Kremlin, noi mutări în saga spionilor ruși de la NATO

Kremlin, noi mutări în saga spionilor ruși de la NATO

NATO consideră Federația Rusă o amenințare

NATO consideră Federația Rusă o amenințare

Rusia a anunţat suspendarea misiunii sale de reprezentare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), precum şi a misiunii NATO la Moscova. Decizia a fost luată după ce NATO a retras acreditarea a opt membri ai misiunii ruse la sediul Alianţei, acuzaţi de spionaj.

„În urma unor măsuri luate de NATO, condiţiile de bază pentru conlucrare nu mai sunt întrunite”, a declarat ministrul afacerilor externe rus Serghei Lavrov, precizând că aceste decizii vor intra în vigoare pe 1 noiembrie.

Acțiune dură

Mai exact, Rusia va suspenda pe termen nedefinit misiunea sa la Bruxelles de pe lângă alianţa militară occidentală. O măsură similară va afecta și misiunea NATO găzduită de ambasada Belgiei la Moscova. Aceasta din urmă are rolul de a asigura legătura între Alianţa Nord-Atlantică şi Ministerul Apărării al Federaţiei Ruse.

De asemenea, Lavrov a anunţat că „se pune capăt activităţii biroului de informaţii al NATO”. Acesta din urmă este definit de Alianţă ca având misiunea de „a îmbunătăţi cunoaşterea şi înţelegerea mutuale”.

Spionaj pe bandă rulantă

Aceste anunţuri oficiale vin la scurt timp după noi acuzaţii reciproce de spionaj. La începutul lui octombrie, NATO a retras acreditarea a opt membri ai misiunii Rusiei la sediul Alianţei. Aceștia au fost acuzați că erau ”ofiţeri de informaţii ruşi nedeclaraţi”.

NATO a luat o decizie similară în 2018, atunci când a expulzat şapte diplomaţi ca răspuns la atacul cu Noviciok, un agent neurotoxic, asupra fostului spion rus Serghei Skripal şi fiicei sale la Salisbury, în Marea Britanie. În plus, NATO a respins trei solicitări de acreditare şi a redus mărimea delegaţiei ruse la 20 de membri.

Rusia a respins toate acuzaţiile privind implicarea sa în atacul contra lui Serghei Skripal şi fiicei sale.

Înainte de 2018, reprezentanţa diplomatică a Rusiei la NATO fusese deja limitată la cel mult 30 de membri. Măsura a venit ca răspuns la interferenţa Moscovei în Ucraina. (K.P.)

Share our work
MAE rus actualizează Conceptul Politicii Externe

MAE rus actualizează Conceptul Politicii Externe

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, este un aliat de nădejde al președintelui Putin

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, este un aliat de nădejde al președintelui Putin

Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova lucrează, în prezent, la actualizarea Conceptului politicii externe al Rusiei și le-a urat tinerilor diplomați să contribuie la formarea unor abordări generale și a strategiei de politică externă a Rusiei, relatează TASS.

Adresându-se absolvenților de studii universitare acceptați pentru prima dată în serviciul diplomatic, Lavrov le-a atras atenția că vor avea șansa să lucreze într-o etapă plină de responsabilitate a istoriei ruse și mondiale, deoarece situația în lume nu devine mai simplă. ”Acest lucru nu face decât să adauge un plus de incitare, sincer vorbind. Obligă la o gândire creativă, având mereu ca prim obiectiv îndeplinirea principalei meniri a politii noastre externe – aceea de a asigura un maxim de condiții externe favorabile dezvoltării interne a țării. Acesta este principalul conținut al Conceptului politii externe a Federației Ruse, aprobat în 2016 de președintele Vladimir Putin”, a spus el.

Îndemn strategic

Timpul zboară repede. Acum ne ocupăm de actualizarea acestui document strategic. Nu mă îndoiesc că, pe segmentul său de muncă în departamentele de resort, fiecare dintre voi va contribui la formarea abordărilor noastre generale și a strategiei de politică externă în etapa actuală”, a adăugat ministrul.

