilor, pe care l-a părăsit în decembrie 2009. La parlamentarele din 2010 a candidat independent, acumulând aproximativ 1.000 de voturi.

Cum vor „Patriotii Moldovei” sa rupa Romania

Scena politica de la Chisinau nu duce lipsa de proiecte politice radical-extremiste, unul dintre cele mai cunoscute exemple fiind cel al partidului „Patriotii Moldovei”, care a lansat anterior un apel catre comunitatea mondiala, solicitind “inapoierea Patriei-mama – Moldova a tuturor teritoriilor istorice ale statului moldovenesc, aflate in componenta Romaniei”. „Partidul ‘Patriotii Moldovei’, care intruneste ideologic patriotii Moldovei de pe amblel maluri ale Prutului, in mod constient isi asuma initiativa si anunta initierea procesului intre natiuni de rechemare unilaterala a tuturor semnaturilor si angajamentelor, asumate de autoritatile Moldovei in timpul crearii statului cu denumirea Romania”, a declarat la conferinta de presa din capitala Moldovei Mihail Garbuz, presedintele formatiunii politice. El a explicat ca este vorba despre retragerea semnaturilor din 1859 a documentului despre unirea celor doua principate, Molodva si Valahia. „Initiind procesul retragerii Moldovei din cadrul acestor acorduri poporul moldovenesc in acest mod anunta inceputul procesului ‘de destramare’ a statului Romania, care a incalcat angajamentele acordului si n-a indreptatit sperantele si aspiratiile poporului Moldovei”, a explicat Garbuz. El a mentionat ca, in prezent, Romania „s-a epuizat ca sens” si a venit timpul divizarii internationale dupa criteriul national. „Popoarele, care se afla in componenta Romaniei, trebuie sa se autodetermine singure – in care anume state ele doresc sa-si realizeze viitorul. Poporul moldovenesc este devotat intru totul Patriei sale si, cu toate incercarile dure si fara precedent ale fortelor proromane, niciodata nu va deveni satelit al unei formatiuni create artificial, cum este Romania”, a mai spus Garbuz.

Axa moldovenista

In luna ianurie 2010, agentia de presa KARADENIZ PRESS anunta in exclusivitate ca liderii Miscarii Social-Politice „Patriotii Moldovei” au cerut sprijinul Uniunii Moldovenilor din Transnistria pentru apararea statalitatii moldovenesti. De asemenea, potrivit unui document redactat de conducerea Miscarii Social-Politice „Patriotii Moldovei”, autoritatile de la Chisinau, Moscova si Kiev trebuie sa ia toate masurile legale pentru revenirea in granitele statului moldovenesc ale teritoriilor aflate sub „ocupatia romaneasca”. Semnatarii solicita actionarea in judecata a Romaniei la Curtea Internationala de Justitie de la Haga pentru recuperarea teritoriilor moldovenesti ocupate de Romania, precum si plata unor despagubiri semnificative catre „cetatenii Republicii Moldova” pentru „genocidul etnic, cultural si economic organizat” la care au fost supusi etnicii moldoveni de catre autoritatile de la Bucuresti. Miscarea Social-Politica „Patriotii Moldovei” mai solicita scoaterea definitiva a denumirilor de „limba romana” si „istoria romanilor” din programele scolare folosite in sistemul de invatamant din Republica Moldova si Ucraina, si inlocuirea acestora cu „limba moldoveneasca” si „istoria Moldovei”, precum si crearea unui minister pentru coordonarea actiunilor la nivel international menite sa readuca in „granitele statului moldovenesc” regiunile aflate sub ocupatia Bucurestiului. Formatiunea mai cere totodata serviciilor de informatii din Republica Moldova, Federatia Rusa si Ucraina combaterea „romanismului primitiv” care distruge „societatea polietnica a Republicii Moldova”, exprimandu-si disponibilitatea pentru sprijinirea acestora in stoparea „extremismului si imperialismului” romanesc. Conform rezolutiei, formatiunea extremista mai cere autoritatilor de la Chisinau, „inchiderea Mitropoliei Basarabiei” si expulzarea „rapida” a preotilor romani „care indeamna la ura interetnica intre popoarele Republicii Moldova”.

