Minoritatea romana: Noi discutii romano-sarbe la Bucuresti

Minoritatea romana: Noi discutii romano-sarbe la Bucuresti

Noul statut al Serbiei în relaţia cu UE, de ţară candidată, ar trebuie să fie un stimulent al procesului intern de reforme privind situaţia minorităţii române de pe întreg teritoriul Serbiei, a declarat luni Bogdan Aurescu.
Acesta a asigurat că România va continua să sprijine aceste eforturi ale autorităţilor sârbe îndreptate spre aderarea Serbiei la Uniunea Europeană. Secretarul de stat Bogdan Aurescu a avut o întrevedere luni, la Bucureşti, cu asistentul ministrului afacerilor externe al R. Serbia, Zdravko Ponos, responsabil pentru relaţiile bilaterale. Cei doi oficiali au abordat în cadrul întrevederii problema candidaturilor la Preşedinţia Adunării Generale ONU în mandatul 2012-2013, respectiv situaţia minorităţii române din Serbia.
Bogdan Aurescu a reiterat că evaluarea privind avansarea pe calea europeană trebuie să se bazeze pe îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga, a căror parte importantă este şi protecţia drepturilor aparţinând minorităţilor naţionale. De altfel, a reamintit oficialul român, această conexiune este acceptată explicit de Serbia în textul Protocolului Comisiei Mixte al sesiunii a doua a Comisiei Mixte, semnat la 1 martie 2012, la Bruxelles, în prezenţa Comisarului european pentru extindere, Stefan Füle, şi a Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Catherine Ashton, care menţionează că „Republica Serbia …,  în procesul de aderare la Uniunea Europeană, se angajează să respecte şi să aplice criteriile politice de la Copenhaga, inclusiv în ceea ce priveşte protecţia persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, în conformitate cu instrumentele internaţionale regionale şi bilaterale relevante pe care le-a ratificat.”

Menţinerea  identităţii minorităţii române din Serbia

Declaraţia Comisiei Europene la minuta Consiliului Afaceri Generale din 28 februarie 2012 subliniază că respectarea şi protecţia minorităţilor sunt un element important al criteriilor de aderare la UE, iar progresul Serbiei în acest domeniu va face obiectul raportului Comisiei din octombrie 2012.  În acest context, Bogdan Aurescu a subliniat că aplicarea întocmai a recomandărilor convenite de părţi în Protocolul din 1 martie 2012 va fi un reper important.
În calitate de co-preşedinte al Comisiei Mixte Interguvernamentale între România şi Serbia privind minorităţile naţionale, Bogdan Aurescu a arătat că semnarea Protocolului (primul document al Comisiei Mixte care abordează pe fond situaţia minorităţilor din cele două ţări) este un prim pas în procesul ameliorării protecţiei acestora, implicarea României ca stat-înrudit pentru menţinerea identităţii minorităţii române din Serbia fiind în deplină conformitate cu standardele europene în materie. A propus crearea unui mecanism funcţional de monitorizare la nivelul celor două ministere de externe, care să faciliteze aplicarea eficientă a Protocolului.
De asemenea, Bogdan Aurescu a evidenţiat importanţa prevederii din Protocol care se referă la faptul că „recomandările sale … se aplică tuturor persoanelor care aparţin minorităţii naţionale române pe întreg teritoriul Republicii Serbia, în conformitate cu obligaţiile internaţionale de a respecta dreptul la liberă auto-identificare, aşa cum este prevăzut de articolul 3 al Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale …”, care are menirea de a bloca eventuale demersuri de a împiedica persoanele care aparţin minorităţii române din Serbia de a se declara ca români.
Zdravko Ponosa declarat că partea sârbă va depune cu bună credinţă toate eforturile pentru aplicarea Protocolului semnat la 1 martie 2012. De asemenea, a reiterat mulţumirile Serbiei pentru poziţia de principiu a României în privinţa Kosovo.

