Rogozin, omul-orchestra din guvernul rus: Ar putea prelua si portofoliul Apararii
Dmitri Rogozin ar putea să devină şi noul ministru al Apărării din Federaţia Rusă. Controversatul politician rus l-ar înlocui astfel pe actualul ministru, Anatoli Serdiukov.
Potrivit ediţiei de limbă rusă a revistei Forbes, preluată de agenţiile de presă ruseşti şi internaţionale, Dmitri Rogozin îşi va păstra şi funcţia de vicepremier şi responasibil de complexul militar industrial al Federaţiei Ruse. În luna decembrie 2011, Dmitri Rogozin a fost rechemat din funcţia de ambasador al Moscovei la NATO, şi promovat în postul de vicepremier.
De asemenea, la sfârşitul lunii martie 2012, preşedintele rus Dmitri Medvedev l-a desemnat pe vicepremierul Dmitri Rogozin reprezentant special pentru Transnsitria. Kremlinul nu a avut până acum un reprezentant special pentru Transnistria. Dmitri Rogozin s-a remarcat anul trecut printr-o serie de declaraţii antiromâneşti, în contextul acordului româno-american privind scutul antirachetă.
Deşi sursele presei ruse din guvernul de la Moscova confirmă că Serdiukov va părăsi postul de ministru al Apărării, atât Rogozin, cât şi purtătorul de cuvânt al preşedintelui Federaţiei Ruse, Natalia Timacova, au refuzat să discute acest subiect.
Premierul Dmitri Medvedev va prezenta preşedintelui Vladimir Putin structura şi componenţa executivului. În următoare zile, Medvedev va finaliza consultările cu candidaţii la posturile de miniştri. Iar, după prezentarea candidaturilor preşedintelui, consultările vor fi continuate de Putin. Din această cauză, la summit-ul G-8 din SUA, care va avea loc în perioada 18-19 mai, va participa premierul şi nu preşedintele. Actualul cabinet de miniştri rus a funcţionat fără schimbări toţi 4 ani de activitate. Guvernul este constituit din 26 de funcţionari (2 prim vicepremieri, 5 vicepremieri, 18 miniştri şi premierul).
Reprezentanţi ai SUA şi oficiali cehi au declarat că Republica Cehă nu va mai lua parte la preconizatul scut antirachetă american ce urmează să fie instalat în Europa. De asemeena, Organizaţia de Cooperare de la Shanghai, structură regională de cooperare ce grupează Rusia, China şi patru ţări din Asia Centrală (Kazahstan, Uzbekistan, Tadjikistan şi Kîrgîzstan), a adoptat o declaraţie politică în care se pronunţă împotriva acţiunilor unilaterale în domeniul apărării antirachetă. Ministrul ceh al apărării Alexander Vondra a explicat că ţara sa s-a retras din acest proiect, frustrată de rolul minor care i se atribuise în cadrul noii reconfigurări a sistemului antibalistic al SUA în Europa, care prevedea stabilirea în Cehia a unui centru de avertizare timpurie cu rachete. Iniţial, administraţia George W. Bush a propus staţionarea a 10 rachete de interceptare în Polonia şi a unui radar avansat în Republica Cehă. Rusia a obiectat la aceste planuri, ameninţând cu desfăşurarea rachetelor proprii în apropiere de Polonia în cazul în care planul va fi pus în aplicare. În septembrie 2009, administraţia preşedintelui Barack Obama şi-a reconfigurat planurile legate de scutul antirachetă, în care cehilor le-a revenit un rol mai mic. Potrivit noii configurări, în Cehia urma să fie amplasat un centru de avertizare timpurie, care să colecteze şi să analizeze informaţiile provenite de la sateliţi pentru a detecta rachetele care ar putea viza teritoriul ţărilor NATO. Ministrul apărării Alexander Vondra a declarat pentru AP, în finalul discuţiilor purtate miercuri la Praga cu secretarul adjunct american al apărării William Lynn, că Republica Ceha şi-a dorit să participe la sistemul antibalistic, dar cu siguranţă nu în acest fel. El a menţionat că ţara sa va căuta o altă modalitate de a participa la acest proiect.