Vă doresc să începeți să scrieți ”notițele” care vor ajuta la dezvoltarea politicii noastre externe pe direcțiile corespunzătoare. Dar cu scopul ca, într-un final, ele să ajungă la Centrul de istorie a diplomației ruse. Străduiți-vă! Vă urez succese dintre cele mai mari! Cu mulți dintre voi ne vom întâlni la locul de muncă”, a subliniat Lavrov, citat de mass-media. (K.P.)

Share our work
Kremlinul nu recunoaște indepența Donbass-ului. Ucraina, federalizată cu forța

Kremlinul nu recunoaște indepența Donbass-ului. Ucraina, federalizată cu forța

Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass

Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass

Federaţia Rusă nu va recunoaşte independenţa autoproclamatelor republici Doneţk şi Lugansk din Donbas (estul Ucrainei), dar speră că autorităţile de la Kiev vor iniţia negocieri directe cu rebelii, iar în final le vor acorda un ‘statut special’ celor două regiuni, a declarat ministrul de externe rus Serghei Lavrov, citat de săptămânalul rusesc ‘Argumentî i faktî’, preluat de presa de la Kiev și agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Statut special

‘Donbasului trebuie să i se acorde un statut special, care să fie fixat în Constituţia Ucrainei’, a mai declarat Lavrov în interviul acordat mass-media de la Moscova. ‘Conducerea ucraineană trebuie să se întoarcă cu faţa spre proprii cetăţeni, să renunţe la politica sufocării economice a Donbasului, să recunoască dreptul locuitorilor din Doneţk şi Lugansk să vorbească în limba lor maternă (rusa), să-şi sărbătorească datele sfinte şi sărbătorile, să-şi onoreze eroii lor’, a spus ministrul rus de externe, adăugând că ‘fără aceasta este cel puţin neserios de vorbit despre posibilitatea de restabilire a încrederii locuitorilor din Doneţk şi Lugansk faţă de autorităţile ucrainene’.

‘Condiţia fundamentală este, desigur, stabilirea unui dialog direct şi plin de conţinut între Kiev şi autoproclamatele republici nerecunoscute, conform prevederilor acordurilor de la Minsk’, a insistat Serghei Lavrov. El a subliniat faptul că, la ora actuală, părţile ar trebui să se concentreze asupra punerii în aplicare a acordurilor de la Minsk, aprobate printr-o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU.

Activitate restabilită

Ministrul rus a menţionat că pentru aceasta este necesar să fie restabilită activitatea Grupului de contact, din care fac parte reprezentanţi ai Kievului, Doneţkului şi Luganskului, cu medierea Rusiei şi a OSCE. Atunci şi formatul de negocieri ‘Normandia’ (Franţa, Germania, Rusia şi Ucraina) va funcţiona mai eficient, consideră oficialul rus.

Kievul şi Occidentul acuză în mod constant Rusia de furnizarea de sprijin militar rebelilor separatişti proruşi din estul Ucrainei, care luptă împotriva trupelor guvernamentale ucrainene. Moscova neagă acuzaţiile, în pofida tuturor evidenţelor, acuzând la rândul său Occidentul că sprijină militar Kiev-ul.

ONU, preocupat

Adjuncta secretarului general al ONU, Rosemary A. DiCarlo, a declarat marţi seara în cursul reuniunii Consiliului de Securitate convocate de Rusia în contextul intrării în vigoare în aceeaşi zi a legii privind utilizarea obligatorie a limbii ucrainene, că deşi legea lingvistică în Ucraina a fost modificată în mod substanţial între prima şi a doua lectură, iar majoritatea normelor controversate au fost eliminate, această lege continuă să suscite preocuparea ONU, informează agenţia de presă Ukrinform.

În special, Naţiunile Unite speră că Ucraina va adopta o lege privind protecţia minorităţilor naţionale, aşa cum stipulează respectivul act normativ, a declarat Rosemary A. DiCarlo în deschiderea dezbaterii la Consiliul de Securitate al ONU.