Share our work
Romania creaza un mecanism de monitorizare a drepturilor romanilor din Valea Timocului (Serbia)

Romania creaza un mecanism de monitorizare a drepturilor romanilor din Valea Timocului (Serbia)

Seful Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni (DRP), Eugen Tomac, va conduce un mecanism de monitorizare a romanilor din afara granitelor. Anuntul a fost facut de ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, la finalul audierilor in comisiile parlamentare de resort. „Vom avea un sistem de monitorizare mai bine pus la punct la nivelul Executivului in ceea ce priveste romanii din afara granitelor. L-am rugat – la nivel institutional, evident – pe domnul Tomac sa conduca acest mecanism de monitorizare, pe care il vom pune la punct”, a spus Diaconescu. Ministrul a precizat, raspunzand unei intrebari despre o eventuala suprapunere a acestui sistem cu lucrarile comisiei mixte romano-sarbe ca, prin natura sa, „comisia mixta romano-sarba este o institutie politica ce stabileste standardele si criteriile agreate de ambele parti din punct de vedere politic”. „Dar in acest moment ne intereseaza ceva mai in detaliu felul in care, tehnic, cadrul juridic existent in Serbia si nu numai, si in alte state care incearca sa se apropie de UE, functioneaza si este aplicat la nivelul comunitatilor. Pentru acest lucru este nevoie de o formula si institutionalizata, dar care sa aiba si capacitatea de a actiona zilnic practic in relatia cu partenerii nostri”, a spus Diaconescu.

Export de expertiza pentru minoritati

La randul sau, Eugen Tomac, prezent la audieri, a spus ca a avut mai multe vizite in ultima perioada in Serbia si in alte state si ca isi propune sa transfere „experienta romaneasca in relatia cu minoritatile nationale si catre alte state care simt nevoia de a primi mai multa expertiza pe acest domeniu”. El a spus ca va avea intrevederi cu partenerii sarbi, insa a adaugat ca nu a fost stabilita inca o data. „Vom avea o serie de intruniri cu partenerii nostri (…) unde vom stabili un calendar foarte exact in ceea ce priveste indeplinirea acestor angajamente pe care partea sarba si le-a asumat prin protocolul bilateral. Ne dorim ca in Valea Timocului romanii sa aiba la educatie in limba materna, Episcopia Romana sa aiba jurisdictie pe intreg teritoriul Serbiei. Prima intalnire o vom stabili in perioada urmatoare”, a spus Tomac. „Comunitatea romaneasca din Serbia e divizata in doua, intre romani si vlahi. Avem situatii similare si in alte state si vrem ca minoritarii nostri, indiferent unde locuiesc, sa fie tratati in mod egal, astfel incat drepturile si libertatile fundamentale sa le fie garantate”, a mai spus Tomac.

Share our work
87 de partide se bat pentru Parlamentul de la Belgrad

87 de partide se bat pentru Parlamentul de la Belgrad

Nu mai putin de 87 de partide politice s-a inscrus in cursa pentru aleerile parlamentare ce vor avea loc luna viitoare. Dintre acestea patru au fost infiintate in 2012, potrivit agentiei Tanjug. Anuntarea datei alegerilor ar urma sa intervina pe 13 martie, cand expira termenul legal pentru aceasta. Potrivit unor oficiali guvernamentali, alegerile ar urma sa aiba loc pe 29 aprilie sau 6 mai a.c. Pentru a fi inregistrat, un partid trebuie sa stranga 10.000 de semnaturi, iar daca este un partid al unei minoritati nationale sunt suficiente 1.000 de semnaturi. Partidele politice, coalitiile si alte organizatii politice inregistrate, individual sau separat, precum si grupuri de cetateni, isi pot lansa candidatii pentru alegeri. Lista electorala este aprobata daca a intrunit cel putin 10.000 de semnaturi din randul alegatorilor. in Serbia existau peste 600 de organizatii politice inainte de a li se cere partidelor sa se inregistreze din nou, incepand din iulie 2009, pe baza legii privind partidele politice.

