de Razvan Iorga | mai 23, 2012 | Federatia Rusa, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Un radar rus de noua generatie, de tip Voronej-M, de avertizare in caz de atac cu racheta, a intrat miercuri in serviciul operational, la Irkutk (Siberia), relateaza RIA Novosti. „Radarul a devenit operational la ora (locala) 10.15 (4.15, ora Romaniei)”, a anuntat Oleg Ostapenko, comandantul unei echipe de servanti din cadrul Comandamentului trupelor de aparare aerospatiala a Rusiei. „Aceasta statie radar unica are un mare potential. Ea va permite indeplinirea unor misiuni strategice, la ordinul comandantului suprem al armatei. Acest radar joaca un rol-cheie in sistemul rus de alertare (in caz de atac cu) rachete”, a subliniat Ostapenko in cadrul unei ceremonii. Radarul utilizeaza undele metrice (de unde litera „M” din numele sau) si controleaza atacurile cu rachete venind dinspre est, potrivit colonelului Zolotusin, purtatorul de cuvant al Ministerului rus al Apararii. Este vorba despre cel de al patrulea radar „prefabricat” de tip Voronej introdus in serviciu in Rusia, celelalte trei statii de acest tip fiind amplasate in apropiere de Sankt Petersburg, la Armavir (teritoriul Krasnodar) si in regiunea Kaliningrad (o enclava intre Lituania si Polonia). Radarul de la Sankt Petersburg este de tip Voronej-M, iar celelalte doua se numesc Voronej-DM, utilizand undele decimetrice. Termenul „radar prefabricat” indica faptul ca uzina produce radarul sub forma de module prefabricate (23 de piese de echipamente), lucru ce permite o montare relativ rapida (intre 12 si 16 luni) a statiei pe site-ul sau amenajat. Radarele sovietice mai vechi se prezentau sub forma de cladiri mari din beton, in care se instalau elemente radiotehnice (pana la 4.000 de unitati de echipamente), in unele cazuri fiind necesari mai mult de cinci ani in vederea punerii in functiune a unei statii. Ministerul rus al Apararii intentioneaza sa inlocuiasca, pana in 2020, toate radarele datand din perioada sovietica cu aceste statii noi.
Test cu racheta intercontinentala
In paralel, Rusia a lansat cu succes miercuri o noua racheta intercontinentala de la baza Plesetk, din nordul tarii, a anuntat un purtator de cuvant al Ministerului rus al Apararii, Vadim Koval, citat de agentia Interfax. Obiectivul acestei rachete este de anihilare a unor sisteme antiracheta ca scutul elaborat de NATO, scrie agentia Interfax, citand mai multe surse. „Ogiva testata a atins tinta de la poligonul Kura” din Kamceatka, o peninsula la Oceanul Pacific din Extremul Orient rus, a adaugat purtatorul de cuvant, citat de agentia Interfax. „Obiectivele acestei lansari au fost atinse”, a subliniat el. O sursa militara a precizat pentru agentie ca acesta este cel de al doilea tir de testare a acestei rachete, primul test incheindu-se cu un esec, pe 27 septembrie 2011. O zi mai tarziu, surse militare si din cadrul industriei rachetelor anuntau ca primul tir de testare a unei noi rachete strategice ruse, o racheta de tip sol-sol, si anume o versiune perfectionata a rachetei intercontinentale de tip Topol-M, cu o raza de actiune de peste 10.000 de kilometri, s-a soldat cu un esec, ogiva cazand la sol la putin timp dupa lansare.