„Noua lege a generat îngrijorare atât în Ucraina, cât şi peste hotarele ei. Autorităţile ucrainene au explicat că ea este conformă cu Constituţia, în special cu articolul 10 privind limba de stat şi limbile minorităţilor, cu legislaţia proprie şi cea internaţională”, a menţionat secretarul adjunct al ONU.

ONU sprijină rezolvarea crizei din Ucraina

ONU sprijină rezolvarea crizei din Ucraina

Recomandări diplomatice

În acest context, ea a enumerat principalele prevederi ale legii privind obligativitatea limbii ucrainene, atrăgând atenţia asupra calendarului implementării sale graduale şi adoptării obligatorii a legii privind minorităţile naţionale stipulate de aceasta.

Rosemary A. DiCarlo a amintit că Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului a făcut recomandări autorităților ucrainene în timpul redactării acestei legi, evocând că documentul este examinat în prezent de către Comisia de la Veneţia, care urmează să-şi prezinte concluziile după data de 21 iulie.

Rusia contraatacă

De asemenea, înalta oficialitate ONU pentru probleme politice a salutat declaraţia preşedintelui Volodimir Zelenski, care a promis să studieze în detaliu noua lege despre limbă.

„Sperăm că aceasta va deschide calea pentru următorii paşi în direcţia protecţiei drepturilor minorităţilor”, a spus ea.

În acest sens, DiCarlo a fost sprijinită de Înaltul Comisar al OSCE pentru Minorităţi Naţionale, Lamberto Zannier.

Reprezentantul permanent al Rusiei la ONU, Vasile Nebenzia, a declarat că legea privind funcţionarea limbii de stat în Ucraina contravine tuturor convenţiilor privind protecţia drepturilor minorităţilor naţionale şi vizează „ucrainizarea forţată a ţării”. Potrivit lui, adoptarea legii s-a făcut în absenţa unui consens general în Ucraina, din motive politice. (N.G.)

Share our work
Kurile, un nou război al declarațiilor ruso-japonez

Kurile, un nou război al declarațiilor ruso-japonez

Insulele Kurile, apărate furibund de Kremlim

Insulele Kurile, apărate furibund de Kremlim

Japonia a condamnat joi ceea ce a descris drept o creştere a prezenţei militare a Rusiei în arhipelagul aflat în dispută între cele două ţări după cel de-al Doilea Război Mondial, relatează agenția DPA, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘Acumularea militară în Teritoriile de Nord este inacceptabilă pentru Japonia’, a declarat ministrul apărării nipon Takeshi Iwaya în finalul discuţiilor joi la Tokyo cu o delegaţie de înalţi responsabili ruşi, referindu-se la cele patru insule din arhipelagul Kurilelor de Sud (Etorofu, Kunashiri, Shikotan şi Habomai) în limbajul diplomatic japonez.

Bătălia rachetelor

Forţele sovietice au capturat insulele Kurile, sau Teritoriile de Nord, aşa cum le numeşte Japonia, cu peste 70 de ani în urmă în ultimele zile ale celui de-al Doilea Război Mondial. Din cauza acestei dispute teritoriale, între Rusia şi Japonia nu există nici astăzi un tratat de pace, care să pună capăt în mod oficial războiului din Pacific.

Prezent la discuţiile de la Tokyo, ministrul de externe rus Serghei Lavrov a insistat asupra faptului că Rusia are dreptul să desfăşoare activităţi militare în Kurilele de Sud. ‘Forţele armate ruse acţionează pe teritoriu suveran şi au dreptul să facă aceasta în baza dreptului internaţional’, a afirmat Lavrov, citat de TASS.

La rândul său, ministrul de externe rus şi-a exprimat preocuparea faţa de preconizata instalare în Japonia a unui sistem de apărare antirachetă american Aegis Ashore, în cadrul a ceea ce el a calificat drept o consolidare a colaborării militare nipono-americane.

