
Reconfigurari pe noua tabla de sah a razboiului

Dupa scut antiracheta, urmeaza scutul cibernetic
Romania vine si ea in intampinarea unor astfel de probleme de securitate si mai nou incearca sa dezvolte o infrastructura informationala menita sa poate sa faca fata noilor amenintari de acest tip. Prin Hotararea de Guvern privind infiintarea si functionarea CERT (Centrul national de raspuns la incidente de securitate cibernetica), Bucurestii intra in randul capitelelor NATO preocupate de acest fenomen. Potrivit unui document obtinut de Hotnews, noua structura va avea 41 de posturi si va gestiona un sistem de alerta timpurie si informare in timp real privind incidentele cibernetice. Centrul national de raspuns la incidente de securitate cibernetica (CERT-RO) este in prezent un doar un departament in cadrul ICI (Institutul national de cercetare in Informatica), iar anuntul ca se pregateste cadrul legal pentru operationalizarea acestuia a fost facut de catre ministrul comunicatiilor in luna aprilie 2011, la o conferinta ministeriala din Ungaria pentru ca acesta sa fie repetat de catre Valerian Vreme vinerea trecuta la Bruxelles. „Centrul de raspuns la incidente de securitate cibernetica a fost infiintat prin Hotarare de Guvern in urma cu circa doua saptamani, este o directie in subordinea ministerului Comunicatiilor (MCSI), localizat la ICI, cu un director in persoana lui Victor Vevera. Intr-o prima etapa centrul va avea 20 de posturi, iar lansarea oficiala a acestuia se va face pe 20 iunie 2011, in cadrul unui eveniment la care va participa si presedintele Agentiei Europeane pentru securitatea retelelor si a informatiei (ENISA). Politica acestuia este sa apere in principal sistemele IT ale statului”, a declarat Vreme pentru Hotnews. Comitetul de coordonare va fi format din reprezentanti ai: Ministerului Comunicatiilor, Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor, ai Serviciului Roman de Informatii, ai Serviciului de Informatii Externe, ai Serviciului de Telecomunicatii Speciale, ai Serviciului de Protectie si Paza, ai Oficiului Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat si ai Autoritatii Nationale pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii (ANCOM). Printre principalele directii de actiune ale acestui nou program se numara constituirea si operationalizarea unui Sistem national de securitate cibernetica (SNSC). Acesta reprezinta „cadrul de cooperare care reuneste autoritati si institutii publice, mediul academic si cel de afaceri, asociatii profesionale, organizatii neguvernamentale, cu responsabilitati si capabilitati in domeniu, in vederea coordonarii actiunilor pentru asigurarea securitatii componentei nationale a spatiului cibernetic”.
Campul virtual de lupta
In aceeasi logica a prevenirii si contracararii unor astfel de atacuri, cotidianul britanic „The Guardian” a scris marti ca Marea Britanie va dezvolta un program de instrumente cibernetice destinate contracararii riscurilor la adresa sigurantei nationale provenind din mediul informatic. La fel ca si partenerii de peste Ocean, oficiali guvernamentali britanici au declarat ca Marea Britanie are nevoie de noi optiuni ofensive, nu doar de metode de protejare a infrastructurii informatice guvernamentale. Secretarul de stat responsabil de Fortele Armate, Nick Harvey, a declarat ca „spatiul cibernetic va face parte in viitor din campul de lupta”, subliniiind ca instrumentele de contracarare a atacurilor informatice vor face parte integranta din capacitatile militare britanice. „Avem nevoie de capabilitati in acest domeniu si dezvoltam astfel de capabilitati”, a subliniat secretarul de stat. „Spatiul virtual este un domeniu nou, dar regulamentele si normele generale pot fi aplicate in aici”, a explicat el.
Germania, pe pozitii
Si cea mai mare forta a NATO din Europa, Germania, se gandeste tot mai serios la combaterea acestui fenomen. Agentia Deutsche Welle a relatat ca la 1 aprilie 2011, la Bon, si-a inceput activitatea Centru National de Aparare Cibernetica in cadrul Oficiului Federal pentru Siguranta si Tehnica Informationala, pe scurt BSI. La inceputul lunii februarie, in cadrul celei de-a 47-a Conferinte Pentru Securitate de la München, Thomas de Maiziere pe atunci inca ministrul de interne si responsabil pentru siguranta cibernetica atragea atentia asupra dimensiunii amenintarii: „La fiecare doua secunde asistam la un atac in internet, la fiecare doua secunde. De patru-cinci ori pe zi, sunt atacate retelele de informatii guvernamentale, atacuri puse de autoritatile germane pe seama serviciilor de informatii straine”. Amenintarile venite din spatiul cibernetic sunt, intre timp, constientizate si de opinia publica si de politicieni. Anul trecut si-a inceput activitatea comandoul cibernetic in Statele Unite ale Americii.
Combatanti electronici
Astfel de „pregatiri de razboi” se fac si de catre alte state militariste ale lumii: Rusia, Israel, Coreea de Nord si Iran, aceasta din urma sustinand sus si tare ca detine cea de-a doua armata cibernetica din lume. China, alaturi de Rusia, este acuzata ca deruleaza cele mai mari operatiuni de spionaj virtual, atacand frecvent computerele militare ale Occidentului. Mai nou, agentii chinezi din diverse zone ale lumii lasa in diferite locuri stick-uri USB infectate in speranta ca cei care le gasesc le vor folosi, facilitandu-le in acest mod accesul la diverse retele. Beijingul respinge ferm acuzatiile si vine cu date ce arata ca, de fapt, China este principala tinta in acest conflict. Revista „Wangluo Chuanbo”, editata de Biroul de informatii al Guvernului, sustine ca aproximativ 18 milioane de computere din China sunt virusate lunar, iar aceste atacuri cresc de la an la an. Potrivit unui raport al companiei americane Symantec, 25% din atacurile asupra computerelor chineze au fost lansate, in 2008, din SUA. Motiv pentru multi de a arata cu degetul spre Washington, care refuza propunerile Rusiei de creare a unui tratat (dupa modelul START) privind reglementari mai stricte pentru internet. Chiar daca America, fiind tara cea mai computerizata, este si cea mai expusa la atacurile cibernetice. Aceste temeri si contramasurile care se impun vin pe fondul crearii unor noi dimensiuni conflictuale in care regulile combative clasice nu sunt inca asezate inca pe aceasta noua harta a razboiului iar actorii nu tin cont de nicio regula.