Share our work
Romania isi da acordul pentru Serbia in UE – Protocol pentru minoritati

Romania isi da acordul pentru Serbia in UE – Protocol pentru minoritati

România a renunţat la opoziţia faţă de acordarea statutului de ţară candidată la aderarea la UE pentru Serbia, în urma unui protocol semnat joi la Bruxelles de cele două părţi privind statutul minorităţilor din cele două ţări.
Bucureştiul a solicitat în reuniunea de marţi a Consiliului Afaceri Generale semnarea cât mai rapidă a unui astfel de document. Potrivit unor surse europene, documentul a fost semnat de ambasadorul României la Uniunea Europeană, Mihnea Motoc, şi de ambasadorul Serbiei la UE, Roksanda Nincic. Informaţia a fost confirmată de eurodeputatul conservator german Elmar Brok, care a participat, joi, la Bruxelles, la reuniunea liderilor din Partidul Popular European, unde a fost prezent şi preşedintele Traian Băsescu.
“Traian Băsescu a anunţat că românii îşi vor da acordul” pentru Serbia, “întrucât cele două părţi s-au înţeles pentru semnarea unui document privind drepturile minorităţilor”, a spus Brok, citat de agenţiil de presă internaţionale. În cursul serii, chestiunea va fi discutată de preşedintele Traian Băsescu cu liderii celorlalte state membre ale UE, în condiţiile în care la Consiliul European se aşteaptă ca Serbia să primească statutul de candidat la aderarea la UE.

Băsescu: Serbia a trecut

De asemenea, preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, răspunzând întrebărilor jurnaliştilor de la Belgrad, că problema cu Serbia privind minorităţile s-a rezolvat şi, chestionat dacă România se mai opune acordării statului de ţară candidată Serbiei, a răspuns: „Serbia a trecut deja”. Preşedintele României a făcut aceste declaraţii la sosirea la reuniunea Consiliului European. „Serbia a trecut deja”, a spus Băsescu, fiind întrebat de reporterul RTS dacă România se mai opune acordării statului de ţară candidată Serbiei. De asemenea, întrebat dacă „problema cu minorităţile” s-a rezolvat, preşedintele român a spus „da”, zâmbind larg către jurnaliştii sârbi.
La reuniunea CAG din urmă cu două zile, România a prezentat o declaraţie în care se subliniază necesitatea unor rezultate concrete şi rapide în legătură cu semnarea protocolului privind statutul minorităţilor din cele România şi Serbia, cât şi implicarea Comisiei Europene şi a Înaltului Reprezentant al OSCE pentru minorităţi naţionale în monitorizarea eforturilor Belgradului pentru respectarea principiilor protecţiei minorităţilor în conformitate cu standardele UE. Consiliul UE a încurajat Serbia să continue aplicarea tuturor acordurilor convenite până la această dată.
Potrivit unor surse europene, în afara acordului bilateral dintre Bucureşti şi Belgrad, Comisia Europeană s-a angajat la rândul său să urmărească “îndeaproape” “punerea efectivă în practică” a respectării drepturilor minorităţii române din Serbia.

Share our work
Serbia-UE. Romania ramane ferma si cere garantii pentru minoritatea romana

Serbia-UE. Romania ramane ferma si cere garantii pentru minoritatea romana

România a cerut garanţii normale asupra drepturilor minorităţilor din Serbia pentru a-şi da acordul în vederea acordării statutului de candidat la Uniunea Europeană, a declarat marţi ministrul Afacerilor externe, Cristian Diaconescu.
Serbia va trebui să aştepte Consiliul European de joi şi vineri pentru o decizie oficială privind acordarea statutului de candidat la aderarea la UE, după ce miniştrii de externe ai ‘Celor 27’, reuniţi marţi în cadrul Consiliului Afaceri Generale, nu au putut să facă decât o recomandare în acest sens. Deşi existau semnale încă de la reuniunea de luni a Consiliului Afaceri Externe privind posibila opoziţie din partea Lituaniei şi a României faţă de acordarea statutului de candidat Serbiei, majoritatea delegaţiilor au părut marţi luate prin surprindere de poziţia Bucureştiului.
România a prezentat o declaraţie în care se subliniază necesitatea unor rezultate concrete şi rapide în legătură cu semnarea protocolului privind statutul minorităţilor din cele două ţări (România şi Serbia – n.red.), cât şi implicarea Comisiei Europene şi a Înaltului Reprezentant al OSCE pentru minorităţi naţionale în monitorizarea eforturilor Belgradului pentru respectarea principiilor protecţiei minorităţilor în conformitate cu standardele UE. Consiliul UE a încurajat Serbia să continue aplicarea tuturor acordurilor convenite până la această dată. În concluziile reuniunii ministeriale de marţi, a fost anexată o declaraţie a Comisiei Europene în care aceasta reafirmă importanţa respectării şi protecţiei drepturilor minorităţilor, ca parte integrantă a criteriilor de aderare la UE. În acelaşi timp, Comisia se angajează să continue monitorizarea strictă a eforturilor Serbiei în acest domeniu şi să raporteze în octombrie 2012 cu privire la progresele înregistrate.

