de Razvan Iorga | sept. 26, 2017 | Federatia Rusa, Minoritați, Principal, România, Știri, Ucraina, UE
Ministrul Educației de la Kiev, Lilia Grinevici
Liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, a promulgat, luni seară, legea care va pune în aplicare noua reformă a educației din Ucraina și care stipulează închiderea treptată a școlilor cu predare în limba maternă pentru minorități, inclusiv cea a românilor, relatează TSN. „Ucraina a demonstrat și va demonstra în continuare o atitudine față de minoritățile naționale care corespunde cu obligațiile noastre internaționale, care este în concordanță cu standardele europene, fiind un model pentru țările vecine”, a subliniat Petro Poroșenko. El a mai afirmat că noua lege sporește rolul utilizării limbii ucrainene în procesul de învățământ. În același timp, Președintele Ucrainei a subliniat importanța respectării în timpul procesului de învățământ a drepturilor minorităților naționale din țară.
Noua lege a educaţiei din Ucraina prevede introducerea treptată a noului sistem şi, prin aceasta, înlocuirea materiilor care se predau în limbă română cu discipline care vor fi predate în limbă ucraineană. Prima fază a reformei va avea loc începând cu 1 septembrie 2018 (reforma claselor primare şi a grădiniţelor). Predarea materiilor în limbă română se va păstra doar în clasele primare (1-4). De la 1 septembrie 2022, reforma va fi implementată în cazul claselor medii, iar din 2027-în clasele superioare (9-12).
Reforma sistemului de învăţământ din Ucraina a stârnit un val de critici, comunitatea de români din Ucraina vorbind despre un proces de lichidare a şcolilor româneşti şi de ucrainizare a minorităţilor etnice. În acest sens, a fost semnat un apel către preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, prin care se solicită respingerea prin veto a acestei legi, considerată a fi una care ar putea genera noi conflicte şi instabilitate în ţară. Chiar și președintele României, Klaus Iohannis și-a anulat vizita oficială pe care ar fi urmat să o întreprindă la Kiev, fapt de care l-a anunțat săptămâna trecută pe Poroșenko la Adunarea Generală a ONU de la New York.
Negocieri cu Ungaria și România
Pe de altă parte Ministrul educației și ştiinței din Ucraina, Lilia Grinevici, a salutat promulgarea de către preşedintele Petro Poroşenko a noii Legi ucrainene a învăţământului şi a subliniat că a convenit deja asupra unei întâlniri cu ministrul resurselor umane din Ungaria, la jumătatea lunii octombrie şi a unei întâlniri cu ministrul român al educației, pe 27 septembrie.
Grinevici a amintit în acest sens că Ministerul de Externe al Ucrainei a purtat consultări cu ambasadorii acestor țări și a explicat particularităţile procesului de implementare a articolului lingvistic din noua Lege a educaţiei, care a nemulţumit minorităţile română şi maghiară.
„Am susţinut că nu restrângem drepturile copiilor care aparţin minorităților naționale, ci, mai degrabă, extindem aceste drepturi. Argumentul este că astăzi, copiii care învaţă în școli cu predarea în limbi minoritare din clasa I până în clasa a XI-a studiază toate materiile numai în limba maternă a acestor minorități și, din păcate, nu stăpânesc limba ucraineană” – a explicat ministrul. Totodată, Lilia Grinevici şi-a exprimat convingerea că relațiile Ucrainei cu țările vecine nu se vor deteriora. „Când discutăm despre modalități concrete de implementare a acestei legi, se elimină multe speculații politice și mituri. Vom elabora un plan comun în cadrul consultărilor bilaterale despre cum să facem astfel încât să extindem posibilităţile acestor copii”, a declarat oficialul ucrainean, citată de Rador.