Raspuns la scutul american
Miercuri, mai multe surse au declarat totodata pentru Interfax ca racheta testata are ca scop sa anihileze scutul antiracheta dezvoltat de NATO in Europa, a carui prima faza a fost declarata operationala duminica, in cursul summitului Aliantei Nord-Atlantice de la Chicago, in nord-estul Statelor Unite. „Aceasta este una dintre masurile militaro-tehnice elaborate de catre autoritatile politico-militare din Rusia ca raspuns la desfasurarea unui sistem global de aparare antiracheta de catre americani”, a declarat generalul Viktor Esin, un fost sef al unor trupe afectate rachetelor strategice. Racheta „utilizeaza un nou tip de carburant, care ii permite sa reduca timpul necesar de operare a propulsorilor in faza activa a traiectoriei” rachetei, a subliniat un alt militar pentru Interfax. „in consecinta, capacitatile unei astfel de rachete de a elimina un sistem de aparare antiracheta vor fi crescute”, a adaugat aceasta sursa. Rusia denunta de mult timp proiectul de instalare a unui scut NATO antiracheta in Europa de Est de catre Occident, o initiativa conceputa cu scopul de a contrapara amenintari venind dinspre tari ca Iranul. Lansat in 2010, acest proiect a devenit unul dintre principalele subiecte de discordie intre Alianta Nord-Atlantica si Rusia, care il considera drept o amenintare la adresa securitatii sale. Moscova il considera, de fapt, o amenintare la adresa securitatii sale si cere sa fie asociata la sistem sau, in caz contrar, sa primeasca garantii ca acesta nu vizeaza capacitatea sa de disuasiune. Insa blocul militar occidental refuza in mod categoric, atent sa isi pastreze marja strategica de manevra.
de Razvan Iorga | mai 20, 2012 | Balcani, România, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Bulgaria se va afla printre cele cinci tari care vor beneficia primele de acoperirea scutului antiracheta al NATO, a spus sambata la Chicago presedintele tarii, Rosen Plevneliev, citat de portalul Novinite.com. „Primele cinci tari care vor fi acoperite de scut se afla in Europa, iar Bulgaria este una dintre ele. Trebuie sa fim foarte recunoscatori si beneficiem foarte mult. in prezent, aproximativ 30 de state detin rachete balistice, iar in cele mai multe cazuri acestea nu sunt membre NATO, lucru ce reprezinta o amenintare”, a declarat, cu o zi inainte de deschiderea summitului, Plevneliev, care efectueaza prima sa vizita in calitate de presedinte in Statele Unite. In opinia sa, prima etapa de instalare a scutului antiracheta s-a incheiat deja, avand in vedere ca in urma cu o luna au fost efectuate teste, cu succes. intre celelalte state care se vor afla printre primele care vor beneficia de apararea scutului, el a mentionat Turcia, Romania si Polonia. La sosirea sa la Chicago, unde va participa la summitul din perioada 20-21 mai, presedintele bulgar a declarat pentru presa ca este un lucru sigur ca Bulgaria va participa la misiunea NATO din Afganistan chiar si dupa 2014, cu instructori militari. De asemenea, el a subliniat ca programul retragerii trupelor bulgare a fost deja aprobat de catre Parlament si ca acesta nu va suporta nicio modificare. Situatia din Afganistan va domina programul reuniunii, alaturi de apararea antiracheta in Europa.
de Madalin Necsutu | mai 17, 2012 | Caucaz, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
În urmă cu două săptămâni, o delegație de jurnaliști români a avut ocazia de a sta de vorbă cu o serie de oficialități iraniene, la Teheran. Printre acestea se regăsec Mohammad Jaafar Mohammadzadeh , ministrul adjunct al Culturii pentru Presă și informație, directorul general pentru presa străină din cadrul Ministerului Culturii, Mohammad-Javad Aghajari sau vicepreședintele Iranului pentru moștenirea culturală și organizarea turistică, Seyed Hassan Moussavi. Nu în ultimul rând, jurnaliștii români au fost invitați pentru a sta vorbă cu purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe de la Teheran, Ramin Mehmanparast. Oficialul a explicat poziția Iranului în dosarele de politica externă, precum și relația pe care Iranul și-o dorește cu Uniunea Europeană și în plan bilateral cu România. Discuțiile au fost variante și au abordat o serie de teme extrem de interesante de la livrările de petrol și gaze până la programul nuclear iranian. Redăm în rândurile de mai jos dialogul integral cu Ramin Mehmanparast:
Vă rugăm să ne vorbiți despre rolul mass-media în societatea iranian
Rolul media este unul foarte important astăzi, în principal datorită diplomației publice. Dacă un guvern vrea să aibă succes trebuie să folosească diplomația publică, astfel noi putem explica oamenilor deciziile noastre. În timp ce noi facem asta, mass-media occidentală încearcă să schimbe realitățile din Iran. Cred că ar fi mai bine să cooperăm și să vizităm reciproc țările și să discutăm pentru a găsi cele mai bune soluții la criza în care ne aflăm acum. Cred că Orientul Mijlociu avem câteva evenimente importante și cred că oamenii ar fi interesați să afle mai multe despre politicile noastre, despre mișcările populare și despre activitatea nucleară pașnică a Iranului. Relațiile dintre organism de media este foarte importantă și încurajăm jurnaliștii să vină și să viziteze Iranul. Suntem foarte mulțumiți să vă avem ca oaspeți și sper să vă bucurați de vizita dumneavoastră vizitând Teheranul și ale orașe din țară.
