Vladimir Putin se leapădă de dolar

Vladimir Putin se leapădă de dolar

Putin, supărat pe SUA

Putin, supărat pe SUA

Liderul rus Vladimir Putin a declarat că sancţiunile americane împotriva Rusiei sunt motivate de competiţia politică internă din SUA. Putin a mai declarat că acestea reprezintă o „enigmă” pentru Moscova.

Putin a afirmat, în cadrul unui discurs susţinut la Forumul Economic de la Sankt Petersburg, că SUA folosește sancțiunile pentru a întârzia dezvoltarea Rusiei.

Ameliorare diplomatică

Putin a mai declarat că vrea să găsească modalitatea de a ameliora relaţiile ruso-americane la summitul comun din 16 iunie de la Geneva.  „Trebuie să găsim o cale de a reglementa aceste relaţii care sunt în prezent la un nivel foarte prost”, a menţionat liderul rus la Forumul Economic de la Sankt Petersburg.

„Noi nu avem niciun dezacord cu SUA, ei au un singur dezacord: vor să ne limiteze dezvoltarea, o afirmă public, şi tot restul decurge de aici”, a adăugat el.

De asemenea, Putin a respins criticile occidentale cu privire la democraţia în Rusia, evocând modul în care sunt reprimate manifestaţiile în SUA, de exemplu atunci când pe 6 ianuarie manifestanţii pro-Trump au invadat Congresul, sau în Europa, unde se folosesc din abundenţă „gloanţe de cauciuc”.

Atac la dolar

Putin a recunoscut că şi-ar dori ca ţările europene să plătească pentru gazul rusesc mai degrabă în euro decât în dolari.

„Euro este total acceptabil pentru noi pentru plăţile la gaz. Asta s-ar putea face şi ar trebui probabil să se facă”, a spus Putin în cadrul unei discuţii prin videoconferinţă cu cancelarul austriac Sebastian Kurz la acelaşi eveniment.

Anterior, ministrul de finanţe Anton Siluanov a indicat că Fondul suveran rus, unde ajung în special veniturile din exporturile de petrol, va lichida toate activele sale în dolari în termen de o lună, pe fondul noilor sancţiuni americane.

Această declaraţie ar avea mai mult o miză politică, înainte de primul summit pe care cei doi lideri îl vor avea la Geneva. Summitul are loc pe fondul tensiunilor puternice între Washington şi Moscova.
Kremlinul face eforturi de ani de zile să decupleze economia rusă de moneda americană, crucială în comerţul mondial. Datorită acestei situații Rusia este vulnerabilă la sancţiunile americane. (Mihai Isac)

Share our work
Brexit, posibilă amânare. Guvernul Theresa May, amenințat de proteste masive

Brexit, posibilă amânare. Guvernul Theresa May, amenințat de proteste masive

Brexit ameninta stabilitatea Marii Britanii

Brexit ameninta stabilitatea Marii Britanii

Data la care Marea Britanie părăseşte Uniunea Europeană ar putea fi amânată cu câteva săptămâni pentru a da timp Parlamentului să adopte legislaţia, a declarat pentru BBC Andrea Leadsom, preşedintele Camerei Comunelor, cel mai important oficial britanic care a lansat o astfel de idee până în acest moment, relatează Reuters, citată de KARADENIZ PRESS. „Putem să adoptăm legislaţia şi cred că, în ciuda tuturor dificultăţilor, avem o relaţie foarte puternică cu prietenii şi vecinii noştri din UE şi sunt absolut sigură că, dacă vom avea nevoie de câteva săptămâni în plus, atunci acest lucru este posibil”, a declarat Andrea Leadsom pentru BBC.
Răspunzând întrebării dacă acest lucru ar însemna extinderea perioadei de negociere aferente articolului 50, Leadsom a declarat pentru BBC: „Nu înseamnă în mod necesar asta. Cred că trebuie să ne gândim cu atenţie. Însă, aşa cum stau lucrurile, simt că noi putem, cu sprijinul celor două Camere – Camera Comunelor şi Casa Lorzilor – cu bunăvoinţă şi determinare, să adoptăm legislaţia în timp util”.

