Analiză: CUM se vede desprinderea Bisericii Ucrainene de cea Rusă și care sunt implicațiile pentru R. Moldova

Analiză: CUM se vede desprinderea Bisericii Ucrainene de cea Rusă și care sunt implicațiile pentru R. Moldova

Mitropolitul Vladimir al Moldovei (stânga), împreună cu Patriarhul rus Kiril (centru)

Schismă dintre Patriarhiile de la Constatinopol și Moscova privind Biserica ucraineană va afecta adiacent și implicit și Republica Moldova, care rămâne subordonată Moscovei cu Mitropolia Moldovei. Odată cu oferirea, joi trecută, pe 11 octombrie, a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Ucrainene de către Patriarhia Constantinopolului, o serie de experți din R. Moldova și-au exprimat opinia legată de ce ar însemna acest lucru pentru Chișinău.

Pe de altă parte, președintele prorus Igor Dodon a fost tranșant marți în privința unor eventuale mișcări centrifuge și la Chișinău de plecarea de sub tutela religoasă a Moscovei, încărcată de o puternică agendă politică a Kremlinului în țări pe care încă le subordonează din punct de vedere religios, precum R. Moldova sau Belarus.

„Moldova este o ţară în care aproximativ 98 % din populaţie este ortodoxă, a fost şi va rămâne în lumea ortodoxă. Moldova a fost și va rămâne teritoriul canonic al Patriarhia Moscovei. Biserica Moldovenească a fost creată în 1813 prin eforturile sfântului nostru Gabriel Bănulescu-Bodoni în cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse. Şi vom rămâne fideli bisericii noastre unice”, a scris Dodon pe pagina sa de pagina sa de Facebook.

Însă, experții în teologie și politică văd situația diferită și interpretează astfel vizita pe care Patriarhul rus Kiril o va efectua în R. Moldova între 25-28 octombrie în cele mai mari patru orașe ale R. Moldova, trei dintre acestea fiind dominate de etnici vorbitori de limbă rusă: Chișinău, Comrat, Bălți și Tiraspol.

„Vizita Patriarhului Kiril în Republica Moldova este și trebuie privită prin două perspective. Una din ele internă. Este o vizită electorală, de susținere a unui partid și anume PSRM în ajunul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din februarie 2019. Un tur electoral dacă vreți, mai ales dacă privim la traseul acestuia pe teritoriul Republicii Moldova, care va colinda toată Republica Moldova și cel mai important va bifa să spunem așa regiunile sensibile ale țării: UTA Găgăuzia, Transnistria și Bălți sau regiunea de Nord.

A doua perspectivă – mult mai importantă în contextul ultimelor evenimente ce țin recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Ucrainene de către Patriarhia Ecumenică și, drept răspuns, ruperea relațiilor de comuniune euharistică dintre cele două patriarhii: Ruse și Ecumenice – această vizită a lui Kiril capătă o perspectivă mai mult geopolitică. Astfel, vizita lui Kiril este o reacție a Patriarhiei Ruse la aceste evenimente și trebuie calificată și înțeleasă drept un semnal pentru Bisericile subordonate din componența sa: sunteți încă jurisdicția noastră, iar noi nu vom permite alte secesiuni. Țintele principale, în acest sens, fiind Biserica Ortodoxă din Moldova (BOM) și cea din Belarus”, a declarat pentru Balkan Insight, expertul și teologul Victor Gotișan.

Tur de forță pentru loialitate

El a mai spus că dacă în cazul celei din Belarus e mai simplu controlul și monitorizarea, pentru că există graniță directă, situația celei din Republica Moldova se complică, anume datorită evenimentelor din Ucraina.

„Reacția Patriarhiei Ruse e vizibilă și este una de îngrijorare, pentru că se teme de un efect al dominoului în acest sens, chiar dacă are de fiecare dată asigurări de la mai marii acestor Bisericilor că sunt „una”. Altfel spus, situația acordării autocefaliei Bisericii Ortodoxe din Ucraina a re-deschis oarecum discuțiile despre posibilitățile unor biserici naționale.

Iar, Sinodul de la – atenție – Minsk, Belarus, organizat de Biserica Ortodoxă Rusă din 15 octombrie; și vizita lui Kiril în – atenție – Republica Moldova între 26-26 octombrie, accentuează faptul îngrijorării față de celelalte Biserici rămase (încă) în componența Patriarhiei Ruse. Or, Biserica a fost, este și probabil va fi un element de control important al Kremlinului în țările din spațiul ex-sovietic”, a mai adăugat expertul.

Moscova dictează totul la Chișinău

Victor Gotișan a mai adăugat că actuala conducere a Mitropoliei Moldovei este într-un raportul total de subordonare față de Moscova, ceea ce practica ar bloca o eventuală scindare față de centrul spiritual.