Vorbiți despre rolul media în diplomația publică. Ne interesează să aflăm cum integrați internetul în eforturile d-voastră diplomatice deoarece media se schimbă și ce părere aveți despre libertatea de expresie în cea ce privește internetul. Vă întrebăm acest lucru deoarece în Iran nu au putut accesa anume rețele de socializare din motive tehnice.
Noi susținem interconectarea dintre jurnaliștii noștri și cei străini pentru a afla realitățile și pentru a găsi soluțiile la întrebările legate de ce se întâmplă în Iran. Dar, după cum știți, legat de alte țări, guvernul nostru are unele observații în special în legătură cu unele evenimente care au avut loc după ultimele alegeri prezidențiale. Unele țări occidentale care au avut de pierdut beneficii în urma Revoluției noastre (1979, răsturnarea Șahului – n.red.) luptă împotriva actualului sistem din Iran. La ultimele alegeri prezidențiale din 2009, atunci când 80% din populație a ieșit să voteze, acestea au încercat să schimbe atmosfera și să producă tensiune în rândul oamenilor ceea ce nu făcea bine corectitudinii acestor alegeri. Atunci, pentru o mică perioadă de timp, guvernul a decis să țină sub control anumite site-uri și credem că dacă aceste lucruri nu aveau efecte negative asupra Revoluției noastre, putem lasă din nou să funcționeze totul în modul normal. Și tineretul nostru în special folosește foarte des internetul și credem că dacă aceștia vor să aibă acces la o anumită informație o pot face foarte ușor. Interdicții sunt numai pentru unele țări străine precum Marea Britanie, Franța sau alte țări. În ultimii 33 de ani ne-am aflat tot timpul într-o dispută cu Vestul. Uneori au impus războaie devastatoare împotriva populației noastre iar altă dată sancțiuni iar de circa 2-3 ani au început atacuri informatice. După atâta propagandă negativă, lumea occidentală are impresia că nivel de siguranță în Iran este la fel ca cel din Irak sau Afganistan, ca iranienii nu pot găsi diverse bunuri și că situația este foarte gravă și periculoasă. Așă că încurajăm venirea turișilor și mai ales a jurnaliștilor care pot vedea și apoi transmite realitățile exacte din Iran.
Se consideră acum Iranul ca fiind ținta unor atacuri cibernetice?
Nu, noi considerăm că trebuie să colaborăm cu toate țările. Cu toate aceste suntem atacați în domeniul industriei nucleare și totodată unele ministere precum cel al Petrolului, dar credem că este necesar să dialogăm pe acest subiect. Vrem să purtăm discuții cu Occidentul, deoarece două-trei țări cred că pot controla toată lumea prin intermediul armelor hard și soft. Puteți vedea acest lucru în întreg Orientul Mijlociu în țări precum Egiptul, Tunisia sau altele. Înainte de aceste evenimente (Primăvara arabă – n.red.), cine au fost țările care au susținut aceste guverne dictatoriale? Bineînțeles, SUA și alte state occidentale aliate. Iranul are capacitatea să își protejeze singură populația și de a dezvolta diverse programe în beneficiu societății noastre, fără un alt amestec străin. Eventuale atacuri ale SUA nu vor fi foarte importante iar noi vom continua să mergem pe calea noastră și vom coopera și cu alte țări din regiunea noastră.
