de Razvan Iorga | dec. 14, 2011 | Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Frictiunile bilaterale dintre Rusia si Statele Unite au escaladat in ultima luna, pe fondul unor probleme mai vechi: scutul antiracheta sau liniile de aprovizionare din Afganistan, si ar putea duce la o noua criza privind aderarea Rusiei la Organizatia Mondiala a Comertului (OMC). Insa Moscova nu urmareste ruperea relatiilor cu Washington, ci pe cele dintre SUA si Europa, potrivit analistilor agentiei de analiza Stratfor. Liderul de la Kremlin Dmitri Medvedev a prezentat la sfarsitul lunii noiembrie noua strategie de aparare a Rusiei, ocazie cu care a subliniat faptul ca tara sa si-a exercitat „vointa politica” de a deschide un nou capitol in relatiile cu SUA si NATO, insa Washington-ul a refuzat oferta. Medvedev se referea in acest caz la faptul ca Rusia isi schimbase strategia in cazul scutului antiracheta si, in loc sa se opuna categoric, a propus o schema de cooperare, bazandu-se pe urmatorul principiu: daca Iranul si alte amenintari si nu Rusia sunt motivul real pentru extinderea scutului, atunci colaborarea Moscovei ar fi bine primita. Propunerea aceasta a fost respinsa de SUA si de majoritatea membrilor NATO. Stratfor noteaza ca exista indicii referitoare la ingrijorarile Europei Centrale ca urmare a acestui fapt. Mai mult, faptul ca SUA incepe sa cedeze in chestiunea aderarii Rusiei la OMC (care a facut, cu succes, presiuni si asupra Georgiei sa nu se mai opuna aderarii) pentru a putea sa trimita provizii in Afganistan prin Rusia (dupa ce Pakistanul a inchis liniile) si, astfel, nu reactioneaza mai puternic la agresiunea Rusiei ridica intrebari in randul europenilor cu privire la intentia Washington-ului de a isi „da” relatiile cu Europa Centrala la schimb pentru liniile de aprovizionare prin Rusia. Insa in aceasta miscare, daca se va exagera, Moscova risca sa creeze o reactie opusa celei scontate si anume o unificare unilaterala a SUA cu Europa impotriva Rusiei pe problemele de securitate regionala, se precizeaza in material.
de Razvan Iorga | dec. 12, 2011 | România, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Relatiile economice bune dintre Bucuresti si Ankara au determinat in ultimii ani o crestere semnificativa a schimburilor comerciale intre cele doua state. Prin parteneriatul strategic semnat, luni, intre presedintii Traian Basescu si Abdullah Gul, Romania a dechis si mai mult poarta produselor turcesti pentru a intra pe pietele europene. Seful statului roman le-a transmis multumiri, luni, la Ankara, oamenilor de afaceri turci pentru contributia pe care o aduc la cresterea economica a Romaniei si i-a invitat sa vina sa faca afaceri in Romania. ii asigur ca in Romania vor gasi o tara oricand gata sa-i primeasca pentru dezvoltarea afacerilor lor, nu numai cu destinatie Romania, dar pentru toata piata Uniunii Europene”, a declarat Traian Basescu. El a mai spus ca, pe primele 9 luni ale anului, volumul schimburilor economice intre Romania și Turcia a depasit 3,5 miliarde de euro. De asemenea, el a fost intrebat ce facilitati vor fi acordate oamenilor de afaceri turci. „Trebuie sa va spun ca Romania nu poate acorda facilitati investitorilor dintr-o tara, altora nu, si asa mai departe. Romania are un sistem de impozite si taxe care favorizeaza investitiile straine, in mod egal si cu cele romanesti. Nu putem discuta despre niste facilitati speciale pentru investitori dintr-o anumita tara. Chiar statutul nostru de tara membra a Uniunii Europene nu ne permite sa cream facilitati deosebite. Dar una din cheile fundamentale ar fi daca am iesi din cliseele de la noi. Un stat al UE are un sistem egal pentru toti investitorii”, a conchis seful statului roman.