„Premisele unei autocefalii pentru BOM există, însă problema majoră în acest sens, este că nu există oameni, personalități – mă refer aici la managementul BOM, mitropolit și episcopi – care să pună în discuții asemenea subiecte. Pentru că trebuie să recunoaștem, BOM nu are cadre care la moment să poată avea un cuvânt de spus în acest sens.

Cred că dacă se porni pe viitor o mișcare de dobândire a autocefaliei și instituirii unei Biserici naționale (ca și în cazul Ucrainei), aceasta va apărea mai degrabă la inițiativa și sub conducerea celeilalte entități creștin-ortodoxe din Republica Moldova, Mitropolia Basarabiei și/sau va veni pe filiera politicului. De fapt, în Ucraina politicul a fost factorul decisiv pentru dobândirea autocefaliei.

Pe lângă toate, BOM este foarte legat de Patriarhia Rusă. Practic BOM nu decide aproape nimic important în treburile sale interne”, a mai spus el.

Expertul a oferit ca exemplu în susținerea argumentație faptul că numirea și alegerea episcopiilor pentru BOM, în procesul căreia nu are nici un control, mai ales pentru Episcopia ; inclusiv cu numirea tuturor stareților mănăstirilor care la fel nu este și poate fi făcută de BOM intern și multe alte stranietăți.

„Astfel, BOM nu are la moment nici așa-numita autonomie în componența Bisericii Ortodoxe Ruse, care e fluturată și menționată la fiecare pas de reprezentanții BOM. Un nou Statul al BOM, cu norme directe și clare, despre care se vorbește de ceva timp, ar fi un început în acest sens. Doar că acesta a rămas la faza de discuții”, a explicat acesta.

Într-un inverviu pentru Europa Liberă, teologul Romeo Cemîrtan a precizat că avantajele unei autocefalii pentru Biserica Ortodoxă Ucraineană reprezintă un avantaj în consolidarea statului.

„Deja în cuvântul de „independență”, pe care l-ați spus, mi se pare că asta este totul ce contează pentru o națiune și pentru o țară, pentru că efectiv a fi independent din punct de vedere – eu știu – legal, economic ș.a.m.d., foarte mult contează a fi independent spiritual. Deci este chiar mai important decât legăturile economice, chiar și sociale, și politice.

Vă dați seama, fiecare biserică este o familie. Situația de până acum a fost precum este și în Republica Moldova – o familie dezbinată, unde din altă țară, din altă familie îți dictează, îți îndreaptă, îți recomandă ș.a.m.d. ce ai de făcut, cum ai de făcut. Și, din păcate, nu în interesul familiei respective, dar în interesul familiei care îți dictează. Asta nu, cum spun cei de la Patriarhia Rusă, va dezbina ortodoxia, nicidecum. Avem atâtea biserici autocefale, se împacă, slujesc ș.a.m.d. Aici a fost de fapt lupta pentru sufletele, pentru influențele pe care le are Biserica asupra enoriașilor.

De acum încolo, rușii trebuie să înțeleagă că este o biserică autocefală, independentă, de sine stătătoare, care are o viziune, care își sprijină poporul, indiferent de situația politică, economică, socială, care nu este paradoxul sau, mai bine spus, schizofrenia, cum se întâmplă în Transnistria și în Donbas, unde aceeași Biserică binecuvântează diferite grupuri care se luptă unul împotriva altuia. Deci nu poate fi așa ceva și sper că de acum încolo situația va fi mult mai clară și mai previzibilă în spațiul Bisericii Ortodoxe Ucrainene”, a declarat la rândul său teologul citat.

„Moldova nu face parte din lumea rusă și nu va face niciodată”

Nu în ultimul rând, analistul politic Igor Munteanu a opinat că scopul invitării lui Kiril acum în Moldova este unul diluat acum după scindarea bisericii ucrainene față de cea rusă.

„Acum, Moscova se auto-izolează din restul lumii ortodoxe și se comportă ca o entitate separatistă. Mișcarea făcută de Moscova marchează cea mai mare diviziune din istoria Bisericii Ortodoxe încă de la Marea Schismă din 1054, atunci când au fost împărțiți catolicii de creștinii ortodocși, fapt ce a lovit puternic în relațiile dintre cea mai mare Biserică Ortodoxă (Patriarhia Moscovei) și Patriarhul Constantinopol, liderul spiritual al creștinilor ortodocși din lume. Acest lucru îi va determina pe creștinii din Moldova să revizuiască afilierea la biserică. Moldova nu face parte din lumea rusă și nu va face niciodată”, a scris directorul IDIS Viitorul Igor Munteanu pe pagina sa de Facebook.

