Olanda nu se lasa. Nu vrea Romania in Schengen

Olanda nu se lasa. Nu vrea Romania in Schengen

schengenOlanda nu se lasă şi îşi menţine poziţia: Nu vrea România in Schengen. MAE îşi exprimă dezacordul faţă de menţinerea de către Olanda a condiţionării aderării la spaţiul Schengen de progresele României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.
„MAE îşi exprimă dezacordul faţă de menţinerea abordării strict politice a Olandei în ceea ce priveşte interpretarea progreselor României în cadrul MCV, respectiv privind conectarea artificială a aderării la spaţiul Schengen de raportul MCV din vara 2012”, se arată într-un comunicat MAE de la Bucureşti. MAE arată că a luat notă de constatările din scrisoarea transmisă de către Ministerul Afacerilor Externe olandez Camerei Reprezentanţilor a Parlamentului din Olanda, referitoare la rapoartele intermediare ale Comisiei Europene pentru România şi Bulgaria în cadrul MCV, precum şi de conţinutul dezbaterilor desfăşurate, joi, pe această temă în legislativul olandez.
În acest context, MAE reaminteşte că raportul intermediar privind progresele României în cadrul MCV, publicat de Comisia Europeană în 8 februarie, consemnează în detaliu progresele realizate de România. În plus, ministerul arată că şi autorităţile olandeze au recunoscut faptul că România a înregistrat progrese în scrisoarea transmisă la 14 februarie către Parlamentul naţional, precum şi în luările de poziţie ale oficialilor olandezi în contextul publicării raportului.
„Raportul interimar publicat de Comisia Europeană ilustrează cu claritate, cu argumente tehnice de necontestat, caracterul cuprinzător, substanţial şi durabil al măsurilor de reformă adoptate de România în sfera de aplicabilitate a MCV. Mai mult, prin constatările şi recomandările sale, raportul certifică foarte clar faptul că aplicarea reformelor în România a depăşit etapa legislativă şi se axează în prezent pe implementare consecventă şi consolidarea unor rezultate pozitive, deja vizibile în practică”, subliniază MAE.

Iniţiativa contreversată a PVV

Parlamentul European a decis să organizeze o dezbatere în cadrul viitoarei sale sesiuni plenare din martie pe tema site-ului de Internet antieuropean şi antiimigraţie creat de partidul olandez PVV al lui Geert Wilders, la iniţiativa preşedintelui grupului PPE, Joseph Daul. Dezbaterea va avea loc la 13 martie la Strasbourg, în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European. Ambasadorii din Olanda ai unui număr de 10 ţări din Europa Centrală şi de Est au trimis o scrisoare deschisă liderilor partidelor politice de la Haga pentru a protesta în legătură cu un site creat de formaţiunea antiimigraţie PVV pentru a strânge plângeri împotriva cetăţilor din statele respective. Liderul PVV Geert Wilders a spus ca reacţie la scrisoarea ambasadorilor că ‘este păcat’. Site-ul nu se concentrează pe anumite ţări, ci adună informaţii în legătură cu tulburarea ordinii publice şi presiunea asupra locurilor de muncă, a spus Wilders, citat de Volkskrant.
Comisarul european pentru justiţie Viviane Reding a declarat vineri seară că site-ul ‘este un apel deschis la intoleranţă’. “Site-ul PVV contravine în totalitate principiilor europene”, a precizat Reding. “În Europa, sprijinim libertatea. Sprijinim un continent liber unde cetăţenii pot circula, munci şi studia unde vor”, a spus Reding. Site-ul, lansat recent, le cere oamenilor să raporteze plângeri legate de imigranţi din Europa Centrală şi de Est în Olanda. “Aveţi probleme cu oameni din Europa Centrală şi de Est? V-aţi pierdut slujba în favoarea unui polonez, bulgar, român sau alt est-european? Vrem să ştim”, se scrie pe site. “Europa să ne slăbească”, a spus Wilders ca reacţie la declaraţia comisarului Reding. “Am avut peste 32.000 de rapoarte.