Tadic acuză la televiziunea naţionala România

De la Bruxelles, preşedintele sârb Boris Tadic a declarat la televiziunea naţională sârbă că problema are la origine cererea autorităţilor române ca toţi cetăţenii sârbi „care se declară vlahi, să fie consideraţi în acelaşi timp români”. „Serbia nu va accepta acest lucru cu niciun preţ” întrucât un astfel de demers „ar merge contra standardelor europene”, a subliniat el.
„Fiecare cetăţean al Serbiei poate declara apartenenţa sa la o etnie în conformitate cu sentimentele sale şi este destul de complex să se găsească o soluţie aici”, a adăugat Tadic. Decizia de a acorda statutul de candidat Serbiei va reveni şefilor de stat şi de guvern ai Celor 27 care se vor reuni în summit joi şi vineri la Bruxelles.

Garanţii suplimentare

Ministrul Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu, a declarat, marţi, că România a cerut Serbiei ”garanţii suplimentare” despre intenţia de a asigura identitatea etnică, lingvistică şi religioasă a tuturor minorităţilor de pe teritoriul său, inclusiv a celei române. Într-o declaraţie acordată România TV, şeful diplomaţiei române a precizat, referindu-se la decizia Consiliului pentru Afaceri Generale de a acorda Serbiei statutul de ţară candidată la Uniunea Europeană, că la începutul lunii martie va avea loc confirmarea de către Consiliul European.
El a subliniat că a avut ”o discuţie prelungită” pe tema respectării drepturilor minorităţilor din Serbia. ”Am avut o discuţie destul de prelungită, deoarece, aşa cum România a fost supusă unei monitorizări mari în ceea ce priveşte protecţia drepturilor minorităţilor, este normal ca orice stat candidat să facă dovada faptului că respectă aceste standarde şi aceste valori, deci, din această perspectivă, până la Consiliu, urmează ca, pe de o parte, între Romania şi Serbia să fie semnat protocolul privind protecţia minorităţilor şi cadrul juridic de funcţionare a instituţiilor în acest domeniu, dar şi Comisia se va implica, atât printr-o monitorizare care va avea loc pe tot parcursul anului 2012, cat şi în încurajarea înaltului reprezentant al OSCE pentru minorităţile naţionale de a participa la această evaluare. Nu am făcut decât să tratăm cât se poate de serios criteriile de validare a unei astfel de candidaturi din perspectiva standardelor stabilite la Copenhaga. În esenţă, este vorba de valorile europene pe domeniul minorităţilor”, a punctat ministrul.

România nu doreşte sancţionarea Serbiei

Diaconescu a precizat că România nu a dorit sancţionarea Serbiei, ”cu atât mai mult cu cât avem relaţii tradiţionale foarte bune”. ”Pur şi simplu, discutăm despre garanţii suplimentare, despre intenţia dovedită a statului sârb de a asigura respectarea identităţii etnice, lingvistice, religioase a tuturor minorităţilor, inclusiv a celei române. Nu este vorba decât de participarea la o decizie politică, dar de pe o poziţie cât se poate de clară şi cât se poate de cooperantă, fără însă a face rabat la ceea ce înseamnă valoare, ceea ce înseamnă identitate etnică, aspecte cu care trebuie în UE să ne obişnuim cu toţii ca fiind valori ce se respectă în mod predilect”, a adăugat şeful diplomaţiei de la Bucureşti.
În acelaşi timp, el a spus că poziţia României în cadrul CAG a fost una de ”substanţă” şi a opinat că atât partenerii din UE, cât şi celelalte state ”trebuie să se obişnuiască cu o Românie ceva mai activă şi mai implicată atunci când este vorba de protecţia valorilor sale, atât în interior, cât şi în exterior”, transmite Agerpres. ”Din această perspectivă, nu am făcut decât să avem o monitorizare cât se poate de atentă a respectării drepturilor minorităţilor. Este nu numai un interes naţional al României, ci şi o valoare europeană şi de altfel iată că până la sfârşitul zilei partenerii noştri din UE au luat o decizie corespunzătoare. În opinia mea, miniştrii de externe au recomandat în acest moment acordarea statutului de membru al UE (de ţară candidată la aderare – n.r.) pentru Serbia, urmând ca în zilele următoare să aibă loc consultările necesare, să se facă o serie de clarificări, inclusiv în relaţia bilaterală, şi şefii de stat sau de guvern să decidă începerea negocierilor,” a afirmat Cristian Diaconescu.

