Reparația grădinițelor din R. Moldova pe banii României, mai mult decât un gest de bună vecinătate
Copii de la grădinița din satul natal al președintelui Igor Dodon – Sadova
O asistență financiară importantă acordată de România a dus nu numai la renovarea a sute de grădinițe în Moldova, diminuând o cauză majoră a emigrării, dar de asemenea a implementat bune practici în administrația finanțelor locale, scrie EvZ Moldova într-un amplu reportaj pe acest subiect.
„Cădea tencuiala, rămâneau cărămizile goale. Tavanul curgea în aproape fiecare sală”, spune Gheorghina Anghenie, directoarea Grădiniței din Sadova, raionul Călărași. „Era foarte frig, sistemul de încălzire nu putea să încălzească întreaga clădire.”
Povestea grădiniței din Sadova nu este un caz izolat în Moldova. Condițiile de lucru în multe grădinițe puneau de ani buni în pericol sănătatea copiilor, a educatorilor și a altor angajați ai acestor instituții.
Până nu demult, aceste probleme precum și situația precară a infrastructurii educaționale din Moldova a fost un factor major care a contribuit la exodul masiv – una dintre cele mai înalte rate din lume – al cetățenilor acestui stat.
Reparațiile au fost sporadice și pe banii părinților
Conform statisticilor oficiale, 60% din cei care pleacă sunt parte a populației active cu vârsta de sub 30 de ani. Deși este imposibil să îi recenzezi pe toți cetățenii acestui stat, cea mai mare parte dintre cei care pleacă se gândesc la o viață mai bună, inclusiv perspective mai bune pentru calitatea educației copiilor lor.
Autoritățile moldovenești au investit în infrastructura educațională în ultimii zece ani. Aceste eforturi au mărit numărul copiilor încadrați în educația timpurie, însă au fost insuficiente pentru a crea locuri pentru toți copiii de vârstă preșcolară.
Reparațiile în interiorul grădinițelor au fost sporadice și părinții au fost obligați să plătească pentru ele. Observând alocările de la bugetul de stat pentru educație, în ultima vreme se atestă un declin. În 2007, acestea constituiau 19,42%, iar în 2015 – 18,77%.
Trendul descendent se înregistrează în aceeași perioadă în care cercetările arată că economia Moldovei are nevoie tocmai acum de investiții în educația timpurie. James Heckman, laureat al Premiului Nobel pentru economie (2000), a publicat în 2012 un studiu care arată că statele care încearcă să reducă deficitul și să-și consolideze economiile ar trebui să investească semnificativ în educația timpurie.
„Cel mai mare avantaj vine de la investițiile făcute la vârsta cât mai fragedă posibil, de la naștere la cinci ani, în familiile dezavantajate. Începând de la trei sau patru ani este cam târziu, deoarece abilitățile generează abilități într-o manieră dinamică și complementară”, scrie economistul american.
El a adăugat că eforturile trebuie să se concentreze în primii ani de viață pentru a atinge eficacitatea maximă. „Cea mai bună investiție este cea de la naștere până la cinci ani pentru copiii dezavantajați și familiile lor.”
O mână de ajutor
În 2014, ajutorul a venit din afară. Guvernul României a oferit un grant cu o valoare totală de aproximativ 27 de milioane de euro menit să renoveze rețeaua de instituții preșcolare. În decurs de patru ani au fost reconstruite peste 940 de grădinițe din cele circa 1,470 existente și au fost dotate cu mobilă și alte lucruri. De asemenea, multe dintre ele au primit sisteme noi de încălzire, o inițiativă care a beneficiat de sprijinul din partea altor state europene, inclusiv Germania.
„Dacă odinioară unii copii înghețau de frig, în prezent, ei pot să studieze în condiții normale”, a spus Liuba Cuznețova, vicedirector al Fondului de Investiții Sociale din Moldova (FISM), care gestionează fondurile donatorilor externi pentru proiecte din interiorul țării.
