de Isac Mihai | ian. 14, 2019 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, UE
Liderul rus, Vladimir Putin, a acceptat preluarea puterii la Erevan de catre Nikol_Pashinyan
Preşedintele armean Armen Sarkissian l-a desemnat pe reformatorul Nikol Pashinyan în funcţia de prim-ministru, cu ocazia primei sesiuni a parlamentului rezultat din alegerile legislative anticipate convocate de liderul mişcării din mai pentru a-şi consolida puterea, relatează mass-media de la Erevan, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. În faţa Parlamentului nou-ales din această fostă republică din Caucaz, preşedintele armean Armen Sarkissian a salutat „gradul înalt de legitimitate” al noii majorităţi conduse de Nikol Pashinyan, un fost jurnalist în vârstă de 43 de ani.
Luptă politică
La mijlocul lunii decembrie 2018, coaliţia condusă de partidul ‘Contract civil’ al lui Pashinyan a obţinut o mare victorie, adunând 70,43% din voturi. Conform Constituţiei armene, el dispune acum de 15 zile pentru a forma un guvern.
Pashinyan devenise deja prim-ministru în mai 2018 după ce a condus timp de mai multe săptămâni manifestaţii masive împotriva guvernului. Însă el nu controla şi Parlamentul, care era dominat de Partidul Republican al fostului preşedinte Serj Sargsyan, motiv pentru care, blocat în reformele sale, el a convocat alegeri anticipate.
El a lansat de la venirea la putere o campanie puternică împotriva corupţiei – din armată sau vamă şi până la şcoli – şi a promis o ‘revoluţie economică’, într-o ţară unde circa 30% dintre locuitori trăiesc sub pragul sărăciei, conform statisticilor oficiale.
Întărirea alianţei cu Rusia
Pe partea politică, liderul ‘revoluţiei de catifea’ armene promite atât „întărirea alianţei strategice cu Rusia”, cât şi „consolidarea cooperării cu SUA şi Uniunea Europeană”, echilibrând o diplomaţie dominată de relaţiile bune cu Moscova.
La alegerile anticipate, Partidul Republican al fostului preşedinte Serj Sargsyan nu a obţinut decât 4,7% din sufragii, nereuşind să depăşească pragul de 5% necesar pentru intrarea în Parlament.
Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a salutat scrutinul, spunând că a fost organizat ‘prin respectarea libertăţilor fundamentale’ şi că s-a bucurat ‘de o mare încredere din partea publicului’.
Democrație îmbunătățită
În Armenia, Estonia și Macedonia există „îmbunătăţiri substanţiale” în domeniul democrației, se arată în ‘Indexul democraţiei’ pe 2018, realizat de Economist Intelligence Unit (EIU), citat de Euronews. EIU, divizia de cercetare şi analiză a grupului The Economist, scrie în raportul său că democraţia s-a deteriorat în Europa mai mult decât în orice altă regiune din lume, iar ‘indispoziţia democratică’ s-a resimţit în special în vestul Europei, unde starea democraţiei s-a deteriorat pentru al treilea an consecutiv.
Totuşi, chiar şi cu o uşoară îmbunătăţire raportată în 2018, estul Europei s-a deteriorat cel mai mult de când EIU şi-a început ‘Indexul democraţiei’ în 2006.
În ciuda ‘indispoziţiei democratice’, ţările din Europa domină în continuare primele locuri din Index la nivel global – Norvegia este pe poziţia întâi, fiind urmată de Islanda şi Suedia.
Rusia, cel mai puțin democrată
Rusia a fost declarată cea mai puţin democrată ţară din Europa, situându-se pe poziţia 144 în Indexul global, sub ţări precum Afganistan şi Zimbabwe. Multe ţări din Europa au avut scăderi notabile în Indexul EIU pe 2018, printre care Austria, Georgia, Ungaria, Rusia şi Turcia. Însă cea mai mare mare deteriorare s-a înregistrat în Italia.
