Scutul antiracheta. Intalnire Makarov-Stavridis la Moscova

Scutul antiracheta. Intalnire Makarov-Stavridis la Moscova

Stavridis si MakarovŞeful Statului Major rus Nikolai Makarov a avut o întrevedere luni, la Moscova, cu James Stavridis, comandantul suprem al forţelor NATO în Europa, pentru a discuta despre scutul antirachetă european, relatează, scrie presa rusă. „Starea actuală şi perspectivele cooperării dintre Moscova şi NATO în domeniul militar, al scutului antirachetă european, precum şi securitatea regională şi internaţională figurează pe agenda negocierilor”, se arată într-un comunicat al Ministerului rus al Apărării. Luni, Stavridis s-a întâlnit şi cu comandantul suprem al marinei ruse, amiralul Vladimir Vîsoţki, pentru a discuta despre interacţiunea dintre Rusia şi Alianţa Nord-Atlantică în lupta împotriva pirateriei şi terorismului, transmite Mediafax. Statele Unite intenţionează să creeze, în perioada 2015-2020, o a treia zonă de poziţionare a sistemului lor de apărare antirachetă. Moscova se opune acestui proiect, considerând că amplasarea unui scut antirachetă în apropierea frontierelor sale ameninţă potenţialul strategic rus. Ideea unei cooperări în vederea amplasării unui scut antirachetă european a fost formulată în noiembrie 2010 în cadrul summitului Rusia-NATO din Lisabona. Alianţa Nord-Atlantică insistă asupra amplasării a două sisteme de apărare independente dar coordonate: unul rusesc şi celălalt al NATO. Moscova propune, la rândul său, înfiinţarea unui sistem indivizibil care să integreze dispozitivele celor două părţi.

Share our work
Baconschi: Scutul NATO va apara doar NATO, nu si Rusia

Baconschi: Scutul NATO va apara doar NATO, nu si Rusia

antiracheta-rianTextul acordului încheiat de SUA cu România privind scutul antirachetă a fost explicat inclusiv la nivel tehnic şi tehnlogic părţii ruse, a declarat, joi, ministrul Teodor Baconschi, care a asigurat că s-a lucrat în deplină transparenţă cu Rusia. “Într-adevăr, în secolul XXI ne confruntăm cu ameninţări comune şi trebuie să găsim răspunsuri comune la aceste ameninţări, dar NATO va apăra NATO şi Rusia va apăra Rusia“, a afirmat ministrul de Externe, Teodor Baconschi. Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, a participat joi, alături de Subsecretarul de stat american pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională, Ellen Tauscher, la conferinţa cu tema “Missile Defence: Opportunities, Costs and Implications for Trans-Atlantic Security”, organizată de Institutul de Studii Populare (ISP) şi de Konrad Adenauer Stiftung. În intervenţia sa, şeful diplomaţiei române a arătat caracterul special al relaţiei româno-americane: „După prăbuşirea comunismului, datorată şi angajamentului american pentru democraţie în lume, ţara mea a fost un aliat statornic, de încredere şi devotat al Statelor Unite, atât bilateral cât şi în interiorul NATO.”

Importanta istorica

De asemenea, şeful diplomaţiei române a reiterat importanţa istorică, pentru relaţiile transatlantice, a semnării Acordului privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România şi a exprimat speranţa că prevederile sale vor fi puse în aplicare în cât mai scurt timp. Ministrul Teodor Baconschi a evidenţiat semnificaţia şi impactul sistemului de apărare antirachetă în contextul summit-ului NATO, din 2012, de la Chicago. „Ne manifestăm deschiderea de a ne coordona cu SUA şi alţi Aliaţi pentru obţinerea Capabilităţii Operaţionale Intermediare a sistemului antirachetă al NATO, ceea ce reprezintă unul dintre principalele rezultate concrete vizate de summit”, a arătat ministrul de Externe. „Securitatea este numai unul dintre aspectele Parteneriatului pentru secolul XXI dintre România şi Statele Unite. Securitatea este un scut sub care viaţa cetăţenilor se poate dezvolta, economia poate creşte, iar cultura poate înflori. Acesta este scopul nostru, datoria noastră, angajamentul nostru”, a conchis şeful diplomaţiei române.