„Moldova Mare”, obiectiv politico-strategic

Conform declaratiei de infiintare a Miscarii Social-Politice „Patriotii Moldovei”, data anterior publicitatii de grupul de initiativa al formatiunii „in conditiile de pericol permanent pentru integritatea Moldovei, ale unor presiuni neintrerupte (…) asupra statalitatii moldovenesti inca firave, raspunzind adresarilor, indemnurilor unei parti insemnate a obstimii, cerintelor insistente ale unor miscari nonguvernamentale, noi, reprezentantii organizatiilor obstesti „Pro Moldova”, „Meleag Natal”, ai colectivelor de munca si oamenilor de afaceri, in urma unei examinari multilaterale si consultari indelungate, am hotarit sa purcedem la constituirea unei formatiuni social-politice noi, ca denumire, mesaj ideologic si misiune cetateneasca: “Patriotii Moldovei”. Printre obiectivele formatiunii fondate de Vasile Stati, apropiat al liderului comunist Vladimir Voronin si promotor al teoriei moldoveniste, se numara ”intarirea statalitatii moldovenesti, consolidarea societatii multinationale moldovenesti in spiritul conceptului: “Republica Moldova este Patria comuna si indivizibila a tuturor cetatenilor sai”, curmarea pe cale legala a deznationalizarii tinerelor generatii, a dezcetatanirii tarii – procese finantate si dirijate din afara cu scopul darimarii temeliei Statului Moldovenesc, afirmarea temeliilor istorice, etnice, politice si de drept, a traditiilor de stat de sine statator ale Moldovei”. „Restabilirea integritatii teritoriale a Republicii Moldova, luind in consideratie cele mai largi doleante ale populatiei din raioanele moldovenesti din stinga Nistrului, inclusiv la nivel de structuri politico-administrative supreme, cerinte care nu ar stirbi prin nimic suveranitatea si integritatea Moldovei, statutul ei de reprezentat plenipotentiar unic al Statului Moldovenesc in circuitul international” este un alt obiectiv strategic al miscarii. „Patriotii Moldovei” mai urmaresc „extinderea si intensificarea pe toate caile, pe baza principiilor de egalitate, respect reciproc si colaborare avantajoasa a relatiilor benefice multiseculare economice, politice, cultural-stiintifice cu Federatia Rusa – una din conditiile stabilitatii obstii multinationale moldovenesti, dezvoltarii economice si a integritatii teritoriale a Republicii Moldova”. Unul din principalele puncte ale programului politic citat este „largirea si aprofundarea relatiilor pe picior de egalitate cu poporul roman, clasa politica a caruia ar da dovada sincera si explicita de respectare a suveranitatii si independentei, in general- a statalitatii poporului moldovenesc, ar respecta crestineste si civilizat istoria Moldovei, dreptul Moldovenilor – natiune cu un stagiu istoric de 700 de ani la identitate etnica, constiinta lingvistica”, precum si „ocrotirea pe toate caile legale a teritoriului moldovenesc duhovnicesc obladuit de structura lui intiistatatoare canonica Mitropolia Chisinaului si a intregii Moldove, demascarea si curmarea oricaror incercari de amestec a unor agenti politico- bisericesti straini in sutane din structuri fariseice de a se amesteca sfidator in treburile interne ale Statului Moldovenesc”. Membrii grupului de initiativa au subliniat ca „scopurile si sarcinile Miscarii Social-Politice „Patriotii Moldovei” sunt „formulate in stricta concordanta cu Constitutia Republicii Moldova si legislatia in vigoare” la est de Prut.

Strategie antiromaneasca

Miscarea Social-Politica „Patriotii Moldovei” reprezinta doar una din incercarile de institutionalizare la nivelul societatii civile din Republica Moldova a doctrinelor „moldoveniste”. Membrii acesteia au fost implicati in mai multe actiuni publice, in Republica Moldova si strainatate, in care contestau vehement apartenenta locuitorilor fostei republici sovietice la poporul roman, reclamand totodata existenta „poporului moldovenesc” si a „limbii moldovenesti”, distincta de limba romana. Reamintim ca la a treia editie a „Congresului persoanelor originare din Republica Moldova domiciliate peste hotare-diasporei moldovenesti” din 2008, organizat si finantat de autoritatile comuniste de la Chisinau, membrii ai miscarii „Patriotii Moldovei”, au amenintat cu violenta fizica „pionii imperialismului romanesc” din Republica Moldova, fara ca Ministerul Afacerilor Interne de la Chisinau sa ancheteze amenintarile cu moartea primite de o serie de lideri romani din Basarabia. Surse din cadrul Serviciului de Informatii si Securitate, au declarat in exclusivitate pentru KARADENIZ-PRESS, ca membrii ai miscarii au fost implicati si in actiuni violente indreptate impotriva unor preoti ortodocsi romani ai Mitropoliei Basarabiei, precum si in editarea unor „scrisori deschise”, publicate de mass-media procomunista si rusofona, prin care este condamnata politica Romaniei in Republica Moldova.