29 martie

Marea Britanie urmează să părăsească Uniunea Europeană pe 29 martie, însă acordul negociat de premierul Theresa May cu Bruxellesul a fost respins de parlamentari, lăsând deschisă posibilitatea unui Brexit fără acord.
Parlamentul britanic va vota în curând o serie de amendamente, în condiţiile în care Marea Britanie se confruntă cu cea mai gravă criză politică din ultima jumătate de secol, încercând să stabilească cum, sau chiar dacă, va părăsi proiectul european la care a aderat în 1973.
O purtătoare de cuvânt a cabinetului premierului May a declarat că poziţia guvernului nu s-a schimbat. „Nu avem în vedere o prelungire a articolului 50 şi suntem angajaţi să facem tot ce este necesar pentru a avea totul gata pentru momentul în care părăsim UE pe 29 martie”, a spus oficialul britanic.

Propunere europeană

Ministrul francez al afacerilor europene Nathalie Loiseau a estimat că ar putea fi luată în considerare o amânare a Brexit-ului, dar că aceasta nu poate fi o soluţie în sine, opinie exprimată în cadrul unei conferinţe de presă pe marginea unui forum la Strasbourg. ”Dacă un guvern britanic, susţinut de o majoritate în parlamentul (britanic) – ceea ce ar fi un adevărat progres -, ar veni cu noi idei privind viitorul relaţiilor dintre Regatul Unit şi Uniunea Europeană (…) şi noi am cere o amânare, acest lucru ar merita să fie luat în considerare”, a declarat dna Loiseau.
”O amânare nu este o soluţie, ci un mijloc pentru o soluţie”, a subliniat ministrul. ”Trebuie să existe un obiectiv politic nou şi credibil, adică trebuie ca un guvern britanic să propună o soluţie care nu deschide acordul privind retragerea (din UE) negociat timp de 17 luni”, a insistat dna Loiseau. ”S-a încheiat acest acord de retragere şi el nu este renegociabil”, a conchis ea.

Marea Britanie ştie că Uniunea Europeană este dispusă să amâne data la care ţara va ieşi din Blocul comunitar, preferabil nu mai târziu de luna mai, când sunt programate alegerile din Parlamentul European, a declarat si cancelarul austriac Sebastian Kurz, citat de mass-media europeană, preluată de presa de la București. „Oficialii britanici ştiu că Uniunea Europeană este pregătită să facă orice pentru a evita un Brexit dur, de exemplu să amâne data de ieşire din Uniunea Europeană, dacă şi Marea Britanie doreşte acest lucru”, a declarat Sebastian Kurz în cadrul Forumului Economic Davos.
Conform declaraţiilor lui Kurz, Marea Britanie ar putea obţine o prelungire de aproximativ două luni, dar Brexitul ar trebui să aibă loc până la data în care sunt programate alegerile din Parlamentul European.
Liderii Uniunii Europene ar accepta prelungirea negocierilor pe tema Brexit doar în anumite condiţii, pe termen limitat, a declarat miercuri și Michel Barnier, negociatorul Uniunii Europene, subliniind că Marea Britanie trebuie să ofere clarificări despre viitoarea relaţie bilaterală.
Eventuala „prelungire a negocierilor Brexit trebuie aprobată de liderii UE. Vor aproba acest lucru doar dacă vor exista răspunsuri la trei întrebări: prima şi a doua – de ce şi pentru cât timp? A treia – nu vor apărea probleme la organizarea alegerilor europarlamentare în luna mai? Eu încă nu am un răspuns juridic clar la a treia întrebare. Cu toate acestea, este important la procesele democratice din UE să nu fie afectate”, a declarat Michel Barnier pentru publicaţiile Luxemburger Wort, Le Monde şi Rzeczpospolita.

Alegerile pentru Parlamentul European, data limita oferita de liderii UE pentru un acord Brexit

Alegerile pentru Parlamentul European, data limita oferita de liderii UE pentru un acord Brexit

Regina anti-Brexit

Regina Elisabeta a II-a are una dintre rarele sale intervenții în viața politică din Marea Britanie. Într-un discurs susţinut la Women’s Institute din Norfolk, regina a cerut să se găsească soluții, iar țara să iasă din această criză profundă. Într-un discurs susţinut la Women’s Institute din Norfolk, regina Elizabeth, în vârstă de 92 de ani, nu a menţionat explicit subiectul Brexit – programat pentru 29 martie -, însă a vorbit despre faptul că fiecare generaţie se confruntă cu „provocări şi oportunităţi noi”.
„În timp ce căutăm noi răspunsuri în epoca modernă, eu, una, prefer reţete testate şi încercate, de exemplu, să vorbeşti de bine de celălalt şi să respecţi puncte de vedere diferite; să colaborezi pentru a găsi un teren comun, să nu pierzi niciodată din vedere situaţia în ansamblu”, a mai spus regina.
Comentariile sale au fost interpretate drept un semnal codificat adresat clasei politice. Publicaţia The Times a titrat „Puneţi capăt Brexit-ului, le-a spus regina politicienilor”, iar cei de la BBC au spus că, fără îndoială, aceasta transmite un mesaj.