Ce părere aveți despre „Primăvara Arabă” și situația din Siria. Credeți că ce se întâmplă în Siria, se poate muta și în Iran?
Dacă veți studia istoria regiunii noastre și a țărilor de aici veți găsi faptul că Iranul este statul care a începutul această mișcare în urmă cu 33 de ani (Revoluția împotriva Șahului din 1979 – n.red.). Șahul a fost primul dictator care a fost susținut de regimul sionism și SUA iar când America a atacat, revoluția noastră a rezistat. Oamenii din țările vecine au crezut că ei pot începe aceste mișcări și pot câștiga și pot rezista de asemenea intervențiilor occidentale. Noi suntem în fapt cei care au pornit această mișcare. Dacă veți urmării liniile politicii noastre externe, veți vedea că noi am sprijinit aceste mișcări populare din statele vecine, deoarece credem că trebuie să îi ajutăm. După victoria oamenilor, aceste țări vor deveni libere și vom putea crea o nouă formă de comunitate între noi, aici în regiune. Dacă întrebați de Siria, ar trebui să comparați această țară cu oricare alta din regiune, spre exemplu, Bahrein. Credem că trebui să susținem dreptul popular în fiecare dintre aceste țări. Știți că unul dintre principiile democrației este să luăm în calcul votul majorității. Dacă va fi susținută minoritatea, atunci nu vei face decât să susții punct de vedere a unui mic grup și sî îl impui majorității. Asta nu e democrație. Când în Siria unii oameni au demonstrat, guvernul a făcut câțiva pași pentru a organiza alegeri și pentru a schimba structura parlamentului. Participarea la alegeri a fost de 64% pentru ca parlamentul să poată face o serie de reforme în această țară. Unele grupuri rebele care ucid civili și polițiști în Siria nu reprezintă majoritatea. Statele occidentale susțin aceste proteste și grupuri înarmate deoarece regimul sirian este primul în lupta împotriva sionismului. Ei vor doar să atace guvernului și nu le pasă de drepturile omului. În același timp nu le pasă de ce vor majoritatea oamenilor din Bahrein. De ce? Pentru că guvernul din Bahrein păstrează avantajele oferite de SUA și regimul sionist. Așa se poate observa dublul standard în politicile Vestului. Demonstrațiile trebuie să fie pașnice și nu trebuie ca demonstranții să fie înarmați de alte țări. De ce în Bahrein, demonstranții nu omoară polițiști, în Siria nu mai puțin de 2.000 de polițiști și militari și-au pierdut viața. Asta înseamnă că aceste mici grupuri sunt susținute de țări din afară iar înarmarea lor arată că acestea își doresc o destabilizare a Siriei. De exemplu, în timpul regimului Mubarak, Egiptul sprijinea Israelul, nu pe palestinieni, dar acum demonstrații vor să închidă ambasada Israelului și vor să ajute palestinienii. Pot vedea același lucru și în Tunisia sau în Libia. De asemenea, crearea unei instabilități în Siria, ar putea crea probleme și pentru Iran și asta ar fi în favoarea lor.
Multe țări occidentale sunt de părere că Iranul sprijină terorismul în această regiune. Cum le răspundeți?