Impactul a fost considerabil. Potrivit FIS Moldova, au fost create peste 200 de grupe noi (90% din proiect este realizat); transformat în locuri, înseamnă mai mult 5.000 de copii. Majoritatea grădinițelor rurale din Moldova au aproximativ 80 de copii. Astfel, 5.000 de noi locuri înseamnă 60 de grădinițe.
Pe parcursul proiectului a trebuit să fie luate decizii grele privind selectarea grădinițelor ce urmau să fie renovate. Peste jumătate din localitățile rurale din Moldova sunt afectate de depopulare. Iar cele mai multe din sate trebuie să graviteze în jurul celor care au acces la investiții.
„Copiii din satele vecine merg în școli cu toalete afară și fără lavoare. Părinții din aceste sate trebuie să-și aducă copiii la noi și astfel locurile goale din grupe se vor completa”, spune Victor Stână, primar de Gura Galbenei, o localitate magnet pentru satele vecine fără infrastructură dezvoltată.
Drept beneficiari ai finanțării au fost astfel alese instituțiile preșcolare din satele cu potențial demografic. „Au fost făcute investiții în zonele cu un anumit număr de copii și cereri din partea părinților”, spune ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță.
Beneficiile obținute din acest proiect pentru Moldova au mers mai departe de scopul nobil de a renova clădirile abandonate pentru a educa mai mulți copii în condiții mai bune. FISM, în cooperare cu donatorul, a decis să folosească oportunitatea de a aplica practici europene în domeniul achizițiilor, monitorizarea proiectelor de infrastructură și administrarea eficientă a asistenței financiare externe.
Un mai bun management local
Autoritățile locale și-au dezvoltat abilități pentru a organiza transparent licitații și a gestiona contracte de investiții, precum și a evalua executarea lucrărilor, abilități rare într-un stat măcinat de o corupție endemică.
Reprezentanții FISM au mers din sat în sat și au explicat beneficiile programului de renovare a grădinițelor. Un consiliu de verificare – format din primar, angajații grădinițelor, părinți și activiști locali – a fost creat în fiecare localitate.
„Peste 2.500 de oameni au fost instruiți cum să organizeze licitații și să gestioneze contractele. Aceasta a fost o investiție în oameni”, spune Cuznețova. „Acești oameni au semnat de asemenea contracte și rapoarte de cheltuieli. Este important ca să știe prețul lucrărilor și să acționeze ca niște câini de pază locali.”
Vechile experiențe au arătat că multe inițiative au eșuat din cauza că investițiile nu au fost asumate la nivel local. Cu contribuția comunităților, clădirile sunt mai bine întreținute, spune Cuzneţova.
„Prin crearea acestor consilii locale, scopul nostru a fost să cultivăm o responsabilitate la nivel local. În plus, a fost o cale de a mobiliza comunitatea care a contribuit cu banii săi proprii”, a adăugat ambasadorul Ioniță.
Un sat unde impactul reconstrucției este foarte vizibil este Sadova, cu circa 2.500 de locuitori. În realitate, numărul acestora este aproape la jumătate.
„Situația este complicată la Sadova”, spune primarul acestei localități, Vladimir Susarenco. „Dacă la început plecau cei care aveau nevoie de bani pentru a termina construcțiile pe lângă casă sau ca să-și facă nunta, acum cei care pleacă sunt părinții și își iau copiii cu ei”, a spus el.
Renovarea grădinițelor a fost, printre alte lucruri, o încercare de a da o anumită motivare acestor familii să rămână. Din fondurile românești, virate prin FISM, 1,6 milioane de lei au fost alocați pentru repararea acoperișului și pentru lucrări de interior. Ambasada a asigurat de asemenea că va fi furnizată mobilă pentru bucătării și dormitoare.
Obiectivul renovat la Sadova înrolează nu numai copiii locali, dar și din satele vecine, de când Sadova, unul din cele mai dezvoltate sate din zonă, servește ca magnet pentru oamenii din localitățile vecine care caută de lucru. Cu o capacitate mai mare după renovare, copiii muncitorilor sezonieri ar putea să meargă de asemenea în aceste instituții.