Europa de Vest are cele mai multe ţări pe care raportul le consideră ‘democraţii depline’, în timp ce Europa de Est domină în schimb categoria ‘democraţiilor imperfecte’.
Totuşi, statisticile nu sunt în totalitate negative. În ciuda deteriorării generale din ultimii trei ani în vestul Europei, Finlanda, Germania şi Malta au avansat în 2018. Dintre ţările membre ale Uniunii Europene, Suedia s-a plasat pe prima poziţie.
La celălalt capăt, România s-a plasat pe ultima poziţie dintre ţările din UE, în timp ce penultimul loc este ocupat, la o diferenţă foarte mică, de Croaţia. (M.B.)
de Isac Mihai | mai 2, 2018 | Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Minoritați, Știri, Uncategorized @ro
Președintele-Vladimir-Putin-arbitrul-incontestabil-al-situației-politice-din-Armenia
Liderul informal al opoziției de la Erevan, Nikol Pashinyan nu a obţinut astăzi majoritatea de voturi în parlament necesară pentru a deveni premier al Armeniei, relatează mass-media locală, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Liderii principalelor partide politice se pregătesc să plece la Moscova pentru noi consultări cu factorii de decizie din Federația Rusă, principalul partener strategic al Armeniei.
Pashinyan, care a fost singurul candidat pentru această funcţie, le-a cerut deputaţilor din parlamentul unicameral al fostei republici sovietice să depăşească graniţele de partid şi să-l susţină după ce Partidul Republican, la putere, a anunţat că nu îl va vota.
Pashinyan a obţinut numai 45 de voturi, mai puţin de 53 necesare pentru a avea majoritatea în parlamentul cu 105 locuri.
Proteste masive
Câteva zeci de mii de persoane s-au adunat marţi la Erevan la apelul lui Nikol Pashinyan, care a acuzat partidul la putere că vrea să împiedice alegerea sa în funcţia de prim-ministru de către parlamentul reunit în sesiune extraordinară.
Nikol Pashinyan, aflat în fruntea manifestaţiilor antiguvernamentale care zguduie de două săptămîni Armenia, a promis un ‘tsunami politic’ dacă nu va fi ales prim-ministru, şi i-a chemat pe armeni să iasă în stradă în toate orașele republicii. El a cerut susținătorilor să blocheze traseele naționale, căile ferate, gările și Aeroportul din Erevan. „Mâine începând cu ora 08:15 blocăm toate traseele naționale, Aeroportul și căile ferate, demarăm greva generală, mișcarea noastră nu poate să se încheie fără victorie. De mâine începe acțiunea de nesupunere totală”, a declarat Nikol Pașinean în fața mulțimii.
Reamintim că Armenia traversează din 13 aprilie 2018 o criză politică fără precedent. La 23 aprilie, manifestaţiile la care au luat parte zeci de mii de opozanţi au dus la demisia lui Serj Sargsyan, ales prim-ministru cu şase zile în urmă de către deputaţi, după ce timp de zece ani exercitase funcţia de preşedinte al statului.
Criza politică din Armenia se intensifică
Pelerinaj la Moscova
Liderul informal al opoziției de la Erevan, Nikol Pashinyan, a anunțat zilele trecute că va menține Armenia în sfera de influență a Federației Ruse, în încercarea de a înlătura orice opoziție din partea Moscovei pentru alegerea sa în funcția de premier.
La rândul său, fostul președinte al Armeniei, Serj Sargsyan, a efectuat deja o vizită la Moscova, având întrevederi cu mai mulți înalți oficiali ruși, inclusiv cu Anton Vaino, șeful aparatului Administrației Prezidențiale de la Moscova, și un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin. Mass-media rusă nu a dezvăluit motivele pentru care Kremlin-ul nu a sprijinit alegerea noului premier, după ce surse politice de la Erevan dădeau drept sigur sprijinul părții ruse pentru Nikol Pashinyan.