Posibile amendamente
Ministrul ucrainean al Educației a mai remarcat că posibilitatea introducerii unor amendamente la această lege poate fi luată în calcul numai după o discuție extinsă a experților cu privire la acest subiect. „Putem face modificări, dar numai după discuții extinse la nivel de experți. Pentru popoarele autohtone, de asemenea, se menţine dreptul de a studia toate materiile în limba minorității naționale, deoarece ne dăm seama că popoarele autohtone nu au nicio altă ţară vorbitoare a limbii lor. Aici este foarte importantă dezvoltarea terminologiei educaționale și științifice. Legea nu stabileşte lista popoarelor autohtone, ci doar dreptul acestor popoare” , a conchis ea.
de Razvan Iorga | sept. 22, 2017 | Federatia Rusa, Minoritați, Principal, R. Moldova, România, Ucraina, UE
Există o zicală în limba engleză care, într-o traducere aproximativă, ar însemna că „obiceiurile vechi nu dispar peste noapte”. Cam așa stau lucrurile și cu autoritățile de la Kiev în ceea ce privește decizia de eliminare treptată a școlilor cu predare în limbă de pe teritoriul său. Reforma educației prin care se pune călușul în gura minorităților nu are nici cea mai mică legătură cu sloganele frumoase despre integrarea europeană și valorile sale. Ba din contră, vine să arate încă o dată duplicitatea acestui demers. La fel ca la Chișinău, un iluzionism politic plin de materialism, dar lipsit de substanță democratică.
Mai precis de intrare în rândul lumii civilizate a Europei, dar cu obiceiurile sovietice. Europenizarea nu înseamnă doar bani mutați din buzunarul altora în al tău, ci înseamnă în primul rând alinierea la un set comun de valori în care toleranța are un loc fruntaș. Un spațiu în care naționalismele de tip extremist nu își au rostul și nici nu sunt digerate la Bruxelles.
După ce s-au văzut cu sacii în căruță, la 1 septembrie, odată cu intrarea în vigoare a Acordului de asociere cu UE, Kievul a detonat „bomba minorităților” prin această lege controversată. Totul la nici o săptămână distanță. Acest gest dovedește o premeditare a acestei acțiuni și pragmatism condamnabil. Cum diavolul era ascuns în niște detalii dintr-un articol al proiectului de lege, reforma are ca scop principal întărirea naționalismului ucrainean în aceste vremurile dificile pe care într-adevăr le traversează Ucraina cu sula Rusiei în coasta sa estică. Dar, totuși, să privezi toate minoritățile de pe teritoriul tău de limba maternă este un act cu totul anti-european ce va fi sancționat nu doar de România și Ungaria, Bulgaria și Grecia, dar și de Bruxelles.
Astfel, pentru minoritatea rusă pe care Kievul încearcă practic să o deznaționalizeze cu forța pentru ca încet să stingă orice cuib de rezistență prorusească pe intern, Ucraina va lovi și în celelalte minorități ca victime colaterale. Paradoxal, comunitatea românească va primi o țintă pe spatele său în acest război intern care nu este al ei, în timp ce România ajută Kievul. Fie cu armament neletal și pregătire pentru soldații săi, fie asigurând securitatea cibernetică a Ucrainei, fie prin planurile de racordare la sistemul energetic european. Asta deși problema închiderii școlilor cu predare în limba română nu este nouă, iar în ultimii ani Ucraina a închis deja o treime din astfel de școli, iar în regiunea Odesa le-a decimat efectiv pe cele cu predare în „limba moldovenească”, de la 24 la 3.
La București, diplomații ucraineni au încercat să explice în stil sovietic că negrul nu e chiar atât de negru, ci mai degrabă, dacă privești dintr-un unghi luminat, problema va apărarea mai degrabă de un gri ușor. O retorică ce amintește mai degrabă de Moscova, atunci când vrea să bage gunoiul sub preș și să zică că are o casă curată. Aceeași echilibristică lingvistică pe o sârmă subțire și jongleriile verbale cu care statele UE deja sunt familiarizate dinspre capitalele estice.
România nu a reacționat virulent, ci mai degrabă gradual în această problemă. Problema a fost pusă la nivel de Parlament, apoi de Guvern și nu în cele din urmă nivel Administrație Prezidențială. La nivel parlamentar, s-a decis recent ca o delegație românească să meargă la Kiev cu jalba-n proțap pe această problemă, iar la nivel guvernamental ministrul de Externe Teodor Meleșcanu a avut o discuție fermă pe această problemă, la New York, cu omologul său ucrainean, Pavlo Klimkin. Totuși, cel mai puternic semnal rămâne cel dat de președintele român Klaus Iohannis, chiar la ONU, președintelui Petro Poroșenko. Acolo, Iohannis i-a spus acestuia, un vorbitor bun de română învățată în copilăria sa de la Tighina, că își va anula vizita pe care intenționa să facă în Ucraina și nici nu-l va primi pe șeful Radei Supreme la București când va reveni de la New York, deși era programată o vizită a acestuia la finalul lunii în România.