Vize pe cinci ani
In schimb, pentru inlesnirea drumului investitorilor turci, Traian Basescu a declarat intr-un interviu acordat publicatiei Today’s Zaman, ca Romania pregateste masuri menite sa faciliteze regimul vizelor, prin acordarea de vize pe o perioada de cinci ani pentru oamenii de afaceri turci. Presedintele Traian Basescu a laudat investitorii turci care sunt activi in numeroase sectoare ale economiei romanesti, precum comert, agricultura, banci, media, turism sau domeniul medical. „Oricum, noi consideram ca exista inca un important potential de explorat pe pietele tarilor noastre”, a spus presedintele. El a adaugat, potrivit Today’s Zaman, ca acesta este motivul pentru care Romania incurajeaza Turcia sa exploreze si mai mult oportunitatile pe care le ofera piata romaneasca. „si, in acelasi timp, as vrea sa le cer oamenilor de afaceri romani sa fie mai activi pe piata turceasca”, a mai spus presedintele. Romania si Turcia colaboreaza de asemenea la realizarea unor proiecte strategice in domeniul energetic, cum sunt: constructia gazoductului Nabucco pentru aprovizionarea cu gaze din regiunea Marii Caspice, cablul electric submarin dintre Constanta si Istanbul, exploatarea resurselor de gaze din zona economica turca a Marii Negre, Akcakoca si la construirea de hidrocentrale in Turcia.
Sustinere in UE
Presedintele Traian Basescu a declarat, luni, la Ankara, ca Romania este un sustinator „fara rezerve” al accesului Turciei in Uniunea Europeana, apreciind ca natiunea turca poate avea un aport extraordinar la revitalizarea traditionalei Europe. „Romania este un sustinator fara rezerve al accesului Turciei in UE. Repet, fara rezerve. Am convingerea ca prin dimensiunea ei, prin dinamismul ei si prin tineretea acestei natiuni, ea poate aduce un aport extraordinar chiar la revitalizarea traditionalei Europe”, a declarat Traian Basescu. Romania si Turcia coopereaza in domeniul afacerilor europene, Bucurestiul pronuntandu-se in mod constant in favoarea aderarii Turciei la Uniunea Europeana. De asemenea, cele doua tari participa la mai multe programe de cooperare transfrontaliera din fonduri europene: ENPI-CBC Marea Neagra si Programul de cooperare transnationala in Sud-Estul Europei, Programul Operational Comun „Marea Neagra 2007-2013” . La randul sau, presedintele turc Abdullah Gul a subliniat ca mentine obiectivul ca schimburile comerciale dintre cele doua tari sa ajunga la nivelul de 10 miliarde de euro. „Prietena noastra Romania este in acelasi timp un vecin prin intermediul Marii Negre, Romania este un aliat al nostru. Distanta dintre noi este foarte mica, motiv pentru care inimile noastre sunt foarte aproape una de cealalta, iata de ce relatiile dintre noi sunt deosebit de apropiate. in ultimii patru ani, vizitele reciproce dintre tarile noastre au fost deosebit de intense”, a aratat Abdullah Gul.
Legaturi culturale
Presedintele Basescu a tinut sa evoce deschiderea a doua centre culturale, la Bucuresti si Constanta.”Am analizat impreuna situatia regionala, situatia din Orientul Mijlociu si, de asemenea, impreuna am stabilit ca ne leaga atata istorie, atata prietenie si atata incredere reciproca la nivelul guvernelor celor doua state, incat avem toate premisele sa consolidam mai departe relatia noastra si in zona economica”, a conchis Basescu. in ceea ce priveste domeniul afacerilor sociale, Romania si Republica Turcia au incheiat un acord in domeniul securitatii sociale la Ankara, la 6 iulie 1999. in Turcia exista doua lectorate de limba romana, la Universitatea Ankara si Universitatea Edebyat din Istanbul. Activitatea ambelor lectorate este suspendata temporar. in Romania exista lectorate de limba turca la Universitatea Bucuresti – Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Catedra de Limbi orientale. in Romania, in conditiile existentei unei comunitati semnificative, mai ales in zona Dobrogei, functioneaza Colegiul Pedagogic de institutori „Kemal Ataturk”, in cadrul Universitatii „Ovidius” din Constanta, dar si Colegiul National Teologic Musulman si Pedagogic „Kemal Ataturk” din Medgidia (clasele I-XII cu profil teologic si pedagogic). De asemenea, in mai multe localitati din Romania se preda, ca limba materna, limba turca
Parteneriatul strategic, un pas natural
Romania este primul partener economic al Turciei in Balcani si al doilea in regiunea Marii Negre, respectiv a 11-a piata de export si 12-a piata pentru import, cele doua tari colaboreaza la realizarea unor proiecte strategice in domeniul energetic si sunt viitoare locatii ale scutului antiracheta. Desi, istoric, primele contacte romano-turce dateaza din secolul al XIV-lea, cand domnitorii tarilor Romane au inceput sa trimita solii la inalta Poarta, relatii diplomatice la nivel de legatie au fost stabilite, intre cele doua tari, abia in noiembrie 1878. in anul 1938, relatiile dintre cele doua state au fost ridicate la nivel de ambasada. Din punct de vedere economic si comercial, dupa 1989, raporturile dintre Romania si Turcia s-au dezvoltat sustinut. Dupa un nivel record al schimburilor, care a atins 5 miliarde de euro in 2008, in anul 2009 schimburile au scazut aproape la jumatate – 2,9 miliarde de euro in 2009, crescand in 2010 cu 47,2%, la 4,3 miliarde de euro. Astfel, Turcia este primul partener al Romaniei in cadrul schimburilor comerciale extracomunitare si, incepand cu anul 2008, este al treilea partener la export. Turcia ocupa de asemenea locul al 14-lea in topul investitorilor straini in Romania. Astfel, la 31 decembrie 2010, erau inregistrate in Romania 12.036 de societati cu capital turcesc, cu un capital total investit (investitii directe) de 433,1 milioane euro (531,3 milioane USD). La fel ca si in cazul Romaniei, la 16 septembrie, Statele Unite au salutat semnarea acordului cu Turcia pentru instalarea unui radar antiracheta pe teritoriul turc, la cateva zile dupa ce Romania semnase acordul in vederea instalarii a 24 de interceptoare antiracheta. Partea americana a catalogat acordul cu Ankara ca fiind cel mai important aspect al cooperarii militare bilaterale din ultimii opt ani, dupa ce, in 2003, Turcia a refuzat sa permita trupelor americane sa tranziteze teritoriul turc pentru a patrunde in Irak. Pe de alta parte, tot in domeniul militar, in primavara acestui an, oficiali bulgari anuntau varianta unei negocieri intre Romania, Bulgaria, Croatia si Turcia pentru un program comun de achizitie de avioane F16.
de Razvan Iorga | dec. 12, 2011 | Razboi energetic, România, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Inainte de plecarea in Turcia, presedintele Basescu a dorit sa ofere presei cateva detalii despre ce va insemna parteneriatul strategic care urmeaza a fi semnat in Turcia intre cele doua tari. Parteneriatul strategic cu Turcia pune accent pe cooperarea economica, in domeniul militar si de securitate, a declarat, luni, presedintele Traian Basescu. „Obiectivul acestei vizite este legat de consolidarea cooperarii bilaterale. Cu aceasta ocazie voi semna cu presedintele Turciei o declarație de parteneriat strategic care vizeaza mai multe domenii: cooperarea in politica externa, cooperare in domeniul militar si de securitate. Aici, avand in vedere ca ambele țari fac parte din sistemului scutului antiracheta, cooperarea este cu atat mai importanta, precum si valențele acestei cooperari pentru securitate la Marea Neagra”, a afirmat seful statului, la declarația facuta pe aeroportul Henri Coanda. Cooperarea economica va ocupa si ea un loc important in cadrul parteneriatului strategic. „Un accent deosebit se pune in acest document pe cooperarea economica. Romania priveste la Turcia ca pe o piața care trebuie dezvoltata si unde marfurile romanesti ar putea avea un acces mai mare, chiar daca, spre exemplu, in primele noua ale anului, nivelul comerțului bilateral a depasit 3,5 miliarde de euro, apreciem ca piața turca e o piața care poate fi dezvoltata in continuare”, a spus Traian Basescu. Tot in Declarația parteneriatului strategic „se stabilesc prioritațile in cooperarea in domeniul asigurarii energiei – fie ca vorbim de proiectul Nabucco sau de energie electrica -, protecția mediului, justiție si afaceri interne, in mod deosebit in zona luptei antiteroriste, cultura, educație, stiința”, a mai explicat presedintele Romaniei. Vizita este importanta in condițiile cresterii economice inregistrate de Turcia in ultimul timp, a aratat seful statului. Este „o vizita importanta avand in vedere in mod deosebit evoluția economica a Turciei in ultima decada. Este clar ca
Noi piete de desfacere
Romania trebuie sa faca mai mult pentru a-si reduce dependența de oscilațiile de pe piețele europene, ceea ce inseamna ca trebuie sa dam atenție acelor parteneri care pot absorbi marfuri produse in Romania”, a explicat Traian Basescu. Vizita de stat de doua zile are loc la invitatia presedintelui turc, Abdullah Gül. in cadrul vizitei, seful statului roman va mai avea convorbiri oficiale cu presedintele Marii Adunari Nationale a Republicii Turcia, Cemil Cicek. in prima zi a vizitei, presedintele Traian Basescu se va intalni cu reprezentantii comunitatii romanesti din Republica Turcia. De asemenea, in cea de-a doua zi, vizita va prilejui participarea sefului statului la un Forum de afaceri turco-roman, la Istanbul, precum si o intrevedere cu Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Bisericii Ortodoxe. Premierului Recep Erdogan, care se reface in urma unei operații, probabil „ca o sa-i fac o vizita prieteneasca acasa pentru a-i spune sanatate”, a mentionat Traian Basescu. in februarie, dupa o intalnire bilaterala, la Munchen, cu omologul sau turc, Ahmet Davutoglu, seful diplomatiei romane informa ca Romania si Turcia isi propun sa construiasca un parteneriat strategic si ca lucreaza deja la un plan de actiune. Romania are incheiate astfel de parteneriate strategice cu SUA, Franta, Italia, Marea Britanie, Polonia, Ungaria, Azerbaidjan, iar cu China, Coreea de Sud si Japonia are „relatii de parteneriat”. Turcia este al cincilea partener economic al Romaniei, numarul firmelor turcesti care isi desfasoara activitatea in Romania a atins cifra de 6.000, iar ministrul turc de externe estima, in august, la Bucuresti, ca intr-o perioada cat mai scurta de timp se va atinge obiectivul de 10 miliarde de dolari al schimburilor comerciale.