După cum știți, noi avem alte definiții decât lumea occidentală vizavi despre drepturile omului, democrație, terorism sau activitatea nucleară. Ei spun că în Iran urmăresc respectarea drepturilor omului iar în Afganistan, soldații lor ucid oameni. În ultimii 10 ani, trupele coaliției au omorât circa 110.000 de oameni în Afganistan și Irak. La fel s-a întâmplat și în Palestina, acolo unde regimul sionist a omorât 5.000 de oameni. Unde sunt drepturile omului? Avem altă definiție pentru drepturile omului. Și același lucru este valabil și pentru democrație. Am avut nu mai puțin de 32 de alegeri populare după Revoluție, aproximativ un scrutin pe an. Cu toate astea, s-a spus că nu există democrație în Iran. Puteți găsi țări în regiunea noastră care nu au avut alegeri în întreaga lor istorie, dar America spune că acele țări sunt prieteni și nu se plâng de lipsa democrației. Și în cazul terorismului este la fel. Spun că noi susținem terorismul. Dar nu mai puțin de 16.000 de iranieni au fost uciși de către grupuri teroriste, dar statele occidentale susțin că oi permitem ca aceste grupuri să poate acționa libere în țara noastră. După cum știți SUA și alte state europene au fost cele care au susținut în trecut aceste grupări teroriste. Occidentali spun că rezistența palestiniană împotriva regimului sionist reprezintă terorism. Dar ei folosesc foarte bine cuvinte pentru a le sprijini politicile. De exemplu pentru activitatea nucleară: fiecare țară care a semnat NPT (Tratatul de Neproliferare Nucleară – n.red.) și-au luat niște angajamente și au drepturi speciale de a folosi această energie în scopuri pașnice. Dar ei spun că Iranul nu poate avea acest drept deoarece suntem îngrijorați pe viitor. În același timp, 10.000 de bombe nucleare există numai în SUA și circa 20.000 în statele care alcătuiesc formatul 5+1 care negociază dosarul nuclear al Iranului. În regiune, doar Israelul are această bombă iar când am întrebat de ce, ni s-a răspuns: pentru că Israelul nu a semnat acest tratat. Este hilar, nu? Credem că este nevoie să schimbăm aceste reguli greșite care există acum. Timpul lor s-a scurs. Suntem de părere că, astăzi, fiecare țară trebuie să fie liberă să folosească orice fel de tehnologie pentru progresul în scopuri pașnice și să lupte pentru independența lor. SUA cred că toată lumea trebuie să adopte modelul lor, dar cred că timpul lor s-a scurs. Ar trebui să asculte oameni și din alte state și trebuie să cooperăm la la bunăstarea lumii deoarece există atâtea crize în lume.
Sunteți gata să cooperați cu SUA?
Sigur, cu toate statele occidentale. Noi nu am avut relații cu SUA pentru că, de-a lungul timpul, această țară a avut mereu o politică îndreptată împotriva națiunii noastre. Poate dacă și-ar cere scuze și nu ar mai duce o asemenea politică, poate ne-am schimba și noi politicile față de ei. Ei spun că s-au schimbat și că au alte politici, dar comportamentul lor este același.
Nu vă temeți totuși că există o probabilitate mare ca Iranul să fie atacat?
Credem că probabilitatea unui atac este mică, aproape de zero. Când unele țări declară că au o capacitate suficientă de atac, trebuie să vezi și în ce situația se află și acea țară pe care vrei să o ataci. Iranul este complet pregătit să se apare în fața oricărui atac.
Chiar și în fața unui atac nuclear?
Atacul nuclear este doar o glumă. Dacă o țară putea să folosească bomba nucleară, cred că Uniunea Sovietică ar fi trebuit să o folosească până acum. Numai SUA au folosit-o pentru atacuri nucleare în Japonia și au ucis 100.000 de oameni din această țară. Nu vedem niciun atac nuclear pentru că un astfel de lucru ar însemna începutul distrugerii acestei lumi.
Recent, șeful Armatei ruse, Serghei Makarov, a declarat în premieră că programul nuclear iranian este periculos. Cum comentați acest lucru?
După cum știți politica oficială a acestei țări este anunțată de Ministerul de Externe și alți purtători de cuvânt. Mulți comandați de armată din întreaga lume spun multe lucruri, ca cei din SUA, UE, Israel, Rusia și Iran, dar politica oficială este rostită de președinte sau de oficiali din ministerele de Externe.
Vă întreb acest lucru deoarece Rusia livrează combustibil nuclear Iranului iar această declarație este cel puțin ciudată
Majoritatea autorităților din Rusia nu cred în acele declarații. După cum știți întregul programul nuclear pașnic al Iranului se desfășoară cu ajutorul Rusiei iar acest combustibil este folosit direct în centralele noastre nucleare. Întregul programul se află sub controlul AIEA și nu avem nicio problemă cu ei. Nu este foarte important că cineva din zona militară a spus acest lucru.