Filiera ruseasca

Surse din cadrul Serviciului de Informatii si Securitate de la Chisinau au mai declarat pentru KARADENIZ-PRESS ca formatiunea este finantata si de catre organizatii extremiste panslaviste din Federatia Rusa, iar o parte a activitatii lor este sustinuta logistic de catre institutii culturale ruse din Republica Moldova, inclusiv regiunea separatista transnistreana si Unitatea Teritorial-Administrativa Gagauzia (Gagauz Eri), locuita majoritar de populatie rusofona. Potrivit surselor citate, miscarea primeste un important sprijin mediatic din partea mass-media controlata de Ministerul Securitatii (MGB) de la Tiraspol, iar o parte importanta a membrilor formatiunii provin din institutiile universitare din stanga Nistrului, majoritatea fiind suspectati de ofiterii SIS ca fiind agenti ai serviciilor secrete transnistrene sau ale Federatiei Ruse.

Diversiune etnica

Un episod prezentat de mass-media de la Bucuresti este reprezentat de „Comunitatea Moldovenilor din Romania” (CMR), protejati si finantati cu generozitate de Victor Stepaniuc, fost vice-prim-ministru in Guvernul de la Chisinau, lider actual al partidului „Moldova Unita”. Stepaniuc ii asigura in 2007 pe fondatorii CMR, in urma vizitei oficiale efectuate la Chisinau, ca vor primi sprijin financiar si logistic de la Guvernul comunist al Republicii Moldova. „Legislatia noastra interna permite si toate tarile gasesc posibilitati, finante, ca sa sprijine diaspora. Aceasta comunitate este a 39-a diaspora moldoveneasca de peste hotare”, afirma acesta, citat copios de mass-media de limba rusa si procomunista din Basarabia. Printre fondatorii CMR s-au numarat Claudiu Alexa, consilier al PNL de Husi, jurnalistul Lucian Timofticiuc si fostul sef al tineretului comunist de la Iasi, Marian Russo. Acestia sustineau in acel moment ca asociatia isi propune sa „promoveze si sa apere identitatea moldoveneasca, sa promoveze toate elementele culturale moldovenesti din Romania si sa creeze o unitate intre moldovenii din dreapta si din stanga Prutului”. Reamintim ca justitia romana a dispus ulterior desfintarea CRM, iar fondatorii s-au delimitat de acuzatiile regimului Voronin la adresa Romaniei. Delegatia CMR a vizitat Chisinaul si a fost primita, in 22 februarie 2007, cu aplauze in Parlamentul Republicii Moldova, dupa ce s-a intalnit cu presedintele moldovean Vladimir Voronin si deputatul Victor Stepaniuc. Reamintim ca dupa intalnirea oficiala cu CMR, Voronin a dat un interviu in mass-media moldoveana in care afirma ca aceasta organizatie nu se poate inregistra ca etnie, alaturi de alte minoritati nationale existente in Romania. „In Romania, din pacate, lista etniilor permise este strict limitata, toate minoritatile nationale posibile sunt enumerate in legislatie. Moldovenii nu figureaza printre acestea. Azi acesta, din cate inteleg eu, este astazi principalul obstacol pentru legalizarea moldovenilor si a culturii lor in Romania. Este vorba despre legalizarea acestui drept pentru o populatie de circa zece milioane de persoane, care locuiesc in Moldova romaneasca”, a declarat Voronin, acuzand astfel Bucurestiul de intoleranta fata de “minoritatea etnica a moldovenilor” din Romania. Voronin a adaugat ca “moldovenii din Romania nutresc speranta ca, dupa aderarea acestei tari la Uniunea Europeana, problema identitatii etnice va deveni o problema ce va tine de exprimarea vointei cetatenilor, dar nu o politica impusa de sus”.

Share our work