Întâlnire la nivel înalt

Principalul rival geopolitic al Rusiei, SUA sunt aliat apropiat al Japoniei, furnizând o parte importantă a sistemelor de luptă folosite de forțele militare, navale și aeriene nipone. Ministrul apărării de la Tokio a insistat că instalarea sistemului american antirachetă nu reprezintă o ameninţare la securitatea Federaţiei Ruse.

Întâlnirea de la Tokyo s-a desfăşurat în formatul ‘doi plus doi’, implicând participarea miniştrilor de externe şi ai apărării din cele două ţări.

În paralel, Japonia şi Rusia pregătesc în prezent o reuniune între liderii lor, premierul nipon Shinzo Abe urmând să se întâlnească cu preşedintele rus Vladimir Putin în cadrul summitului G20, preconizat să aibă loc în iunie 2019 la Osaka.

Divergențe semnificative

Între Rusia şi Japonia se menţin divergenţe ‘foarte semnificative’ cu privire la problema insulelor Kurile, revendicate de cele două ţări, a afirmat la începutul lunii mai 2019 ministrul de externe rus Serghei Lavrov.

Înaintea unei întâlniri la Moscova cu omologul său japonez Taro Kono, şeful diplomaţiei ruse a apreciat că discuţiile anterioare au permis celor două ţări să-şi expună punctele de vedere. ‘Sper că aceste negocieri şi aceste consultări ne vor permite să înţelegem mai bine divergenţele noastre, chiar dacă aceste diferenţe rămân încă foarte semnificative’, a afirmat Lavrov, citat de agenţiile de presă ruse.

Președintele rus, Vladimir Putin, joacă dur cu Japonia

Președintele rus, Vladimir Putin, joacă dur cu Japonia

Istorie zbuciumată

Numite ‘Kurilele de Sud’ de către Rusia şi ‘Teritoriile de Nord’ de către Japonia, aceste insule vulcanice între Marea Ohoţk şi Oceanul Pacific se află în centrul unui diferend teritorial care a împiedicat cele două ţări să semneze un tratat de pace după cel de-al Doilea Război Mondial.

Tokyo consideră oficial cele patru insule anexate de URSS în 1945 – cu 20.000 de locuitori – ca făcând ‘parte integrantă din teritoriul japonez’.

Premierul nipon Shinzo Abe şi preşedintele rus Vladimir Putin au făcut o prioritate din rezolvarea acestui diferend şi s-au întâlnit de 25 de ori din 2013.

În noiembrie, Putin şi Abe au convenit la Singapore să accelereze negocierile în baza unei declaraţii din 1956.

Această declaraţie prevedea că URSS se angajează să restituie cele două insule mai mici (Shikotan şi Habomai) în schimbul încheierii unui tratat de pace. Or, negocierile, puternic încetinite după semnarea în 1960 a tratatului de cooperare între Tokyo şi Washington, nu au dat până acum vreun rezultat.

La sfârşitul lunii ianuarie, Vladimir Putin a indicat, după o întâlnire cu Shinzo Abe la Moscova, că este nevoie în continuare de o ‘muncă migăloasă’ pentru a se ajunge la semnarea unui tratat de pace.

Această dispută teritorială nu împiedică cele două ţări să întreţină relaţii economice, ilustrate în special prin importante investiţii nipone în Rusia, printre care cele ale grupului auto Toyota sau ale giganţilor în domeniul energetic. În ultimii ani, Abe şi Putin au discutat şi despre proiecte economice în insulele situate între Marea Ohoţk şi Oceanul Pacific.

Prezența militară a SUA în apropierea Kurilelor îngrijorează Kremlinul

Prezența militară a SUA în apropierea Kurilelor îngrijorează Kremlinul

Poziție rusă dură

Kremlinul a respins anterior orice ‘acord separat’ care ar prevedea o ‘returnare automată’ a unei părţi din insulele Kurile, aflate sub jurisdicţia Federaţiei Ruse, dar revendicate de Japonia. ‘În ultimele zile, am auzit o mulţime de raţionamente şi speculaţii politice potrivit cărora ar exista un fel de acord separat privind transferul unor insule şi aşa mai departe. Nu este cazul şi nu poate fi’, a afirmat anterior purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-o declaraţie la televiziunea publică rusă Rossia-1.