Agentia turca Anadolu scria in august ca firmele turcesti isi vor spori semnificativ investitiile in stainatate in 2011, tari est-europene lovite de criza, precum Romania si Grecia, fiind destinatii principale ale planurilor acestor companii
de Razvan Iorga | dec. 7, 2011 | Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a cerut miercuri Rusiei sa nu risipeasca bani pe dezvoltarea de armament in replica la planul scutului antiracheta. „Avem interesul comun de a apara populatia fata de amenintarea balistica si ar fi o risipa de bani daca Rusia incepe sa investeasca in contramasuri, in fata unui inamic artificial”, a spus el. „Acesti bani ar putea fi investiti mai bine, spre a fi in beneficiul poporului rus, in formarea de locuri de munca si modernizarea societatii ruse”, a subliniat oficialul, inainte de reuniunea ministrilor de externe din NATO. Rusia nu vrea o cursa a inarmarii cu NATO pe modelul Razboiului Rece, dar scutul antiracheta din Europa nu lasa o alta alegere Rusiei decat sa-si consolideze propriul sistem de aparare, a declarat miercuri seful Statului Major rus. „Rusia nu are nevoie de o cursa a inarmarii, dar este impinsa intr-o astfel de cursa”, a spus anterior Nikolai Makarov pentru Itar-Tass. „Ideea formarii unui scut in Europa poate inrautati grav si rapid relatiile noastre cu NATO”, a subliniat el. Rusia a inceput dezvoltarea de noi sisteme de armament in Kaliningrad, pentru ca, odata scutul NATO devenit operational, arsenalul de intimidare nucleara intre cele doua parti sa ramana echilibrat, a explicat Makarov. Moscova se opune ferm sistemului planuit de NATO care sa protejeze statele membre de un eventual atac cu rachete din Orientul Mijlociu.
de Razvan Iorga | dec. 7, 2011 | România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Adjunctul asistentului secretarului general NATO pentru riscuri emergente de securitate, Jamie Shea, a apreciat miercuri contributia Romaniei in domeniul apararii antiracheta si a spus ca este important ca procesul de creare a sistemului antiracheta sa continue conform parametrilor stabiliți. Declaratiile au fost facute in cadrul unei intalniri dintre acesta si secretarul de stat Bogdan Aurescu. Cei doi oficiali au abordat o serie de subiecte prioritare de pe agenda NATO, inclusiv in perspectiva Summit-ului NATO de la Chicago, din mai 2012, se arata intr-un comunicat al MAE remis Karadeniz-Press. Bogdan Aurescu și Jamie Shea au trecut in revista eforturile si prioritatile NATO in domeniul apararii antiracheta, in contextul finalizarii procesului de ratificare, de catre Parlamentul Romaniei, la 6 decembrie 2011, a Acordului intre Romania si Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de aparare antiracheta al SUA in Romania. Secretarul de stat a exprimat satisfactia autoritatilor romane pentru apropiata intrare in vigoare a Acordului, precum si convingerea ca sistemul din Romania va reprezenta o contributie valoroasa la apararea antiracheta a intregii Aliante. La randul sau, Jamie Shea a salutat finalizarea procesului de ratificare a Acordului romano-american, mai ales in contextul in care la Summit-ul NATO de la Chicago de anul viitor unul dintre principalele obiective este inaugurarea unei capabilitati operationale interimare antiracheta a Aliantei. Oficialul NATO a aratat ca este foarte apreciata contributia Romaniei in domeniul apararii antiracheta si ca este important ca procesul de creare a sistemului antiracheta sa continue conform parametrilor stabiliti. Cei doi oficiali au discutat totodata despre cooperarea in domeniul securitatii cibernetice, adjunctul asistentului secretarului general NATO pentru riscuri emergente de securitate exprimand aprecierea sa pentru progresele facute pe plan national de catre Romania in acest domeniu care inregistreaza provocari complexe si o dinamica deosebita.