Un nou referendum

Tony Blair estimează că există peste 50% şanse să se organizeze al doilea referendum pe tema Brexitului. Şansele să aibă loc al doilea referendum pe tema Brexitului sunt, în prezent, mai mari de 50%, a mai spus recent, fostul premier laburist britanic. ”Eu cred că dacă va avea loc al doilea referendum, acesta va clasa afacerea”, a declarat pentru televiziunea Reuters Blair, un susţinător al rămânerii Regatului Unit în Uniunea Europeană, la forumul Economic Mondial (WEF) de la Davos.
”Eu cred că dacă ne retragem din UE fără să ne întoarcem în faţa poporului, cu cearta actuală şi în aceste circumstanţe, asta ar semăna o disensiune şi mai mare”, a adăugat el. ”Mi-ar părea absolut iresponsabil să ieşim din UE fără acord şi sunt sigur că Parlamentul nu o va permite”, a adăugat el.
Referendumul de la 23 iunie 2016 a degajat o majoritate de 51,9% din voturile exprimate în favoarea Brexitului, ceea ce a declanşat procesul retragerii regatului din Uniune, aflat în haos în prezent, după ce deputaţii din Camera Comunelor au respins masiv acordul retragerii încheiat de Guvernul Theresei May cu UE.

Proteste anti-Brexit

Manifestanţi au blocat sâmbătă un drum care asigură o legătură între Irlanda şi Irlanda de Nord, construind un zid de beton şi false baraje militare, pentru a ilustra ceea ce va însemna un Brexit dur în această regiunea fragilă, relatează AFP preluată de mass-media de la București. Această acțiune vine să confirme avertismentele analiștilor politici privind declanșarea unor proteste masive în regiunile unde majoritatea a respins Brexitul, precum Irlanda de Nord, Scoția, Țara Galilor, etc.
Locuitori din regiune au folosit bariere de beton şi au instalat un birou vamal, apărat de un fel de turn de observaţie, cu falşi militari purtând uniforma britanică – o scenă menită să amintescă cele trei decenii de violenţe.
”Este vorba despre a aminti generaţiei noastre mai tinere care era situaţia în urmă cu 25 de ani”, a declarat John McNamee, un activist din cadrul Comunităţilor frontaliere împotriva Brexitului (BCAB – Border Communities against Brexit). ”Aşa era situaţia şi noi nu vrem cu adevărat să redevină aşa”, a adăugat activistul, deghizat în vameş.
În cazul în care Regatul Unit părăseşte Uniunea Europeană la 29 martie fără acord, frontiera între Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord va deveni o frontieră extermă a UE, unde se vor efectua controale vamale. (M.B.)

Share our work
Austria: este nevoie de o reacţie clară la agresiunea rusă. Platforma Viena, soluția cancelarului Kurz pentru conflictul din Donbass

Austria: este nevoie de o reacţie clară la agresiunea rusă. Platforma Viena, soluția cancelarului Kurz pentru conflictul din Donbass

Cancelarul austriac, Sebastian Kurz, si ministrul rus de Externe, Sergey Lavrov, au relatie apropiata

Cancelarul austriac, Sebastian Kurz, si ministrul rus de Externe, Sergey Lavrov, au relatie apropiata

Cancelarul Austriei, Sebastian Kurz, a cărui ţară deţine în prezent preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, a denunţat ‘agresiunea rusă’ în estul separatist al Ucrainei, într-o declaraţie neobişnuit de puternică făcută în cadrul vizitei pe care o efectuează la Kiev, relatează mass-media din fosta republică sovietică, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Kurz a lansat un apel către Moscova să revină la masa negocierilor pentru a rezolva situaţia din Donbas, pe fondul controversatei vizite a preşedintelui rus Vladimir Putin în Austria, când a dansat cu şefa diplomaţiei austriece Karin Kneissl, fiind invitat la nunta acesteia, la care a participat şi cancelarul Kurz.