Share our work
UE si Kosovo discuta despre vizele Schengen

UE si Kosovo discuta despre vizele Schengen

euUniunea Europeană a deschis joi discuţiile cu Priştina privind eliminarea regimului de vize pentru kosovarii care călătoresc în spaţiul Schengen, conform unei surse oficiale.
„Ştiu în ce măsură eliminarea regimului de vize este importantă pentru cetăţenii din Kosovo şi sunt fericită că am demarat” acest proces, a declarat la Priştina comisarul european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmstrom. La rândul său, premierul kosovar Hashim Thaci a salutat deschiderea unui „nou capitol” în istoria Kosovo.
Locuitorii din Kosovo, care şi-a proclamat unilateral independenţa de Serbia în 2008, sunt ultimii cetăţeni din Balcani care trebuie să obţină o viză pentru a călători în spaţiul Schengen care cuprinde 25 de ţări europene. Locuitorii din Macedonia, Muntenegru şi Serbia beneficiază de această facilitate din 2009 în timp ce cei din Albania şi Bosnia pot călători în spaţiul Schengen fără viză din 2010.
Kosovo va primi în curând un ghid de clarificare a condiţiilor ce trebuie împlinite înainte de a obţine eliminarea vizelor. Bruxelles a făcut deja cunoscut Priştinei că se aşteaptă la progres notabil în special privind întoarcerea şi integrarea refugiaţilor sârbi care au fugit din Kosovo după conflictul din 1998-1999 precum şi în gestionarea şi controlul frontierelor.
„Acordarea privilegiului de a călători fără vize va depinde în totalitate de guvernul din Kosovo şi de continuarea eforturilor sale de punere în practică a reformelor (…) precum şi de progresul concret înregistrat pe teren”, a apreciat Malmstrom. Independenţa Kosovo, populat mai ales de albanezi, a fost recunoscută de Statele Unite şi de majoritatea statelor membre UE.

Share our work
Olanda nu se lasa. Nu vrea Romania in Schengen

Olanda tine in continuare Romania si Bulgaria in afara Schengen

schengenOlanda nu şi-a schimbat poziţia privind extinderea Schengen prin aderarea României şi a Bulgariei. Ea îşi menţine toate argumentele prezentate şi aşteaptă raportul intermediar din februarie din cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare, a declarat marţi ministrul olandez al imigraţiei şi azilului Gerd Leers, înaintea începerii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, transmite Agerpres. ”Aici nu este vorba despre vânzarea de zarzavaturi (aluzie la declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu privind zarzavaturile olandeze – n.red.), ci despre statul de drept şi lupta contra criminalităţii şi a corupţiei. Vrem să vedem progrese durabile şi că situaţia se ameliorează concret în aceste domenii. Nu sunt un inamic al României şi Bulgariei, sunt un prieten al Europei. Ceea ce doresc pentru cetăţenii europeni este ca ei să fie 100% siguri că niciun criminal şi corupţia nu vor interfera cu piaţa noastră internă. La asta se referă temerile noastre şi de asta am cerut calitate”, a spus Leers.
Deocamdată nu se ştie dacă dosarul extinderii Schengen se va afla pe agenda reuniunii de marţi a miniştrilor europeni de interne, însă dacă subiectul va fi abordat este de aşteptat doar o simplă trecere în revistă a poziţiilor deja cunoscute ale diferitelor părţi.
Olanda este singura ţară care încă blochează extinderea spaţiului Schengen, după ce Finlanda a anunţat, luna trecută, că va lua în considerare posibilitatea aderării României şi a Bulgariei în două etape (întâi cu graniţele aeriene şi maritime până la finalul lui martie 2012, iar apoi cu graniţele terestre după iulie anul viitor). Totuşi, autorităţile de la Helsinki au precizat că doresc să aştepte raportul intermediar din luna februarie elaborat de Comisia Europeană în cadrul MCV.

Share our work
Marius Lazurca da de pamant cu studiul Expert Grup: erori şi aberatii

Marius Lazurca da de pamant cu studiul Expert Grup: erori şi aberatii

Marius-LazurcaAmbasadorul României la Chişinău dă de pământ cu studiul Expert Grup, privind aderea României la Schengen, precizând că documentul prezintă vicii foarte serioase de documentare şi are concluzii, fantastice, şubrede sau aberante. KARADENIZ PRESS aminteşte că, recent, în cadrul Comisiei Politică Externă și Integrare Europeană a Parlamentului R. Moldova, a avut loc prezentarea publică a studiului “Impactul aderării viitoare a României la zona Schengen asupra Republicii Moldova”, realizat de Centrul Analitic Independent Expert Grup, în cadrul Programului comun al Consiliului Europei şi al Uniunii Europene privind susţinerea democraţiei în Republica Moldova. Concluziile acestui studiu au fost contestate încă din start de reprezentanţii Partidului Liberal, care au pus la îndoială veridicitatea concluziilor, menţionând că autorii au prezentat argumente irelevante. Autorii studiului afirmau că aderarea României la spaţiul Schengen va avea un impact negativ asupra locuitorilor R. Moldova, dar şi asupra relaţiilor dintre cele două maluri ale Prutului. „Aderarea României la zona Schengen nu va schimba procedura de acordare a vizelor pentru România cetăţenilor R. Moldova(…) Documentul respectiv se bazează pe o documentare cu totul deficitară, prezintă erori factuale evidente şi propune concluzii nefondate”, a declarat Marius Lazurcă, în timpul unei conferinţe de presă. „Aş prefera să nu numesc acest document, studiu. Nu este un studiu. Persoanele care l-au elaborat nu au găsit necesar să se consulte cu noi în timpul elaborării acestui document (…) Ne-ar fi fost mai uşor să trecem cu vederea concluziile fantastice şi lipsite de sens ale acestui document, dacă el nu ar fi fost prezentat Comisiei pentru politică externă a Parlamentului„, a mai spus ambasadorul României la Chişinău.