Patriarhia Constantinopolului a recunoscut joia trecută o Biserică Ortodoxă independentă în Ucraina, la finalul unui Sfânt Sinod de două zile la Istanbul. Patriarhia Constantinopolului a anunţat că „îşi reînnoieşte decizia deja luată şi conform căreia Patriarhia ecumenică va autoriza autocefalia Bisericii Ucrainei”. În replica, Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse ce a avut loc luni, la Minsk, a interzis creștinilor ortodocși să se mai roage la Muntele Athos.

„Athos este teritoriul canonic al Patriarhiei Constantinopolului, în ale cărui biserici credincioșii Bisericii Ortodoxe Ruse nu pot lua comuniune și nu pot participa la servicii de închinare”, a declarat purtătorul de cuvânt al Patriarhului Moscovei și al întregii Rusii Kirill, Alexander Volkov. Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse din Minsk a anunțat ruperea completă a comuniunii euharistice cu Patriarhia Constantinopolului.

Corespondență de la Chișinău de Mădălin Necșuțu

Share our work
Analiză: Ucraina declanșează „schisma” împotriva Patriarhiei Moscovei

Analiză: Ucraina declanșează „schisma” împotriva Patriarhiei Moscovei

Dacă în plan politic, economic și militar relațiile dintre Ucraina și Rusia sunt de mult tensionate și aproape de ruptura totală, Kievul mai urmărește un plan în care să se despartă de Moscova – cel spiritual. Mai exact, Ucraina vrea să obțină autocefalia bisericii ortodoxe ucrainene.

În prezent, în Ucraina, pe lângă Biserica Ortodoxă a Ucrainei care este dependentă jurisdicțional de Patriarhia Moscovei însă are statut de autonomie, mai funcționează alte două entiăți. Este vorba de Biserica Ortodoxa a Patriarhatului din Kiev, foarte prezentă în timpul Euromaidanului și Biserica Ortodoxă Autocefală Ucraineană, ce stă bine la capitolul reprezentare externă.

În acest context, liderul de la Kiev, Petro Poroșenko a simțit potențialul electoral al unei astfel de inițiative și vrea să împingă demersul cât mai aproape de deznodământ. Poroșenko, aflat în scădere în sondaje, ar vrea să candideze pentru un nou mandat de președinte în 2019.

Săptămâna trecută, Poroşenko declara că va adresa un apel către Patriarhul de Constantinopol Bartolomeu I, căruia îi va cere să acorde bisericii locale ucrainene Tomosul de autocefalie. 

În plan intern, Poroşenko le-a cerut liderilor partidelor politice de la Kiev să susţină acest demers, argumentând că Ucraina este mai aproape decât oricând să obțină apariția propriei biserici autocefale locale.

Acest lucru este evidențiat nu numai de poziția Patriarhului de Constantinopol, ci și de poziția membrilor Sinodului”, a menţionat preşedintele ucrainean. El a spus că nu poate dezvălui detaliile acestei întâlniri, dar a asigurat că există deja toate elementele necesare pentru crearea unei biserici locale ucrainene.

Ucraina, ca stat independent, nu doar că are dreptul, ci pur și simplu este obligată să îşi înfiinţeze biserică. Eu, în calitate de președinte, am decis să apelez la Patriarhul Bartolomeu, solicitând să acorde Tomosul de autocefalie pentru biserica locală ucraineană şi v-aş ruga şi pe dumneavoastră, dragi colegi, ca şi Parlamentul să sprijine este apel şi să facem acest lucru cât mai repede posibil”, a precizat Poroșenko în cadrul unei întâlniri cu liderii partidelor parlamentare din Ucraina, citat de Rador.

Liderul de la Kiev a explicat că, după adoptarea unei decizii în acest sens în Parlament, chestiunea creării bisericii ucrainene va fi discutată în cadrul Sinodului.

Ucraina face lobby că decizia Sinodului să fie una pozitivă și să vină înainte de aniversarea a 1030 de ani de la creştinarea Rusiei Kievene (28 iulie 2018 – n.r). Totodată, liderul de la Kiev a subliniat că biserica ortodoxă ucraineană va fi separată de stat. „Biserica ortodoxă locală unificată nu va deveni o biserică de stat. Toți credincioșii au dreptul să-şi aleagă liber atât lăcaşul de rugăciune, cât şi jurisdicția ecleziastică”,a adăugat Petro Poroşenko.

Ecouri la Constantinopol

Apel lui Poroșenko a avut ecou rapid la Constantinopol, acolo un Sfântul Sinord al Patriahiei Ecumenice s-a întâlnit între 19-20 aprilie, chiar la reședința Patriarhatul din cartier Fanar al Instanbului.