Romania,actor esential

La rândul său, Subsecretarul de stat american Ellen Tauscher a reiterat faptul că Acordul semnat la 13 septembrie va poziţiona România ca „actor esenţial în cadrul capacităţii NATO de apărare antirachetă, aflată în continuă evoluţie”. „Acest Acord demonstrează contribuţia activă a României la angajamentul central al NATO privind Articolul 5, în ceea ce priveşte securitatea colectivă. Vreau să subliniez că acesta este, cu adevărat, un efort al NATO, nu numai un efort bilateral dintre România şi SUA”, a declarat oficialul american. Totodată, subsecretarul Ellen Tauscher a evidenţiat faptul că relaţiile dintre cele două ţări nu se bazează numai pe cooperarea în domeniul securităţii. „Pe cât de important este acest Acord pentru securitatea noastră, pe atât de important este însă şi ca acesta să fie pus în contextul adecvat al relaţiei noastre cuprinzătoare. Acordul privind cooperarea antirachetă este încă un exemplu în ceea ce priveşte relaţiile îndelungate între ţările noastre, bazate pe cooperarea politică, militară, economică şi culturală”, a subliniat subsecretarul de stat american.

Share our work
Scutul de de la Deveselu. Bogdan Aurescu s-a intalnit cu Frank Rose

Scutul de de la Deveselu. Bogdan Aurescu s-a intalnit cu Frank Rose

antiracheta-rianFrank Rose, adjunct al asistentului secretarului de stat pentru spaţiu şi politică de apărare din Departamentul de Stat al SUA, a fost la Deveslu, unde a fost impresionat de mâncăruri ecologice, zaibăr şi ţuică. Delegaţia americană şi autorităţile din Olt au pus la punct detalii pentru instalarea scutului antirachetă de la Deveselu, în timpul unei întâlniri cordiale în care Rose a primit cadouri tradiţionale. De asemenea, recent, secretarul de stat Bogdan Aurescu a avut, la Bucureşti, o întrevedere cu Frank Rose, adjunct al asistentului secretarului de stat pentru spaţiu şi politică de apărare din Departamentul de Stat al SUA. Cei doi oficiali au evaluat stadiul actual al realizării sistemului SUA din Europa de apărare împotriva rachetelor balistice, realizat într-o Abordare Adaptivă în Etape (European Phased Adaptive Approach – EPAA), în contextul semnării, la 13 septembrie 2011, la Washington, a Acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România, precum şi al recentei intrări în vigoare a cadrului juridic în materie dintre SUA şi Polonia şi, respectiv, al acordului exprimat de Turcia, pentru instalarea, în această ţară, a unui sistem radar de detectare a tirurilor cu rachete balistice. Cei doi oficiali au apreciat că aceste evoluţii pozitive recente vor avea un impact favorabil asupra menţinerii calendarului preconizat pentru realizarea fazelor I şi II ale EPAA. Totodată, cei doi demnitari au făcut un schimb de opinii asupra evoluţiilor din cadrul procesului de creare a sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice, conform deciziei adoptate la Summitul NATO de la Lisabona din noiembrie 2010 şi în perspectiva Summitului NATO de la Chicago din mai 2012. Acordul între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România a fost semnat la 13 septembrie 2011, la Washington, de către ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, şi secretarul de stat american Hillary Clinton, cu ocazia vizitei în SUA a Preşedintelui României, Traian Băsescu. Acordul privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România constituie baza juridică necesară pentru a permite participarea ţării noastre la proiectul american de abordare adaptivă în etape a apărării antirachetă în Europa (European Phased Adaptive Approach to Ballistic Missile Defense) şi pentru amplasarea unor elemente ale Sistemului antirachetă american în România, în localitatea Deveselu, jud. Olt. Rolul Acordului este să reglementeze regimul juridic aplicabil întregului spectru de chestiuni care decurg din instalarea şi funcţionarea Sistemului.