Fostul președinte armean, Serj Sargsyan, este un vechi aliat al liderului rus, Vladimir Putin
Oligarhii, păpușarii din umbră
Liderul opoziției, Nikol Paşinian, a cerut anterior o „capitulare“ a Partidului Republican, aflat la putere, promițând că nu vor exista repercursiuni juridice ori politice pentru foștii lideri, mai ales pentru Serj Sargsyan. El a mai precizat că va menține alianța strategică cu Federația Rusă, și nu va naționaliza afacerile oligarhilor armeni.
De la dobândirea independenței față de URSS, politicienii de la Erevan au avut nevoie de susținerea oligarhilor pentru a se menține la putere, alături de binecuvântarea politică a Moscovei, principalul aliat în conflictul cu Baku pentru controlul regiunii Nagorno-Karabach.
Puternicii oligarhi armeni încearcă să-şi salveze afacerile, dar unii dintre ei au plecat în străinătate, în Rusia, în Franța sau în SUA, majoritatea dispunând de mai multe cetățenii și având numeroase reședințe peste hotare. Karen Karapetian, premierul interimar și unul dintre foștii top-managerii ai filialei armene a gigantului rus Gazprom, a declarat că nu este împotriva organizării unor alegeri parlamentare anticipate, dar a subliniat în acelaşi timp că o astfel de decizie trebuie luată de ”toate forţele politice” din ţară,
Karen Karapetian este considerat omul de încredere a lui Samuel Karapetian, cel mai bogat armean din lume, și un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, cu o avere de aproximativ 4 miliarde de USD.
La rândul său, oligarhul Gagik Tsarukian, un apropiat al fostului președinte armean Robert Kochiarian, care controlează mai multe sfere din economia armeană, şi preşedinte al Partidului Armenia Prosperă, s-a alăturat mişcării de protest pentru a-şi salva businessul, consideră experții politici locali, citați de mass-media. (M.B./M.I.)
de Isac Mihai | mai 1, 2018 | Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Știri
Criza politică din Armenia se apropie de sfârșit
Liderul opoziției armene și conducătorul protestelor contra regimul Sargsyan, Nikola Pașinean, a fost înaintat la postul de prim-ministru al Armeniei, relatează mass-media rusă, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Oficiali ruși, citați de mass-media regională, au subliniat că Moscova nu se opune acestei nominalizări și mizează pe rezolvarea cât mai rapidă a crizei politice.
Decizia a fost luată de Partidul Contractului Social care este condus de Pașinean, un demers în acest sens fiind deja înaintat Parlamentului de la Erevan.
Parlamentul Armeniei trebuie să se reunească astăzi pentru a decide cine va fi noul premier, după ce Serj Sargsyan și-a dat demisia. Încă două fracțiuni din Parlamentul de la Erevan au anunțat că îl vor susține pe Nikola Pașinean, după ce acesta a obținut sprijinul public al unor oficiali ruși.
Sargsyan, capitulare condiționată
Partidul Republican din care face parte și Serj Sargsyan a anunțat că nu va propune un candidat propriu, în acest fel Nikola Pașinean fiind unicul pretendent la funcția de prim-ministru. Decizia lui Sargsyan vine la câteva zile după ce Pașinean a declarat public că nu vor exista repercursiuni legale împotriva fostului președinte ori a apropiaților săi. Tot el a mai declarat că va continua parteneriatul strategic dintre Erevan și Moscova.
Reamintim că Armenia s-a scufundat într-o criză politică generată de proteste în masă, după ce fostul președinte Serj Sargsyan a fost înaintat la funcția de prim-ministru, după două mandate consecutive de câte 5 ani în fruntea Armeniei.
După declanșarea protestelor în urmă cu aproape 3 săptămâni, Sargsyan și-a anunțat demisia. Concomitent, oligarhii armeni, o forță redutabilă în fosta republică sovietică și-au anunțat sprijinul pentru nominalizarea lui Nikola Pașinean în postul de premier. (M.B.)