Avertisment ori jocuri diplomatice

‘Nu vorbesc doar în calitate de cancelar (austriac), ci şi în calitate de preşedinte al Consiliului Uniunii Europene: este nevoie de o reacţie clară la agresiunea rusă’, a afirmat Kurz într-o conferinţă de presă comună susţinută cu preşedintele ucrainean Petro Poroşenko la Kiev, în care a evocat că, în luna iunie, UE a prelungit sancţiunile împotriva Rusiei.
‘Vreau să subliniez că suntem foarte preocupaţi de faptul că situaţia (din Donbas) rămâne dificilă, ca înainte’, a spus cancelarul austriac în finalul discuţiilor purtate la Kiev, potrivit comunicatului dat publicităţii de preşedinţia ucraineană.

Format depășit

În acelaşi timp, Sebastian Kurz a invitat Rusia să revină la ‘masa negocierilor’ în cadrul aşa-numitului ‘format Normandia’ (Ucraina, Germania, Franţa, Rusia). ‘Chiar dacă va fi un progres nesemnificativ, negocierile trebuie continuate, deoarece acesta este singurul format pe care îl avem deocamdată, reprezentând şi singura posibilitate de a negocia pentru ca, într-o bună zi, să ajungem la o soluţie paşnică”, a concluzionat Kurtz, citat de mass-media din Ucraina.
Demersurile cancelarului vin pe fondul speculațiilor din mass-media austriacă privind intențiile cancelarului Kurz de a propune unei noi formule de negocieri pentru rezolvarea conflictului separatist din Ucraina, sub genericul de Platforma Viena.

Nuntă cu năbădăi

Vizita cancelarului austriac survine într-un moment delicat al relaţiilor între Viena şi Kiev. Autorităţile ucrainene au fost scandalizate de recenta vizită în Austria a preşedintelui Vladimir Putin, care a asistat la 18 august la nunta şefei diplomaţiei austriece Karin Kneissl, cu care a şi dansat, aminteşte AFP.
Referitor la această vizită, care a provocat o polemică acerbă în Austria, Putin a spus că a fost o călătorie ‘strict privată’ la invitaţia ministrului de externe austriac. Şeful statului rus a plecat apoi la Berlin pentru negocieri cu cancelarul german Angela Merkel.
La rândul său, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a afirmat că ‘nunţile’ nu ajută la ‘oprirea agresorului rus’ în Ucraina, mulţumind Vienei pentru ‘sprijinul puternic’, conform mass-media franceze.

Federatia-Rusa-vrea-ridicarea-sanctiunilor-economice

Federatia-Rusa-vrea-ridicarea-sanctiunilor-economice

Dans catastrofal

Dansul de luna trecută al preşedintelui rus Vladimir Putin cu şefa diplomaţiei austriece Karin Kneissl la nunta acesteia este văzut ca „o catastrofă”, a declarat recent ministrul ucrainean de externe Pavlo Klimkin, relatează mass-media austriacă. „Este o chestiune de încredere”, a spus Klimkin, care s-a întâlnit cu cancelarul austriac Sebastian Kurz marţi la Kiev, în comentarii difuzate de agenţia austriacă de presă APA. „Sebastian este un prieten al Ucrainei şi un diplomat inteligent. Am încredere în el”, a adăugat Klimkin.
Luna trecută, Putin a fost oaspete de onoare la nunta ministrului austriac de externe Karin Kneissl. Ei au fost filmaţi dansând în timpul festivităţilor desfăşurate într-un sat viticol din sud-estul Austriei.
Aproximativ 100 de invitaţi au fost la nuntă, inclusiv Kurz. Putin a adus cu el un cor tradiţional rusesc, a cărui prestaţie a fost cadoul său de nuntă.
Relaţiile dintre Ucraina şi Rusia vecină s-au prăbuşit la un nivel istoric în ultimii ani de când Rusia a anexat de la Ucraina regiunea de sud Crimeea, ca răspuns la înlăturarea preşedintelui ucrainean prorus Viktor Ianukovici în 2014, în favoarea unor legături mai strânse cu Uniunea Europeană.

Jocuri austriece

Deşi UE a impus sancţiuni împotriva Rusiei de la anexarea Crimeii, unele state membre, inclusiv Austria și Ungaria, au relaţii calde cu Moscova.
Austria deţine în prezent preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, calitate în care oficialii austrieci au cerut de mai multe ori suspendarea sancțiunilor împotriva Moscovei, demersuri care au îngrijorat cancelariile europene. Existenta in Viena a unui puternic pol de interese ale Federatiei Ruse a fost semnalat, in mod repetat, de serviciile de informatii occidentale si austriece (N.G.)