Radisa Dragojevic: Vlahii nu sunt români

„Nimeni nu are dreptul să le ceară vlahilor să se declare români”, a afirmat preşedintele Consiliului Naţional al Vlahilor din Serbia Radisa Dragojevic, citat marţi seară în ediţia online a postului sârb B92. Statutul uneia dintre cele două duzini de minorităţi etnice din Serbia, ce populează raioanele de est de-a lungul frontierei cu România, s-a aflat recent în centrul atenţiei, şi, mai mult, de când România a acţionat pentru a bloca aderarea Serbiei pentru a deveni candidat la UE, comentează B92.
Dragojevic s-a exprimat pentru mass-media marţi, spunând că România „nu poate da ultimatumuri Serbiei” pe această problemă din două motive: pentru că vlahii nu sunt lipsiţi de drepturi cetăţeneşti în Serbia şi pentru că ţara recunoaşte atât vlahii, cât şi românii minorităţi etnice. El a remarcat că recensământul din 2002 a arătat că existau în jur de 31.000 de etnici români în Serbia şi aproximativ 40.000 de vlahi. Românii trăiesc mai ales în Banat, nord-estul Serbiei, în timp ce vlahii locuiesc în comunele din est.
„Indiferent de orice asemănare, acestea sunt două minorităţi naţionale autohtone. Românii consideră România patria lor. Vlahii consideră Serbia patria lor. Noi nu avem obiecţii, nicio bază să apelăm la România, nici România nu are nicio bază să facă vreo cerere în numele nostru”, a subliniat Dragojevic. Potrivit lui Dragojevic, „un grup de nemulţumiţi din cadrul comunităţii vlahe consideră că limba lor este româna” şi ei au fost cei care „au creat problema apelând la autorităţile din România”.

250.000 de români fără drepturi

În Serbia sunt în jur de 250.000 de etnici români. Cei mai mulţi locuiesc în Valea Timocului (Estul Serbiei) şi Voivodina (Nordul Serbiei). Spre deosebire de românii din Voivodina, care beneficiază de recunoaştere oficială încă din timpul regimului comunist din fosta Iugoslavie, cei din Valea Timocului nu s-au bucurat niciodată de drepturi specifice minorităţilor naţionale. În Voivodina românii beneficiază de învăţământ public, emisiuni tv şi radio în limba română, iar în 2001 aici a fost înfiinţată şi o episcopie ortodoxă română, care a fost recunoscută de Ministerul Cultelor din Serbia în aprilie 2009 şi care are sub jurisdicţia sa doar parohiile româneşti din Voivodina.
Numiţi “vlahi”, românii din Valea Timocului nu au fost niciodată recunoscuţi ca minoritate naţională şi în consecinţă au fost privaţi de învăţământ sau activităţi culturale şi religioase în limba maternă. Odata cu noile transformari democratice, în Valea Timocului au fost realizate câteva emisiuni radio şi tv cu muzică populară românească, şi este editată revista bilingvă româno-sârbă “Vorba Noastră”, toate, făra suportul autoritatilor sârbe.
Românii din Serbia nu au reprezentare politică la nivel parlamentar. În fiecare an România oferă burse de studiu pentru românii din Valea Timocului şi Voivodina, diplomele fiind recunoscute în Serbia, cu excepţia unor materii pentru care trebuie să se susţină examene de echivalare.

Share our work