„Chiar dacă familiile acestea sunt aici temporar, ei își aduc copiii. Astfel, noi avem un număr mare de copii primăvara și vara”, spune primarul.
Anghenie, directoarea grădiniței, a spus că aceasta ar putea duce la o creștere a numărului de copii, până la 10–12. „Noi nu tratăm diferit acești copii. E important ca părinții lor să plătească taxa pentru mâncare, alte probleme nu există”, a adăugat ea.
Responsabilizare în plan local
Ca și în alte cazuri, FISM a cerut o contribuție locală de 15% la reparații, pe care sătenii din Sadova au colectat-o împreună. Consiliul raional Călărași și-a asumat să acopere costul noului acoperiș. „E greu să strângi bani de la localnici, dar trebuie să știi că oamenii sunt deschiși [acestei idei]”, a spus primarul Susarenco.
Rezultatul, spune Anghenie, este locul unde copiii au tot ce le trebuie: căldură, mâncare, instruire, odată ce toți educatorii au studii superioare. „Părinții știu că grădinița a fost reparată cu fonduri din România, pentru că i-am anunțat în cadrul adunărilor. Cei care nu au știut înainte au aflat vara trecută la inaugurare”, a spus Anghenie.
Totuși președintele statului, cel mai cunoscut „fecior” al acestei localități, era să rateze ceremonia. La scurt timp înainte de inaugurarea grădiniței reparată cu fonduri ale statului român, Dodon a contribuit personal la amenajarea unui teren pentru joacă. Potrivit primarului, președintele a donat personal 50.000 de lei.
Gestul lui Dodon nu este singurul. Unii politicieni acordă demonstrativ fonduri pentru unele grădinițe în scopuri mai curând populiste, spune Anatol Gremalschi, director de program la Institutul de Politici Publice din Chișinău, un think tank independent. „Toate partidele de la guvernare au urmărit acest segment al populației”, spune el. „E un truc care atrage alegătorii. E spectaculos și plăcut.”
„Orice ajutor este binevenit”, spune Susarenco, primarul, respingând observațiile că impulsul principal al lui Dodon a fost îmbunătățirea imaginii sale în satul în care a crescut. „Și el a mers la această grădiniță. Culoarea pisicii nu contează, șoareci să prindă.”
Mai importantă decât contribuția lui Dodon la această grădiniță este campania primei doamne, Galina Dodon. Aceasta și-a deschis de curând fundația sa de caritate, care susține copiii cu rechizite și alte bunuri necesare pentru activitățile educaționale.
Starea grădiniței din Gura Galbenei a fost chiar mai proastă decât în Sadova, în acest caz, fondurile românești au salvat clădirea de la demolare.
„Grădinița nu a lucrat din 1992”, spune primarul localității, Victor Stână. „Întreaga comunitate a pierdut orice speranță că ar putea fi reparată. Părea că nu mai poate fi reparată chiar și cu ajutorul lui Dumnezeu.”
Aici, la Gura Galbenei, ajutorul din partea României a fost masiv. Nu mai puțin de 3,8 milioane de lei au fost necesari pentru a aduce clădirea la standardele moderne. În prezent, 74 de copii, împărțiți în trei grupe, frecventează grădinița, care are toalete și băi separate. După renovare au fost create 15 locuri de muncă, precum și alte locuri pentru muncitorii sezonieri implicați în acest proiect.
„Când mergeam pe drum și ne uitam spre grădiniță, se topea ca o lumânare”, spune directoarea grădiniței reparate, Natalia Marin. „Nimeni nici nu a visat. Acum însă, mulțumesc lui Dumnezeu, avem o grădiniță europeană.”