Share our work
Kurz: „trebuie să protejăm frontierele externe ale Europei“. Cancelarul austriac cere „noi canale de negocieri cu Rusia“. Președinția ”din umbră” a Consiliului Uniunii Europene, preluată de România

Kurz: „trebuie să protejăm frontierele externe ale Europei“. Cancelarul austriac cere „noi canale de negocieri cu Rusia“. Președinția ”din umbră” a Consiliului Uniunii Europene, preluată de România

Premierul-austriac-Sebastian-Kurz-o-nouă-forță-politică-la-nivel-european

Premierul-austriac-Sebastian-Kurz-o-nouă-forță-politică-la-nivel-european

Premierul austriac Sebastian Kurz a anunţat recent, la Strasbourg, că ţara sa are trei priorităţi pentru preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, pe care a preluat-o la 1 iulie de la Bulgaria şi o va preda la 1 ianuarie 2019 României.  Liderul conservator de la Viena şi-a început discursul în faţa europarlamentarilor reuniţi la Strasbourg, în Franţa, cu mesajul că Europa este „o evidenţă“. Apoi a prezentat priorităţile preşedinţiei rotative a UE din mandatul Austriei, mizând pe „O Europă care protejează“.

Priorități austriece

Potrivit premierului austriac, Guvernul de la Viena se va concentra pe chestiunea sensibilă a migraţiei, pe securitatea economică a europenilor şi pe relaţii mai bune cu vecinii. „Trebuie să protejăm frontierele externe ale Europei pentru a ne asigura că nu vor exista frontiere în interiorul Europei“, a spus Sebastian Kurz, în vârstă de 31 de ani. El a pledat totodată pentru apărarea competitivităţii Europei. În opinia sa, prosperitatea economică şi stilul de viaţă din UE depind în mare parte de capacitatea sa de a ţine pasul cu alte zone din lume pe măsură ce tehnologia avansează. În ceea ce priveşte vecinii UE, Kurz a apreciat că ţările din Balcanii de Vest şi-au câştigat dreptul de a se alătura acestui bloc. În plus, a făcut apel „pentru noi canale de negocieri cu Rusia“, vizată de sancţiuni europene după anexarea peninsulei Crimeea, în martie 2014.

Președinția ”din umbră”

România asigură, începând de la 1 iulie, președinția ”din umbră” a Consiliului Uniunii Europene pe perioada președinției Austriei la Consiliul UE, cu șase luni înainte de a prelua mandatul primei sale președinții, la 1 ianuarie 2019.

Președinția ”din umbră” reprezintă o cutumă la nivelul administrației europene în care fiecare stat ce urmează să dețină președinția Consiliului este implicat mai mult la nivelul proceselor de negociere cu Parlamentul European și în trilogurile Consiliu-Parlament-Comisie pentru stabilirea legislației la nivelul Uniunii Europene.

„Pentru a asigura un start pozitiv și puternic al Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, la 1 ianuarie 2019, suntem pregătiţi să ne asumăm Preşedinţia din umbră, în timpul mandatului ce va fi deţinut de Austria, în a doua jumătate a acestui an, ceea ce implică un plus de responsabilitate şi pragmatism în urmărirea proceselor de negociere, inclusiv la nivel de trialog cu Parlamentul European şi Comisia Europeană”, a declarat și ministrul delegat pentru afaceri europene, Victor Negrescu, în timpul Consiliului Afaceri Generale din 26 iunie, ultima astfel de reuniune sub președinția Bulgariei.

4 piloni

Cu 184 de zile înainte de a prelua președinția Consiliului UE și de a deschide trio-ul de președinții cu Finlanda și Croația, România a anunțat, până în prezent, patru piloni tematici care vor sta la baza agendei de lucru a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene și care vizează „Europa convergenței: creștere, coeziune, competitivitate, conectivitate”, „Europa siguranței”, „Europa, actor global” și „Europa valorilor comune”.

„Preşedinţia României are patru axe importante: economică, a siguranţei, acţiunii globale şi socială. Plecând de la aceste patru axe, cu siguranţă putem să vorbim în perioada următoare despre ce putem să facem împreună pentru a vorbi despre potenţialul sectorului energetic. Preşedinţia austriacă începe cu 170 de dosare legislative, iar România va trebui să finalizeze dosarele restante. Avem nevoie pentru o preşedinţie de succes de un dialog constant, de maturitate, profesionalism”, a afirmat Victor Negrescu. (N.G.)

Share our work