Share our work
Bogdan Aurescu: Sistemul de la Deveselu are un caracter strict defensiv

Bogdan Aurescu: Sistemul de la Deveselu are un caracter strict defensiv

antiracheta-rianSistemul care va fi instalat în baza de la Deveselu are caracterul strict defensiv ;i nu poate fi folosit, potrivit prevederilor Acordului semnat recent între România şi SUA, decât în scopuri de legitimă apărare, în acord cu prevederile Cartei ONU, a declarat Bogdan Aurescu. Secretarul de stat a participat, în perioada 20-21 septembrie 2011, la conferinţa „Ballistic Missile Defense and European Security”, organizată de Centrul European pentru Studii de Securitate „George C. Marshall” la Garmisch-Partenkirchen, în Germania. Bogdan Aurescu a fost invitat să susţină o intervenţie în cadrul panelului „Perspectives of NATO members: Germany, Poland and Romania”. Demnitarul român a evidenţiat în prezentarea sa implicaţiile pe care le are pentru ţara noastră şi pentru regiune dezvoltarea de către SUA a sistemului de apărare antirachetă în Europa, apreciind că acesta va contribui, ca parte componentă a viitoarei capacităţi de apărare antirachetă a NATO, la un nivel crescut de securitate pentru întregul continent european. Prezentarea a avut loc într-un context special, determinat de foarte recenta semnare la Washington, la 13 septembrie 2011, de către ministrul român de externe, Teodor Baconschi şi secretarul de stat american, Hillary Clinton a Acordului privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România, în cadrul vizitei Preşedintelui României în Statele Unite. Secretarul de stat Aurescu a subliniat că „Acordul reprezintă primul astfel de instrument juridic negociat în întregime şi semnat în cadrulproiectului american de abordare adaptivă în etape a apărării antirachetă în Europa (European Phased Adaptive Approach to Missile Defense), lansat de Preşedintele Obama în septembrie 2009”. A arătat de asemenea, că „decizia României de a găzdui unele componente ale sistemului de apărare antirachetă exprimă angajamentul constant al ţării noastre pentru principiile indivizibilităţii securităţii şi solidarităţii aliate”. A accentuat, totodată, caracterul strict defensiv al sistemului care va fi instalat în baza de la Deveselu, arătând că acesta nu poate fi folosit, potrivit prevederilor Acordului semnat recent între România şi SUA, decât în scopuri de legitimă apărare, în acord cu prevederile Cartei ONU.

Scutul antiracheta – securitate pentru toti aliatii

De asemenea, demnitarul român a apreciat că „dezvoltarea sistemului de apărare antirachetă nu răspunde numai preocupărilor de securitate ale României şi SUA, ci ale tuturor membrilor NATO, precum şi ale partenerilor Alianţei din întreaga lume. Pe scurt, apărarea antirachetă va face din lumea noastră un loc mai sigur.” Participarea secretarului de stat Bogdan Aurescu a prilejuit prezentarea în prezenţa unui auditoriu format din oficiali de rang înalt, a viziunii României privind perspectivele dezvoltării capacităţii de apărare antirachetă a NATO. A fost subliniat, în context, interesul ţării noastre pentru evoluţii semnificative în domeniul apărării antirachetă la Summit-ul NATO de la Chicago din mai 2012. Centrul European pentru Studii de Securitate „George C. Marshall” reuneşte, anual, absolvenţii programelor de pregătire care deţin responsabilităţi înalte în statele din care provin (miniştri şi secretari de stat, şefi ai apărării, ambasadori sau membri ai parlamentelor naţionale), într-o conferinţă având ca temă aspecte de mare interes pentru securitatea europeană (Distinguished Alumni Conference). În anul 2011, conferinţa a fost focalizată pe tematica apărării antirachetă şi impactul acesteia asupra securităţii continentului european, fiind invitaţi să participe oficiali de rang înalt din 19 state europene şi din SUA.