Revenirea la formatul de negocieri în baza Declaraţiei comune din 1956 privind încheierea unui tratat de pace cu Japonia nu înseamnă transferul automat al unor teritorii ruse părţii japoneze, a insistat Peskov, în cadrul emisiunii săptămânale ‘Moscova. Kremlin.Putin’, adăugând că Rusia şi Japonia, în problema Kurilelor, vor accepta un compromis care să nu contravină intereselor lor naţionale, potrivit TASS.

‘Putem oare spune că această (relansare a negocierilor) înseamnă o returnare automată a unor teritorii? Desigur, nu!’, a adăugat Dmitri Peskov.

Baze strategice

De cealaltă parte, Tokyo a asigurat anterior, prin vocea secretarului general al guvernului, Youshihide Suga, că în cazul în care Japoniei îi vor fi predate o parte din insulele Kurile, acolo nu vor fi instalate baze americane. Japonia oferă periodic astfel de asigurări diplomatice părții ruse, exprimându-și disponibilitatea pentru crearea unei zone demilitarizate în insulele Kurile după revenirea acestora sub jurisdicția japoneză.

Anual, armata rusă este implicată în exerciții militare masive în Marea Japoniei, ca parte a manevrelor periodice Vostok, desfășurate în Siberia şi Extremul Orient Rus, exerciţii în Marea Japoniei.

De exemplu, în cadrul manevrelor-gigant Vostok-2018, peste 2000 de militari și sute de vehicule militare, au efectuat exerciții, cu participarea Chinei, un alt rival militar, politic și economic al Japoniei. În total, peste 300.000 de militari, 36.000 de vehicule, 1.000 de avioane şi 80 de nave au luat parte la Vostok-2018.

Japonia se teme de o prezenţă militară sporită a Rusiei în această regiune şi îndeosebi în Insulele Kurile, între care patru, revendicate de Tokyo, sunt la originea tensiunilor dintre cele două ţări. (M.B./Mihai Isac)

Share our work
Kosovo, avertismente dure la adresa Serbiei

Kosovo, avertismente dure la adresa Serbiei

Kosovo, problema strategica in Balcani

Kosovo, problema strategica in Balcani

Preşedintele kosovar Hashim Thaci a respins propunerea unui schimb de teritorii cu Serbia, declarând că „nu va face niciodată comerţ cu teritorii ale Kosovo”, dar că va analiza posibile modificări de frontieră pentru o normalizare a relaţiilor, relatează mass-media de la Priștina, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Oficiali sârbi au avansat prima data ideea unui schimb de teritorii anul trecut. Aceasta a fost respinsă de conducerea albaneză kosovară ca fiind inacceptabilă, iar majoritatea membrilor comunităţii internaţionale o consideră prea periculoasă. Potrivit criticilor, o astfel de înţelegere ar putea redeschide rănile din regiune, încă marcată de conflictele etnice din anii 1990.

Summit decisiv

Chiar dacă detalii nu au fost prezentate oficial, ar putea fi vorba de un schimb între nordul Kosovo, dominat de etnicii sârbi, cu o zonă din sudul Serbiei, populată majoritar de albanezi (n.r.-Valea Preșevo).

Serbia a început negocierile de aderare la UE în 2014, iar reconcilierea cu Republica Kosovo este una dintre condiţiile principale pentru aderare.

Cancelarul federal german Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron vor încerca să-i readucă pe cei doi vechi inamici la masa negocierilor, în cadrul unui summit regional ce va avea loc luni după-amiaza la Berlin. Acesta are loc după ce negocierile de reconciliere conduse de UE s-au aflat anul trecut într-un punct mort.