Concluzii aberante

Acest document prezintă concluzii uneori aberante. Una din ideile cheie a acestui document se referă la faptul că în acest moment, România nu aplică prevederile spaţiului Shengen şi că atunci când ele vor fi aplicate, vor apărea condiţii noi în acordarea serviciilor consulare. În studiu se spune că aceste noi condiţii vor produce efecte politice nedorite atât pentru relaţia bilaterală, R. Moldova- România, cât şi pentru procesul european al R. Moldova. Total greşit. România aplică deja standardele Schengen în materie consulară. Nu se va schimba nimic aici odată cu aderarea României la spaţiul Schengen”, a mai declarat Marius Lazurcă. „Este adevărat că o parte din solicitanţi vor plăti pentru aceste vize, undeva între 25-30%, aşa cum se întâmplă şi la alte secţii consulare existente în R. Moldova. Este normal, pentru că dacă ar fi acordare vizele gratis, atunci cetăţenii R. Moldova ar apela pentru vize, care vor fi valabile pe tot spaţiul UE, doar la Consulatele româneşti”, a continuat ambasadorul. „Documentul se bazează pe o documentare cu totul deficitară, prezintă erori factuale evidente şi propune concluzii nefondate. Vom semnala finanţatorilor acestui eseu deficienţele grave ale documentelui şi vom solicita clarificări”, a declarat diplomatul.

Share our work
Un studiu controversat. Aderarea Romaniei la Schengen si R. Moldova

Un studiu controversat. Aderarea Romaniei la Schengen si R. Moldova

Romania Moldova Schengen - expert-grup.orgUnul din cele mai fierbinţi subiecte situate la ordinea de zi a României, dar şi a Republicii Moldova, este aderarea României la spaţiul Schengen. În cadrul Comisiei Politică Externă și Integrare Europeană a Parlamentului R. Moldova, a avut loc prezentarea publică a studiului “Impactul aderării viitoare a României la zona Schengen asupra Republicii Moldova”, realizat de Centrul Analitic Independent EXPERT-GRUP, în cadrul Programului comun al Consiliului Europei şi al Uniunii Europene privind susţinerea democraţiei în Republica Moldova. Co0ncluziile acestui studiu au fost contestate de reprezentanţii Partidului Liberal. Aderarea României la Spaţiul Schengen este următoarea etapă prin care trebuie sa treacă această ţară după aderarea la Uniunea Europeană în ianuarie 2007, iar consecinţele acestei adeziuni ar putea avea efecte multiple pentru Republica Moldova. Denis Cenuşă, expert independent, a prezentat studiul din perspectiva a trei aspecte: politic, economic şi social. Au fost punctate subiecte care stârnesc curiozitatea majorităţii populaţiei din Moldova. Cât de accesibile vor deveni vizele Schengen pentru cetăţenii moldoveni? Care vor fi costurile suportate de Moldova în cazul acestei adeziuni? Aderarea ar putea diminua interesul moldovenilor fata de Romania? Astfel, potrivit autorilor, aderarea României la Zona Schengen ar putea conduce la amplificarea sentimentelor eurosceptice în societatea din Republica Moldova, dar şi la resuscitarea unor sentimente antiromâneşti. Potrivit studiului, unele partide politice din Republica Moldova ar putea utiliza noile cerinţe pentru obţinerea vizelor pentru a alimenta sentimentele antiromâneşti. În acelaşi timp, aderarea României la Schengen ar putea conduce la creşterea numărului de solicitanţi pentru redobândirea cetăţeniei române.

Indoielile Anei Guţu

Înăsprirea condiţiilor de eliberare a vizelor ar putea redirecţiona şi fluxurile turistice spre zone cu regimuri de vize mai permisive, constată studiul. În acelaşi timp, autorii au accentuat şi unele efecte pozitive pentru cetăţenii moldoveni. Printre acestea ar fi accesibilitatea vizelor Schengen, după ce acestea vor putea fi eliberate şi de consulatele româneşti, dar şi efecte economice pozitive, în special pentru companiile care fac afaceri în Uniunea Europeană şi pentru firmele de transport. Deputatul liberal Ana Guţu a pus la îndoială veridicitatea concluziilor, menţionând că autorii au prezentat argumente irelevante. Potrivit ei, cetăţenii moldoveni vor avea doar de câştigat în urma extinderii zonei Schengen spre România şi Bulgaria, deoarece vor primi vize de la consulatele româneşti care vor fi valabile pentru tot spaţiul Uniunii Europene. În acelaşi timp, preşedintele comisiei pentru politică externă şi integrare europeană, Igor Corman a declarat că este necesar ca Republica Moldova să amplifice negocierile cu UE şi reformele interne pentru a obţine regimul liberalizat de vize, ceea ce va reduce din efectele negative pentru cetăţeni pe care le-ar putea avea aderarea României la Schengen.

Share our work