Cum vedeți deschiderea SUA de a negocia acest dosar nuclear iranian. A fost o întâlnire la Istanbul și urmează să fie una pe 23 mai la Bagdad. Cum veți aborda această întâlnire?
Credem că dacă o parte intră în negocieri cu un comportament pozitiv se poate ajunge la rezultate bune. Noi am avut parte de discuții bune la Istanbul și ar prezentat intenția de a coopera. Am căzut de acord asupra problemelor de bază în ceea ce privește justețea activității noastră, am selecționat NPT ca și criteriu între părți, înseamnă că la următorul dialog dintre noi putem să luăm în considerare toate angajamentele luate către AIEA și cele din cadrul NPT și astfel putem continua. Dialogul este unul pozitiv, dar care depinde de ambele părți. Dacă statele din formatul 5+1 ne vor susține drepturile cred că terenul va fi pregătit să mergem mai departe și să rezolvăm mai multe probleme în viitor în această regiune.
Ce părere aveți despre Turcia? Este cel mai mare avocat al Iranului în fața Vestului, dar în același timp este și un membru NATO?
Avem o relație foarte bună cu Turcia. Suntem două țări puternice și importante în regiunea noastră și avem foarte multe valori comune. Vrem să extindem această relație cu Turcia, dar există și câteva subiecte asupra cărora avem opinii diferite. Trebuie să intensificăm dialogul și să analizăm detalii referitoare la Siria și Bahrein. Ei ne susțin în programul nuclear.
După cum știți în sudul României urmează să fie amplasat un scut antirachetă iar printre amenințări au fost evocate și rachetele iraniene
Criza economică a lovit în special statele vestice. Țările europene are trebui să își vadă propriile interese și nu trebuie să privească numai la SUA și câteva state vestice. Situația Iranului este foarte importantă pentru activitatea economică deoarece noile piețe sunt importante în noua economie a lumii. Țările mari se orientează acum spre noi piețe mondiale precum Irak, Iran sau Afganistan și alte state din Asia Centrală. Astfel ar trebui extinse relațiile cu statele din Asia. În viitor, Asia va deveni cel mai important centru economic. Dacă UE decid sancțiuni asupra noastră, acestea sunt doar politice. Dacă noi ne rezolvăm problemele cu țările din formatul 5+1 și cu SUA, ce va face apoi UE? Astfel, România ar putea pătrunde în Iran pentru a semna diverse contracte economice și de a cere astfel de lucruri și pentru alte țări ale UE. Pentru noi nu este chiar atât de important dacă pierdem câteva avantaje în raportul cu țările UE. De exemplu, ei (UE – n.red.) au anunțat sancțiuni pentru petrol și au anunțat că vor impune sancțiuni de la 1 iulie. Autoritățile iraniene au întreb de ce de la 1 iulie, puteți începe încă de acum. Veniturile din petrol reprezintă doar 30% din totalul bugetului nostru de circa 500 de miliarde de dolari anual. Este bugetul nostru numai pentru acest an. Totodată, petrolul care îl exportăm către UE reprezintă mai puțin de 20% din total exporturilor noastre pentru această materie primă. Dacă nu vom mai putea exporta petrolul nostru în UE, asta înseamnă că vom pierde doar 6% din totalul veniturilor. Dacă nu o să mai exportăm petrol în UE, prețul petrolului va crește. De altfel, putem să exportăm acel petrol către alte părți cu un preț mai mare și astfel de ajunge cam la aceleași venituri. Credem că România ar trebui să își urmeze interesul. Avem o relație bună cu guvernul și interumană și trebuie să avem grijă de afacerile bilaterale și trebuie să le extindem spre mai multe ramuri. Poate spre turism. Știți, de exemplu, că anual că peste două milioane de iranieni vizitează Turcia. Asta înseamnă că veniturile din turism ar putea fi considerabile. Dacă am ghida acest aflux de turiști spre unule țări europene, toată lumea ar avea de câștigat. De ce putem fructifica aceste relații? Din cauza politicii SUA? De asemenea, am putea avea multe activități culturale și program de acest gen, de asemenea ar trebui să încurajăm ideea ca jurnaliști iranieni să vină în România și să scrie despre țara dumneavoastră. Dacă un astfel de schimb de experiență s-ar produce sunt convins că cele două țări își vor mări schimburile comerciale iar relația s-ar dezvolta.