Evenimentul a fost anunțat pe pagina de Facebook a Patriarhiei de la Kiev. La Constantinopol, Patriarhia Ecumenică a examinat probleme legate de situația bisericii din Ucraina. Instituția a primit de la biserica ucraineană și autoritățile civile apelul de acordarea a autocefaliei și a decis i-a în considerare această problemă în coordonare cu toate bisericile ortodoxe surori.

„În conformitate cu canoanele divine și sacre, precum și cu ordinea ecleziastică seculară și cu Sfânta Tradiție, Patriarhia Ecumenică se preocupă de păstrarea unității pan-ortodoxe și de îngrijirea Bisericilor Ortodoxe din întreaga lume – în special a Ucrainei Ortodoxă, care a primit credința creștină și botezul sfânt de la Constantinopol.

Astfel, Biserica-mamă a examinat aspectele legate de situația eclesiastică din Ucraina, așa cum a fost făcută în sesiunile sinodale anterioare și primită de la autorități ecleziastice și civile – reprezentând milioane de creștini ortodocși ucrainieni – o petiție care cere eliberarea autocefaliei, a decis să comunice îndeaproape și să coordoneze cu Bisericile sale ortodoxe sora în legătură cu această chestiune „, se arată în comunicatul publicat pe site-ul web al Patriarhiei Ecumenice din 22 aprilie.

Vestea Sinodului Patriarhiei ecumenice a fost primită cu entuziasm de structurile clericale ucrainene.

„Având în vedere că Sinodul de la Constantinopol este în general limitat la informarea despre întâlnirile sale fără a preciza detaliile, comunicatul de mai sus, chiar prin publicarea sa, este un semnal pozitiv semnificativ al schimbărilor semnificative și Pregătirea Patriarhiei Ecumenice de a aduce cazul la concluzia sa pozitivă logică”, a precizat la rândul său centrul de presă al Patriarhiei de la Kiev, citat de Karadeniz Press.

„Războiul” din Kiev: faza pe capele

Semnalul poate fi interpretat ca unul pozitiv, astfel că în cel mai scurt timp cererea de primire a autocefaliei de către Patriarhia Kievului va fi satisfăcută. 

Lucrurile în aceea ce privește „schisma” de Moscova au început să se precipite încă din noiembrie 2017. Atunci,activiștii ucraineni au creat o petiție pe site-ul Consiliului Local al orașului Kiev, în care solicitau demolarea unei capele din centrul orașului ce aparține Bisericii Ortodoxe Ucrainene, de sub tutela Moscovei Petiția a strâns atunci rapid cele 10.000 de semnături necesare astfel că a fost luată în considerare de Consiliul municipal al orașului Kiev.

După ce activiștii dintr-un grup naționalist ucrainean au distrus un birou de informații în apropierea capelei, în 25 ianuarie 2018, poliția i-a arestat pe arhitecții activiști Oleksandr Horban and Oleksi Șemotiuk sub acuzația de tentantivă de incendiere.

La 27 ianuarie, Tribunalul din Kiev a dispus două luni de arest atât pentru Horban, cât și pentru Șemotiuk, aceștia fiind acuzați de distrugere intenționată și alte daune materiale.

Astfel că demonstranții s-au adunat din nou în apropierea capelei de pe strada Volodimirska din Kiev pentru a cere o investigație asupra legalității construcției Patriarhiei Moscovei și a eliberării lui Horban și Shemotiuk.

Protestarii au purtat atunci pancarte cu mesajele: „Pleacă preotul Moscovei!” și „O incendiere care nu s-a întâmplat niciodată” și au fost aproape de a se ciocni cu enoriașii arondați acestei capele.

Decizia autorităților

La începutul lunii februarie, Consiliul municipal din Kiev a dat curs petiției cetățenilor hotărând că într-adevăr capela Bisericii Ortodoxe Ucraineane, subordonată Moscovei, ar fi contruită ilegal pe lângă rămășițele fundației Bisericii Desiatynna, ce se află pe teritoriul Muzeului Național de Istorie al Ucrainei din Kiev.

Consilierii au cerut mutarea construcției, deoarece ar fi construită ilegal pe pământul de importanță culturală și istorică. Între timp, directorul Muzeului Național de Istorie al Ucrainei din Kiev, Tetiana Sosnovska, a declarat presei ucrainene că muzeul va recurge la o acțiune în instanță împotriva organizației religioase care a inițiat construcția ilegală.

Cu un 2019 drept an eletoral crucial în Ucraina, astfel de acțiuni schismatice se vor produce la toate nivelurile între Ucraina și Rusia. Pe termen lung, Rusia a pierdut această partidă cu Occidentul, după anexarea Crimeii și întreținerea războiul din estul Ucrainei. Acum, Kievul doar decontează pe toate planurile ambițiile politico-teritoriale ale liderului de la Kremlin, Vladimir Putin. (M.N.)

Share our work