Baricada rusă

Moscova, marele aliat al Belgradului, a solicitat anterior SUA şi Uniunii Europene să-şi exercite influenţa asupra autorităţilor din Kosovo pentru ca acestea să pună capăt ‘provocărilor şi confruntării’ cu Serbia, potrivit agenţiilor de presă EFE şi TASS, citate de KARADENIZ PRESS.

‘Cerem Washingtonului şi Bruxellesului să-şi exercite influenţa pe lângă Pristina şi să-şi asume responsabilitatea pentru transpunerea în practică a rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU’, a declarat ministrul de externe rus Serghei Lavrov în finalul întâlnirii cu omologul său sârb, Ivica Dacic.

Ministrul rus a reamintit că SUA şi UE ‘au participat direct’ la redactarea respectivelor rezoluţii şi ar ‘trebui să-i determine pe kosovari să pună capăt politicilor provocatoare şi de confruntare’.

Lavrov a apreciat că obligaţia Pristinei privind crearea unei asociaţii sau a unei comunităţi a municipalităţilor sârbe ‘este ignorată’, în pofida faptului că aceasta este inclusă în acordul de normalizare a relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo, încheiat în aprilie 2013 cu medierea UE.

Armata Republicii Kosovo, semn al independentei fata de Serbia

Armata Republicii Kosovo, semn al independentei fata de Serbia

UE, incapabilă

‘UE este incapabilă să facă ceva în acest sens’, a declarat ministrul rus, denunţând în acelaşi timp decizia Pristinei din decembrie 2018 de a crea o armată proprie prin ‘încălcarea Rezoluţiei 1244’ a Consiliului de Securitate al ONU, care stipulează că misiunea internaţională KFOR, condusă de NATO, este singura autoritate militară în Kosovo.

‘Totodată, NATO a făcut la Bruxelles comentarii favorabile faţă de acest pas ilegal’, susţine Serghei Lavrov.

KFOR supraveghează securitatea în teritoriul desprins de Serbia de la sfârşitul conflictului din 1998-1999 între forţele sârbe şi gherila separatistă albaneză.

Kosovo, fostă provincie sârbă populată de o majoritate albaneză, şi-a autoproclamat independenţă în 2008, dar Serbia nu o recunoaşte.

Războiul taxelor

De asemenea, Serghei Lavrov s-a referit la introducerea de către Kosovo, în noiembrie trecut, a unor taxe de 100% asupra produselor sârbe (şi bosniace, provenite din Republica Srpska în principal), ceea ce a provocat indignarea Belgradului. Dialogul între Serbia şi fosta sa provincie Kosovo pentru normalizarea relaţiilor s-a întrerupt după introducerea acestor taxe.

Ivica Dacic a declarant anterior, la Moscova, că Belgradul va relua dialogul ‘numai dacă Pristina va elimina aceste taxe vamale’. Anterior, UE şi Statele Unite au cerut Kosovo să anuleze aceste taxe vamale.

Cu toate acestea, potrivit lui Lavrov, ‘colegii din UE care, conform rezoluţiilor Adunării Generale a Naţiunilor Unite, ar trebui să acţioneze ca mediatori între Belgrad şi Pristina, nu îşi îndeplinesc funcţiile’.

Joc diplomatic

Preşedintele sârb Aleksandar Vucic a sugerat recent că Serbia ar putea fi de acord să recunoască Kosovo, cu condiţia obţinerii de compensaţii în cadrul unei înţelegeri mai largi, într-un interviu acordat agenţiei italiene ANSA, citat de mass-media de la Belgrad, preluată de KARADENIZ PRESS. „Trebuie să găsim mai întâi compromisul, nu putem recunoaşte Kosovo fără a obţine ceva din partea cealaltă”, a declarat şeful statului sârb. „Cu ajutorul prietenilor noştri europeni şi cu sprijinul Rusiei, al Statelor Unite, al Chinei şi al altor ţări, sunt sigur că putem ajunge la o soluţie”, a adăugat Vucic.