În legătură cu gazele naturale, aveți vreo legătură directă cu guverne europene pentru a exporta acest produs?
După cum știți Iranul este a doua țară din lume ca rezerve de gaz natural și a patra pentru petrol. Chiar dacă nu mai găsim alte rezerve de gaz, noi putem exporta gazul descoperit până acum pentru 150 de ani. Aceeași situație este și cu petrolul pe care îl putem exporta, la volumul de acum, pentru încă 85 de ani de acum încolo. Asta însemnă că Iranul este una dintre cele mai importante state din lume care ar putea asigura energie pentru toată lumea. Avem deja semnate contracte bune cu multe companii europene. După ce liderii politici ai Europei au hotărât aplicarea de sancțiuni asupra Iranului de la 1 iulie, mulți dintre șefii acestor companii erau în Iran și semnat acorduri cu cooperare. Dorința noastră este de cooperare, dar UE încearcă să impună sancțiuni. Există în schimb două state asiatice (China și India – n.red.) care pot cumpăra tot volumul. Iar statele asiatice vor deveni în curând cele mai puternice din lume din punct de vedere economic, țări precum China, India, Japonia, Coreea de Sud. Intențiile acestor state de a cumpăra petrol și gaz iranian sunt pe termen lung și de aceea toate vor să semneze noi acorduri cu Iran.
de Razvan Iorga | apr. 26, 2012 | Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Scutul antiracheta creat de Statele Unite in Europa ar putea destabiliza regiunea in cinci sau sase ani si constituie o amenintare pentru Rusia, a declarat miercuri seara generalul Nikolai Makarov, seful statului major general al fortelor armate rusesti, citat de agentia semi-oficiala RIA Novosti. „Scutul antiracheta ar putea pana in 2017 sau 2018 sa perturbe stabilitatea Europei si sa ameninte securitatea Rusiei”, a declarat generalul, in marja conferintei Rusia – Nato, la Bruxelles. Potrivit acestuia, Moscova si NATO au inca timp sa adopte decizii coordonate asupra acestui subiect care constituie „cheia de bolta a relatiilor dintre Rusia si Alianta”. „Dar nu putem astepta si este necesara (pentru Moscova) definirea contra-masurilor care trebuie luate”, a aduagat Makarov, notand ca partea rusa a notificat deja NATO in privinta acestui lucru. La summitul NATO de la Lisabona, din 2010, Moscova si Washington au convenit sa coopereze in domeniul apararii antiracheta din Europa. Totusi, cele doua parti nu au reusit sa se inteleaga asupra arhitecturii viitorului scut. Rusia cere garantii scrise din partea NATO ca acest scut nu va fi indreptat impotriva fortelor strategice rusesti, refuzate insa de Alianta. Pericolul pe care il reprezinta Iranul si Coreea de Nord a constituit una din explicatiile date de SUA pentru instalarea scutului antiracheta in Europa si care a generat nemultumire la Moscova. intr-un interviu recent, generalul Nikolai Makarov amintea ca Moscova nu a reusit pana in prezent sa ajunga la o intelegere cu Washingtonul in aceasta problema, reiterand ca acest scut reprezinta un pericol pentru securitatea Rusiei, transmite Agerpres. “Daca se construieste acest sistem de aparare antiracheta, atunci sa-l construim impreuna. Acolo, unde acesta nu este necesar, nu trebuie construit”, a subliniat general rus criticat Iranul si Coreea de Nord. Pana acum, Ministerul rus al Apararii a declarat in repetate randuri ca un pericol nuclear pentru Europa si Rusia din partea Iranului si a Coreii de Nord nu exista, intrucat cele doua tari nu detin potentialul necesar pentru crearea de armament nuclear.