„La inaugurare nu numai copiii au fost entuziasmați, dar și noi ne uitam la ea, spunând: ‘Dumnezeule, este atât de frumoasă!’”, spune Marin. „Noi comparam felul în care arăta înainte și cum a fost întoarsă la viață. Spiritul copiilor, gălăgia lor ne aduce viață în localitate. Părinții sunt de asemenea foarte bucuroși.”
Într-o anumită măsură, Stână, primarul, spune că reparația grădiniței a contribuit la întoarcerea acasă a părinților care lucrează în străinătate. „În anii 2000, satul Gura Galbenei era campion la plecarea în afară, cu 3.000 de oameni”, spune el.
Lucrurile s-au schimbat acum. „Cei mai buni profesori, doctori, tineri plecați s-au întors după cinci–zece ani, reîntregindu-se familiile și ducând la crearea unor locuri de lucru”, spune primarul.
Marin încuviințează. „O femeie care a plecat să lucreze în Israel s-a întors recent și a scris cerere să îi fie primit copilul la grădiniță”, adaugă ea. „Mai mulți oameni s-au întors acasă. Preferă să se întoarcă la Gura Galbenei pentru că avem locuri de lucru, avem grădiniță, centru de sănătate și liceu. Nu avem de ce să căutăm o viață mai bună în altă parte.”
Reparații și pentru școlile minorităților
Unele dintre minoritățile naționale din Moldova au beneficiat de asemenea de fondurile românești, precum orașul Tvardița, raionul Taraclia, care are o populație de 5.400 de locuitori, majoritatea etnici bulgari. Această localitate are două grădinițe.
Una dintre acestea a funcționat între 1956 și 2016 într-o casă de 100 de ani. Cu cei 800.000 lei din partea Guvernului României a fost reconstruit un edificiu care a aparținut unei policlinici. Acum fiecare grupă are dormitor, baie separată, grădinița este dotată cu bucătărie modernă”, spune Elena Savrieva.
Grădinița are în prezent patru grupe, în total 85 de copii, inclusiv 25 de copii în grupele pregătitoare, o opțiune care nu a existat înainte. Instituția are 20 de angajați: șapte educatori, educator de muzică, logoped, învățător de română și bulgară, doi bucătari și staff auxiliar.
După reparații, grădinița poate primi până la 100 de copii, și educatorii vor trece la normele depline. „Vom începe să primim copii de la doi ani și jumătate. Acum există această tendință, părinții sunt tineri și vor să lucreze”, a spus Savrieva.
Savrieva a spus că nu își poate aminti cazuri în care oameni din regiune să fi plecat în afară cu tot cu copii. „Cei care pleacă sunt necăsătoriți și nu au copii, ei pleacă și revin. Orașul nostru are infrastructura necesară”, a adăugat ea.
Ministerul Educației nu ne-a putut oferi cifre exacte care ar demonstra că cele 5.000 de locuri create datorită fondurilor României au crescut procentajul copiilor de vârstă fragedă înrolați în educația timpurie. Însă programul a contribuit clar la creșterea acestei tendințe.
„În ultimii zece ani, a fost înregistrată o creștere de 20% a ratei de incluziune a copiilor de vârstă preșcolară”, a spus Gremalschi.
Potrivit unui studiu realizat de Institutul de Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, un think tank independent din Chișinău, în 2006, 44,35% din copiii cu vârsta de la unu la șase ani nu erau înrolați în educația preșcolară (56,7% din copiii din mediul rural, și 32% în orașe). Acum nivelul de înrolare pentru copii constituie 65,3%, potrivit cifrelor oferite de Ministerul Educației.
În timp ce progresul este impresionant, un sfert din copii este în afara sistemului. Și Gremalschi spune că programul finanțat de România se termină în 2019, deci, autoritățile vor fi obligate să se bazeze pe fondurile lor. De aceleași investiții au nevoie gimnaziile, în special în școlile de circumscripții. Un alt aspect în care trebuie să se investească, în afară de cele din rețeaua de grădinițe, după Gremalschi, este instruirea educatorilor.