În limbaj diplomatic, acesta este un semnal foarte dur. De altfel, Iohannis a vorbit foarte fin la New York despre faptul că toate aceste anulări de vizite s-au făcut verbal pe holurile de la ONU. O trimitere foarte discretă la un moment important pentru Ucraina în 2008. Mai exact este vorba de summitul NATO, găzduit atunci la Palatul Parlamentarului din București, atunci când Ucraina nu a primit MAP-ul (Membership Action Plan – n.m.) de adeziune la NATO. Pe vremea aceea, președintele Viktor Iușcenko, buimăcit de această decizie a încurcat intrările în Palatul Parlamentului și s-a rătăcit pe holurile largi, ajungând din greșeală chiar în zona rezervată presei.
Îmi amintesc și acum fața împietrită a lui Iușcenko, dar și disperarea de a nu da declarații pe acest subiect. Furios și dezorientat, acesta a lovit din greșeală mai mulți reporteri români care doreau să-i ia reacții pe această temă. Scena consumată în urmă cu circa 9 ani, îmi revine în minte exact în aceeași cheie pe care Iohannis a folosit-o subtil, joi, la ONU, după discuția Poroșenko despre anularea vizitei sale la Kiev și motivele pentru care o face. După care a adăugat că Poroșenko a plecat ulterior îngândurat pe holurile ONU.
Tocmai acele holuri negre pe care Ucraina și le creează cu mâna ei pentru propriul viitor, căutând mereu parcă să spargă cu propriile mâini becurile aprinse de vecinii săi în drumul său european. Viitorul le va lămuri pe toate, însă lipsa de încredere va rămâne acolo pentru mult timp!
Publicat în EvZ Moldova
de Anatol Terzi | aug. 26, 2014 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Situatia scolilor cu predare in limba romana din regiunea transnistreana este din nou incerta dupa ce autoritatile separatiste au majorat taxele de functionare a acestora si s-au acumulat astfel datorii de circa 100.000 de dolari. Vicepremierul Eugen Carpov a dat asigurari ca din partea sa, Chisinaul va face tot ce ii sta in puteri pentru a depasi aceasta situatie si de a plati datoriile acumulate pana la 1 septembrie, relateaza Unimedia.info. „Eu cred ca nu exista obstacole care ar putea zadarnici activitatea scolilor din regiunea transnistreana. scolile, asa cum este preconizat, isi vor incepe activitatea pe 1 septembrie. Da, exista o serie de probleme nesolutionate, dar nici anul trecut Transnistria nu a zadarnicit activitatea lor, desi asta s-a insinuat. Activitatea lor este asigurata de Republica Moldova, deoarece sunt in subordinea Ministerului Educatiei de la Chisinau. Din pacate, trebuie sa mentionez ca institutii din raionul Dubasari au acumulat datorii pentru arenda. Datoria este destul de mare si se ridica la circa 100 mii dolari. Alte institutii au acumulat datorii pentru serviciile comunale. Noi amintim ca asemenea situatii sunt de nepermis. Proprietarul este administratia locala din Dubasari, care spera sa primeasca banii”, a mentionat reprezentantul politic al Tiraspolului, Nina Stanski, dupa o noua intrevedere la misiunea OSCE. Marti va avea loc o intrunire a expertilor pe domeniul financiar-fiscal de la Chisinau si Tiraspol, cu participarea reprezentantilor Ministerului Educatiei.