Share our work
Cum vrea Rusia sa schimbe scutul antiracheta

Cum vrea Rusia sa schimbe scutul antiracheta

racheteleÎn timp ce la Chişinau se fac jocuri murdare de schimbare a rezultatului alegerilor în favoarea comuniştilor sprijiniţi de Moscova, Federaţia Rusă vrea să prezinte o variantă proprie de reconfigurare a scutului antirachetă în Europa, pe care va încerca să o promoveze săptămâna aceasta. Deşi nu se cunosc prea multe detalii, proiectul propus de Rusia implică restricţii care vor fi cel mai probabil respinse de Washington, scrie presa rusă. Varianta Moscovei prevede reducerea numărului de rachete şi instalarea acestora în locuri care ar fi inaccesibile rachetelor balistice ruseşti. În plus, planul rusesc prevede şi restricţii de viteză a rachetelor care vor fi incluse în sistemul antibalistic preconizat în Europa, scrie Moldpres. În ciuda scepticismului exprimat de comunitatea experţilor militari, preşedintele rus Dmitri Medvedev mai crede că există o şansă de a se ajunge la un acord cu SUA şi statele occidentale în această privinţă. Vineri, preşedintele rus i-a dat ordine clare în acest sens reprezentantului permanent al Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, dându-i mână liberă pentru discuţii directe cu liderii ţărilor occidentale, relatează Kommersant. Rogozin ar urma să efectueze în iunie vizite în Franţa, Marea Britanie, iar în luna iulie să se deplaseze în SUA pentru a discuta cu privire la implementarea scutului antibalistic american în Europa. Ulterior, el va călători în acelaşi scop şi în Italia, Olanda şi Turcia. La rândul său, ministrul rus al apărării Anatoli Serdiukov va încerca – în cadrul Consiliului Rusia-NATO, prevăzut pentru miercuri la Bruxelles, la nivel de şefi ai instituţiilor de apărare – să justifice necesitatea adoptării de către Vest a proiectului rusesc privind apărarea antirachetă în Europa.

Abandonare imediata a proiectului?

Konstantin Kosacev a cerut marţea trecută Statelor Unite să “abandoneze imediat” proiectul de scut antirachetă din Europa de Est, pe motiv că “subminează” consolidarea încrederii între Moscova şi Washington, precum şi între Rusia şi NATO. “Este necesar să fie abandonat imediat proiectul de creare pe viitor a unor sisteme de apărare antirachetă” americane în Europa, a declarat preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Camera inferioară a Parlamentului rus, Konstantin Kosacev, citat de aenţia Itar-Tass. “Aceste sisteme nu ameninţă Rusia, pentru că sunt concepute pentru a face faţă armelor specifice, rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune, pe care Rusia nu le posedă”, a explicat Kosacev, potrivit Mediafax. “Dar unele iniţiative ca acestea subminează procesul de consolidare a încrederii între Rusia şi Statele Unite şi între Rusia şi NATO”, a adăugat el. Statele Unite şi Varşovia au semnat în iulie 2010 un protocol care concretizează acordul Poloniei de a găzdui o componentă a viitorului scut antirachetă american din Europa, care nemulţumeşte Moscova. O nouă etapă a fost atinsă la 3 mai, cu semnarea unui acord între Statele Unite şi România, pentru desfăşurarea unor elemente ale viitorului scut antirachetă în această ţară. Moscova, care cere ca Washingtonul să o implice în acest proiect, a solicitat cel puţin garanţii potrivit cărora aceste instalaţii nu constituie o ameninţare pentru potenţialul său de disuasiune nucleară. Statele Unite au anulat în septembrie 2009 un prim proiect de scut antirachetă, pus la punct de administraţia George W. Bush, care a generat nemulţumirea Rusiei, şi au anunţat o nouă versiune, mai puţin controversată, dar numeroase dezacorduri continuă să existe. Ca metoda de contramasura la instalarea in Romania a scutului american in apropierea braului de securitate al Rusiei, Moscova intentioneaza sa amplaseze pe teritoriul belarus sisteme de racheta de tip S-400, sustine secretarul de Stat al Uniunii Rusia-Belarus, Pavel Borodin, citat de Russia Today. Decizia de furnizare a unor sisteme antiaeriene S-400 Belarusului deja a fost luata, a precizat Pavel Borodin. “Sistemele vor fi amplasate in Rusia si Belarus. Avem un teritoriu comun, nu avem frontiere”, explica Borodin, prezent la un targ de tehnologie militara organizat la Minsk. Rusia a criticat dur decizia Statelor Unite de amplasare a unor elemente antiracheta in Romania si un plan pentru montarea de instalatii similare in Polonia, considerand ca scutul american antiracheta reprezinta o amenintare pentru interesele ruse. Moscova a amenintat chiar ca ar putea sa se retraga din noul Tratat START, care prevede limitarea capacitatilor strategice. Sistemele antiaeriene ruse S-400 (SA-21 Growler, conform terminologiei NATO) pot intercepta si distruge avioane militare, rachete de croaziera si rachete balistice. Presedintii rus si american, Dmitri Medvedev si Barack Obama vor discuta despre scutul antiracheta si aderarea Rusiei la Organizatia Mondiala a Comertului (OMC) in cadrul summitului G8 de la Deauville, a anuntat marti consilierul presedintelui rus, Arkadi Dvorkovici.

Share our work