Principiile războiului

Parlamentul kosovar a votat o serie de principii de negociere prin care sunt interzise orice schimbări de frontieră în cadrul dialogului Belgrad-Priştina, ce vizează normalizarea relaţiilor dintre cele două părţi, relatează mass-media regională, citând portalul de informaţii Kossev, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Conform principiilor aprobate recent de legislativul de la Priştina, obiectivul principal vizează obţinerea recunoaşterii independenţei din partea Serbiei, respectarea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale şi acordul Belgradului care să permită aderarea Kosovo la instituţiile internaţionale. Documentul subliniază, de asemenea, că un astfel de acord ar deschide pentru Kosovo calea spre UE şi admiterea în ONU.

Reacții dure

Se prevede, de asemenea, că nu pot exista alte tipuri de putere în afara celei centrale şi locale, principiu care face ca o posibilă comunitate a municipalităţilor sârbe din Kosovo să nu poată avea puteri executive. Parlamentul de la Priștina a stabilit că acordul încheiat cu Serbia va fi supus unui referendum pe teritoriul Kosovo, pe care îl va ratifica.

In vara anului trecut, atât preşedintele sârb Aleksandar Vucic, cât şi omologul său kosovar, Hashim Thaci, au sugerat că o ‘corecţie a frontierelor’, care ar implica un schimb de teritorii, ar putea conduce la un acord care să pună capăt conflictului.

Directorul biroului pentru Kosovo din cadrul guvernului de la Belgrad, Marko Djuric, a criticat aceste condiţii impuse de Priştina, considerând că ele reprezintă un alt indiciu al faptului că autorităţile kosovare nu doresc un dialog sau o înţelegere.

Aceste principii au fost aprobate de parlamentul kosovar într-un moment în care Dialogul Belgrad-Priştina, mediat de UE, este întrerupt ca urmare a impunerii de către Priştina, la sfârşitul anului trecut, a unei taxe vamale de 100% pentru produsele importate din Serbia.

UE şi SUA au făcut apel, fără succes, în mai multe rânduri, ca această taxă vamală să fie revocată, pentru a permite reluarea dialogului început în 2013 de Belgrad şi Priştina.

Problematica Kosovo-Crimeea consolidează relațiile Belgrad-Moscova

Problematica Kosovo-Crimeea consolidează relațiile Belgrad-Moscova

Apel american

Serbia şi Republica Kosovo ar trebui să înceteze să se mai provoace una pe alta şi ar trebui să reia negocierile de normalizare a relaţiilor după două decenii da la terminarea războiului dintre cele două state, a declarat vineri David Hale, subsecretar de stat al SUA pentru afaceri politice. „Statele Unite fac apel la eliminarea tarifelor, la stoparea provocărilor reciproce şi reluarea dialogului”, a declarat David Hale, subsecretar de stat al SUA pentru afaceri politice, într-un mesaj transmis în limba sârbă prin Ambasada SUA de la Belgrad, informează Radio România, citat de mass-media regională. David Hale urmează să se întâlnească sâmbătă cu liderii albanezi la Pristina.

Apelul oficialului american survine după o întrevedere la Belgrad cu preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic şi la două zile după ce Parlamentul din Kosovo a adoptat o platformă de negociere cu 12 puncte care prevede recunoaşterea reciprocă între Serbia şi Kosovo, cu menţinerea graniţelor actuale între cele două state.

Ripostă de la Belgrad

Premierul sârb, Ana Brnabic, a declarat vineri că platforma de negociere votată de Kosovo este „împotriva bunului simţ (…) Reprezintă o lovitură letală dată negocierilor, iar reacţia Serbiei va fi adecvată, morală şi în interesul poporului sârb”.

La rândul său, preşedintele sârb a spus în mod repetat că Serbia nu va relua negocierile cu Kosovo până când nu vor fi abolite taxele vamele la importuri. Pristina doreşte ca Serbia să recunoască statalitatea Kosovo şi să înceteze să mai blocheze Kosovo în drumul său spre ONU şi alte organizaţii internaţionale, inclusiv Interpol. (M.B.)

Share our work