„Eu sper sa fie gasita modalitatea tehnica pentru ca datoriile pe care le au sediile scolilor pentru chirie, utilizarea energiei electrice, apa si caldura – ele trebuiesc achitate. Problema este modalitatea de achitare, care a fost modificata si impusa de cei de la Tiraspol. Noi suntem pregatiti sa achitam pana la 1 septembrie aceste datorii si sa gasim modalitati civilizate, normale, pentru contractele care bor fi incheiate pe viitor de catre scolile din regiunea transnistreana”, a subliniat Eugen Carpov.
de Anatol Terzi | aug. 20, 2014 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Dupa un nou incident in care au fost implicati vamesi transnistreni si profesori de la scolile cu predare in limba romana de peste Nistru, autoritatile de la Chisinau au dat miercuri asigurari ca acestea vor functiona in mod normal. Negocierile desfasurate marti la biroul din Tiraspol al Misiunii OSCE in Republica Moldova privind activitatea scolilor cu predare in limba romana din regiunea transnistreana au fost constructive, existand garantii ca acestea vor activa in regim normal si ca nu vor aparea impedimente pentru inceperea noului an de studii, au dat asigurari autoritatile de la Chisinau, potrivit agentiei IPN. Gheorghe Balan, seful Biroului de reintegrare in cadrul guvernului Republicii Moldova, a indicat ca la intrevederea de marti a reprezentantilor politici pentru reglementarea conflictului transnistrean din partea Chisinaului si Tiraspolului, respectiv vicepremierul Eugen Carpov si ‘ministrul de externe’ Nina stanski, cu participarea grupurilor de lucru pentru educatie, au fost discutate mai multe aspecte tinand de buna functionare a scolilor cu predare in limba romana din regiunea separatista, inclusiv probleme de ordin financiar.
Gheorghe Balan a mai informat ca partile au discutat si despre un regulament in baza caruia, incepand cu data de 1 septembrie, sa functioneze scolile cu predare in limba romana din stanga Nistrului, scoli care se afla in subordinea Ministerului Educatiei de la Chisinau. S-a convenit ca asupra acestui regulament sa se pronunte expertii OSCE, precum si reprezentantii formatului de negocieri ‘5+2’. Liliana Nicolaescu-Onofrei, ministru adjunct al educatiei, a apreciat de asemenea ca rezultatele negocierilor de la Tiraspol au fost bune si a dat asigurari ca toate cele opt scoli cu predare in limba romana din stanga Nistrului sunt pregatite pentru inceperea anului de studii, cu toate ca exista inca neintelegeri cu administratia transnistreana. Directorul liceului cu predare in limba romana ‘Lucian Blaga’ din Tiraspol, Ion Iovcev, a confirmat ca institutia pe care o conduce este pregatita pentru noul an scolar, exprimandu-si speranta ca nu vor fi impedimente la 1 septembrie. ‘Este timpul sa fie gasita o solutie pentru a asigura procesul de studii in mod normal, fara frica, si sa nu mai fim folositi de catre regimul de la Tiraspol pe post de ostatici’, a afirmat Iovcev.
de Anatol Terzi | aug. 19, 2014 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Mai multi profesori de la scolile si liceele de limba romana din regiunea separatista transnistreana au fost din nou victimele sicanelor vamesilor transnistreni. Acestia au fost retinuti in vama Potrivit directorului adjunct al Liceului ”Lucian Blaga”, Raisa Padureanu, dascalilor le-au fost luate pasapoartele. „Dimineata am plecat cu autocarul la sectia metodica si ne-au retinut la vama. Au fost stranse pasapoartele si scanate. Cand am intrebat care este problema ni s-a spus ca noi stim cat de tare ei ne iubesc. Nu stiu care vor fi rezultatele, speram ca vor fi in favoarea noastra, dar totusi mari asteptari nu avem. Numarul elevilor de la liceu este in scadere, parintii se tem sa dea elevii la scoala. Ministerul Educatiei face promisiuni in fiecare an, dar nu se tine de cuvant. Nu stim ce e la mijloc, dar se incalca drepturile la admitere. Suntem aproape zece profesori, care ne asteptam unul pe altul sa ne intoarcem la Tiraspol. Nu au fost interogari”, a declarat directorul adjunct al Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol, Raisa Padurean, citata de Publika TV. Noile provocari vin in contextul in care o noua intrevedere avut loc marti intre reprezentantii politici pentru reglementarea conflictului transnistrean, Eugen Carpov si Nina Stanski.
